3ra-83/22 — cu privire la casarea si declararea nulitatii probelor si materialelor prezentate cu depasirea termenului legal de prezentare a acestora, sanctionarea pentru inactiunile care au avut ca scop si efect de a influenta decizia adoptata cu incalcarea procedurii de examinare a plingerii, anularea deciziei adoptata cu depasirea termenului legal de examinare si solutionarea plingerii cu incalcarea drepturilor, fara informarea despre cursul examinarii plingerii, repunerea in drepturile legale, repararea

Dosarul nr. 3ra-83/22 2-19095800-01-3ra-01022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) ÎNCHEIERE 20 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Victoria Nicolaescu în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a Victoriei Nicolaescu împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la casarea și declararea nulității probelor și materialelor prezentate cu depășirea termenului legal de prezentare a acestora, sancționarea pentru inacțiunile care au avut ca scop și efect de a influența decizia adoptată cu încălcarea procedurii de examinare a plângerii în detrimentul drepturilor și intereselor legitime, anularea deciziei adoptată cu depășirea termenului legal de examinare și soluționare a plângerii, cu încălcarea drepturilor, fără informarea despre cursul examinării plângerii, repunerea în drepturile legale, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Victoria Nicolaescu împotriva hotărârii din 5 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani constată: La 15 aprilie 2019, prin intermediul oficiului poștal,

Victoria Nicolaescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la casarea și declararea nulității probelor și materialelor prezentate cu depășirea termenului legal de prezentare a acestora, sancționarea pentru inacțiunile care au avut ca scop și efect de a influența decizia adoptată cu încălcarea procedurii de examinare a plângerii în detrimentul drepturilor și intereselor legitime, anularea deciziei adoptată cu depășirea termenului legal de examinare și soluționare a plângerii, cu încălcarea 1 drepturilor, fără informarea despre cursul examinării plângerii, repunerea în drepturile legale, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 7 august 2018, a expediat prin intermediul serviciului poștal o plângere în adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, fiind informată despre data ședinței care urma să aibă loc la 4 octombrie 2018, totodată până la 28 septembrie 2019 i s-a solicitat să prezinte acte suplimentare, pe care le-a expediat prin poșta electronică până la data solicitată. La 4 octombrie 2018, a avut loc ședința de audiere a părților în care au fost prezentate materialele la care nu a avut acces.

A menționat că Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu i-a adus la cunoștință faptul că au fost depuse materialele suplimentare în ședință, în așa mod i-a creat o situație dezavantajoasă și i-a lezat drepturile de a prezenta opinia și dovada contradictorie, fiind emisă decizia la 4 ianuarie 2019, cu depășirea termenului și procedurii de examinare și soluționare a plângerii. A relatat că la 17 ianuarie 2019, a primit decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din 4 ianuarie 2019. La 23 ianuarie 2019 și 1 februarie 2019, în mod repetat, a depus cereri prin care a solicitat să-i fie prezentat procesul-verbal al ședinței când a fost emisă decizia și copia probelor prezentate de pârât.

În acest mod, a constatat că pârâtul a depus probe și după ședința de audiere, la 5 și 8 octombrie 2018. La 16 februarie 2019, a expediat cerere prealabilă Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, la care însă răspuns nu a primit. A considerat reclamanta că Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității i-a încălcat drepturile fundamentale. Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 16, 26, 53 din Constituția Republicii Moldova, art. 2, 3, 5, 8, 14, 16, 17, 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 15 din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012, art. 14, 17, 32, 35, 39, 43, 45, 712 Cod contravențional.

A solicitat casarea și declararea nulității probelor și materialelor prezentate Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu depășirea termenului legal de prezentare a acestora de către Olga Hîțu, șef al IMSP CS Cantemir, sancționarea Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității pentru inacțiunile instituției nominalizate, care au avut scopul și efectul de a influența decizia adoptată cu încălcarea procedurii de examinare a plângerii în detrimentul drepturilor și intereselor ei legitime, anularea deciziei din 4 ianuarie 2019 a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității adoptată cu depășirea termenului legal de examinare și soluționare a plângerii, cu încălcarea gravă a dreptului ei prevăzut de art. 8 alin. (2) din Legea cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994, fără a fi informată despre situația cursului examinării plângerii, repunerea în drepturile ei 2 legale până la adoptarea deciziei, repararea prejudiciului moral și prejudiciului material pricinuite în suma de 10 000 de lei.

La 8 mai 2019, Victoria Nicolaescu a depus cerere de completare a cererii de chemare în judecată, prin care suplimentar a invocat că procedura prealabilă de contestare a deciziei nr. 4 din 4 ianuarie 2019 a fost respectată, iar la 17 ianuarie 2019, a primit decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. Drept urmare, la 16 februarie 2019 a expediat prin poștă cererea prealabilă Consiliului Pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării si Asigurarea Egalității, iar răspuns la cererea prealabilă nu a primit. A relatat că angajatorul i-a creat impedimente pentru a nu fi admisă în postul de muncă vacant, fapt ce a determinat-o ca în luna august 2018 să se adreseze la Consiliul pentru Prevenirea Discriminării și Asigurarea Egalității cu o petiție, la recomandarea Avocatului Poporului.

A precizat că angajatorul a neglijat totalmente cererea de angajare în funcția de specialist principal în acordarea asistenței medicale mamei și copilului și a anulat cele 50 % pentru intensitatea muncii, astfel fiind încălcat dreptul său de a candida în condiții egale la un post de muncă prin nerespectarea principiilor legale de angajare a personalului medical în instituțiile publice medicale, conform ordinului nr. 139 din 15 octombrie 2015 a Ministerului Sănătății, Regulamentul de angajare prin concurs a personalului medical din sistemul sănătății și nu i-a adus la cunoștință niciun act administrativ în baza cărui temei a anulat cele 50 % pentru intensitatea muncii, la care exercita atribuții la funcția nominalizată.

Prin neglijența față de îndatoririle sale angajatorul a prejudiciat considerabil drepturile de petiționar și abuziv i-a lezat drepturile ei. La fel, a comunicat că pentru perioada anului 2017 a fost planificată la cursuri obligatorii de perfecționare medicală continuă pentru 10 zile, la Universitatea de Stat „N. Testimițanu”. S-a adresat șefului IMSP CS Cantemir, cu solicitarea de a-i permite să participe la cursurile planificate. La solicitarea sa a primit refuz, din considerentul că nu există resurse financiare în buget, astfel, fiindu-i încălcat dreptul la instruire, ca specialist în domeniu, care are nevoie de o dezvoltare continuă, ținând cont de specificul profesiei și responsabilitatea ce îi aparține.

Activitatea ,,Centrelor Sănătatea Prietenoasă a Tinerilor” este susținută în baza Programului Guvernamental „Generația Sănătoasă”, unde se prevăd cursuri profesionale de bază, obligatorii pentru medicii ginecologi, care activează cu adolescenții în ,,Centrele de Sănătate Prietenoase a Tinerilor”, iar în pct. 10 alin. (1) din Fișa postului medicului ginecolog, se indică în funcție de medic ginecolog al Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor din IMSP CS Cantemir, este numit un medic ginecolog cu pregătirea corespunzătoare în domeniul consilierii, sănătății și dezvoltării adolescenților și tinerilor. Astfel, așa cum această pregătire urma să aibă loc pe parcursul anului 2017, participarea la cursuri a fost obligatorie, însă a fost neglijată de către angajator.

La sfârșitul anului 2017, a apelat la specialistul resurse umane, care a înscris-o în programul de instruire pentru anul 2018, la cursuri de perfecționare obligatorie continuă. 3 La 10 ianuarie 2018, a aflat de la specialistul resurse umane că și de data aceasta a fost exclusă din programul de instruire de către angajator, fără a fi înștiințată, administrația încălcând prevederile legale, îngrădindu-i dreptul subiectiv la instruire, de fapt a îngrădit și drepturile pacienților. Îngrădirea dreptului unui medic specialist în domeniu presupune îngrădirea dreptului pacientului, care contravine necesităților societății în întregime. Discriminarea, hârțuirea la locul de muncă, care este o atitudine subiectivă și în mare măsură condiționată de careva interese personale ale administrației instituției poate să se răsfrângă negativ și asupra întregii societăți.

Totodată, a atenționat că în perioada aprilie-mai 2018 a participat la cursuri de perfecționare, fiind delegată de la locul de muncă de bază Spitalul raional Cantemir, dar a fost lipsită de salariu mediu pentru perioada participării la cursuri de perfecționare la locul de muncă prin cumul - IMSP CS Cantemir. Respectiv, administrația în mod unilateral a emis un ordin prin care a suspendat contractul individual de muncă pe perioada aflării la cursurile de perfecționare. La demersul cu privire la achitarea salariului mediu pe perioada aflării la cursurile de perfecționare, IMSP CS Cantemir, unde activează prin cumul, a primit răspuns negativ. Prin urmare, administratorul și nici Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu au ținut cont că la delegarea persoanei care lucrează prin cumul, salariul se păstrează la acea entitate care a delegat persoana respectivă.

În cazul delegării în același timp de la lucrul de bază și de la cel prin cumul, salariul se păstrează la ambele funcții, iar cheltuielile pentru plata deplasării se repartizează de comun acord între entitățile care îl deleagă. Respectiv, legea în vigoare permite păstrarea salariului în timpul deplasării, ceea ce contravine cu poziția indicată în decizia din 4 ianuarie 2019, cauza nr. 154/18. A mai notat că, cu prilejul zilei profesionale a lucrătorului medical, toți angajații au primit premii unice, ea fiind lipsită de acest drept, respectiv pe lângă discriminarea directă s-a mai creat și o situație ostilă de lucru. Ca persoană care nu a fost premiată la acel moment, a fost inclusă în lista cu personalul auxiliar, care nu are nicio legătură cu medicina.

Discriminarea în privința sa ca specialist, fiind evidentă peste măsură. A subliniat că Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a încălcat termenul de prezentare a probelor de către pârât și a admis grave lacune la probarea faptelor. Nu a făcut legătura de cauzalitate între motivele invocate de către angajator la neachitarea premiului cu ocazia zilei profesionale și funcția pentru care a solicitat în cerere să-i fie comunicat motivul de ce nu i-a fost achitat premiu cu prilejul zilei profesionale. În calitate de medic ginecolog, angajată la „Centrul de Sănătate Prietenos a Tinerilor”, nu are și nici nu a avut atribuții de supraveghere a vieții copiilor nou născuți și până la vârsta de un an.

Respectiv, angajatorul a invocat un motiv fals. 4 A afirmat că indicatorii de performanță în Asistența Medicală Primară este luat în considerație la rata copiilor care au efectuat schema de vaccinare completă până la un an, reiterând că medicul ginecolog nu are atribuții referitor la vaccinarea copiilor. Alt indicator este rata gravidelor din totalul gravidelor, care au fost monitorizate conform Standardului de supraveghere, pentru care plata indicatorului se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale și CNAM. În raport nu sunt incluse puncte pentru medicul de familie din instituția medico-sanitară primară, unde activează, în cazul în care indicatorul nu a fost validat din motivul înregistrării evenimentelor evitabile menționate.

Totodată, pentru îndeplinirea țintelor anuale și trimestriale se atribuie puncte, îndeplinirea țintei anuale = 80 puncte, îndeplinirea țintei trimestriale = 20 puncte, iar neîndeplinirea țintei trimestriale = 0 puncte.

A accentuat că Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității eronat a interpretat acțiunile angajatorului și actele emise de acesta în privința sa, care probează atitudinea discriminatorie la locul de muncă prin cumul cu scop și efect de a fi umilită prin îngrădirea dreptului la acces la informație și la petiționare, aplicarea sancțiunii disciplinare neîntemeiată, îngrădirea dreptului la garanții sociale garantate în calitate de donator permanent și voluntar de sânge, suspendarea ilegală a contractului individual de muncă pe perioada cursurilor de perfecționare obligatorii, lezarea onoarei, demnității personale și respectului profesional de către un grup ghidat și organizat de șefa instituției la locul de muncă, mărturii false și fals în acte administrative prin exces de putere.

Toate acestea luate la un loc manifestate pe o durată îndelungată de timp, demonstrează o ură și hârțuire dură din partea angajatorului asupra sa. A devenit victimă prin asociere cu persoana neprotejată de lege, pentru poziția profesională obiectivă, expunerea opiniei personale, pentru care angajatorul i-a creat un mediu intimidant, umilitor, degradant, având drept scop și efect lezarea demnității și onoarei cetățenești. A declarat că hărțuirea la locul de muncă s-a materializat și prin faptul că administrația nu i-a oferit zile libere din cont propriu și nu i-a acordat 2 zile pentru participarea la donarea de sânge. În cele din urmă, în privința sa a fost emis un ordin de aplicare a avertismentului, ca sancțiune disciplinară pentru lipsa nemotivată de la serviciu.

Acest ordin de sancționare a fost contestat în instanța de judecată. A remarcat că angajatorul prin tratament degradant și umilitor i-a lezat drepturile și libertățile, fiind donator de sânge voluntar și permanent, pe parcursul a circa 20 ani a donat sânge, pentru care fapt a fost menționată cu diploma Ministerului Sănătății și în toată perioada de timp cât activează în această funcție și instituție, mai mult de 30 de ani, nu a avut careva probleme la serviciu, ci din contra se bucura de un respect și o atitudine aparte din partea colegilor, cât și a pacienților. A precizat că toată problema s-a început când Olga Hîțu a devenit șefă.

La 1 octombrie 2019,Victoria Nicolaescu a depus o altă cerere de completare a cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat casarea și declararea nulității 5 probelor și materialelor prezentate Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu depășirea termenului legal de prezentare a acestora de către Olga Hîțu, șef al IMSP CS Cantemir, sancționarea Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității pentru inacțiunile instituției nominalizate, care au avut scopul și efect de a influența decizia adoptată cu încălcarea procedurii de examinare a plângerii în detrimentul drepturilor și intereselor ei legitime, anularea deciziei din 4 ianuarie 2019 a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității adoptată cu depășirea termenului legal de examinare și soluționare a plângerii, cu încălcarea gravă a drepturilor, fără a fi informa despre situația cursului examinării plângerii, repunerea în drepturile legale, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei și prejudiciului material în mărime de 10 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 4 400 de lei.

În susținerea acesteia a indicat că în luna iulie 2019 a încheiat contract de asistență juridică cu Natalia Chiper, drept urmare au apărut cheltuieli de judecată suplimentare. Astfel, la 22 iulie 2019 în baza bonului de plată seria DAA nr. 13527616 a fost achitată suma de 2 200 de lei, la 16 septembrie 2019 în baza bonului DAA nr. 13527617 - suma de 2 000 de lei. Totodată, în raport cu cerința recuperării pagubei morale și materiale pricinuită în sumă de 10 000 de lei, în situația creată, condițiile de existență în care se află la moment au devenit insuportabile din punct de vedere psihic, cât și fizic. A relatat că la serviciu atmosfera este insuportabilă, practic i se creează doar impedimente din toate părțile, este constrânsă prin diferite metode, peste fiecare 2 zile i se cer careva răspunsuri în scris la diferite cereri din partea administrației, care de fapt nici nu țin de competența medicului ginecolog.

Pe parcursul întregului iad creat la serviciu are probleme enorme de sănătate, din care motiv administrează medicamente, fiindu-i indicat regim de pat în staționar. Prin încheierea din 22 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Victoria Nicolaescu împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu privire la declararea nulității probelor din procedura administrativă, sancționarea pârâtului pentru inacțiune, anularea actului administrativ defavorabil, repunerea în drepturi, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral. Prin decizia din 2 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul depus de Victoria Nicolaescu.

A fost anulată încheierea din 22 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, cu remiterea cauzei la instanța competentă să judece cauza, Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani. Prin încheierea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță Olga Hîțu. Prin hotărârea din 5 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Victoria Nicolaescu împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea 6 Egalității cu privire la declararea nulității probelor din procedura administrativă, sancționarea pârâtului pentru inacțiune, anularea actului administrativ defavorabil, repunerea în drepturi, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecată.

La 1 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Victoria Nicolaescu a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 21 ianuarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului. Prin decizia din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Victoria Nicolaescu împotriva hotărârii din 5 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia despre legalitatea actului administrativ contestat.

Or, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Fiscriminării și Asigurarea Egalității întemeiat a invocat că pentru a examina plângerea prin prisma Legii nr. 121/2012 privind asigurarea egalității, petiționarul trebuia să descrie faptele, astfel încât să stabilească prezumția discriminării, și anume, să arate prezența cumulativă a următoarelor elemente: a) tratamentul mai puțin favorabil în exercitarea unui drept; b) comparatorul; c) situația analogică; d) criteriul interzis de discriminare. Analizând materialele procedurii administrative, prima instanță și instanța de apel au stabilit că Victoria Nicolaescu nu și-a formulat pretențiile privind caracterul protejat, în baza căruia pretinde că a fost tratată diferit, la fel reclamanta/apelantă nu a reușit să instituie prezumția discriminării și stabilirea unei legături cauzale între comportamentul nedorit al angajatorului și criteriul protejat.

Astfel, Victoria Nicolaescu nu a indicat o formă concretă de discriminare, ci doar a enumerat un șir de acțiuni, care în viziunea sa reprezintă fapte de discriminare. La fel, instanțele de judecată au menționat că din decizia contestată rezultă că Consiliul s-a expus pe fiecare din acțiunile pretins discriminatorii unde Victoria Nicolaescu a reușit să instituie o prezumție de discriminare, respectiv s-a făcut referire și s-a expus motivarea în detaliu pe fiecare capăt de acuzare, așa cum statuează art. 19 din Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității.

Ce ține de pretenția reclamantei privind casarea și declararea nulității probelor și materialelor prezentate Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității cu depășirea termenului legal de prezentare a acestora de către Olga Hîțu, șef al IMSP CS Cantemir, prima instanță și instanța de apel au evidențiat că, de fapt, Victoria Nicolaescu exprimă dezacordul cu operațiunile administrative întreprinse de autoritatea publică în cadrul procedurii administrative. Analizând acțiunile întreprinse de autoritatea publică pârâtă în cadrul procedurii administrative și anume prelungirea termenului acordat pentru prezentarea probelor, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că aceste acțiuni ale Consiliului nu pot fi apreciate ca ilegale și nu pot servi ca temei de anulare a actului administrativ contestat.

Cu atât mai mult, soluția Consiliului precum că faptele constatate nu reprezintă hârțuire în câmpul muncii pe criteriul de origine socială, nici nu a fost 7 bazată pe probele la care face trimitere Victoria Nicolaescu, or Consiliul a invocat lipsa legăturii de cauzalitate dintre acțiunile apreciate drept comportament nedorit în sensul noțiunii de hărțuire și criteriul invocat, Consiliul fiind în dificultate de a stabili corelația de tip cauză – efect. Iar, pentru constatarea oricărei forme de discriminare era necesară stabilirea unei legături cauzale între „comportamentul nedorit” și „criteriul protejat”, cel invocat de persoana afectată. Astfel, luând în considerare că nu există temeiuri legale de anulare a actului administrativ contestat, subsecvent urmează a fi respinse și pretențiile Victoriei Nicolaescu privind compensarea prejudiciului material și moral.

La fel, reieșind din faptul că acțiunea formulată de Victoria Nicolaescu a fost respinsă, ultima nu poate beneficia de dreptul de compensare a cheltuielilor de asistență juridică. La 30 noiembrie 2021, Victoria Nicolaescu, reprezentată de avocatul Natalia Culeac-Reul a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 7 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Victoria Nicolaescu, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerându-le neîntemeiate și ilegale, pasibile de a fi casate, deoarece au fost încălcate esențial și aplicate eronat normele de drept material și normele de drept procedural, greșit au fost apreciate circumstanțele cauzei, fără a fi dată o apreciere corespunzătoare probelor din dosar. A menționat că urmează a fi apreciate ca false alegațiile Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității din referința depusă la materialele cauzei în Curtea de Apel, la 1 aprilie 2021, precum că Consiliul a prezentat probe în prima instanță Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova de numire a membrilor Consiliului, care ar justifica depășirea termenului examinării plângerii.

Astfel, la 13 aprilie 2021, a luat cunoștință cu materialele dosarului și a constatat că probele enunțate de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, lipsesc la dosar. La fel, pe parcursul examinării cauzei în prima instanță de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu au fost prezentate probe nici instanței de judecată, nici dânsei.

Drept urmare, la caz se atestă o încălcare gravă a depășirii termenului de examinare, iar reprezentantul intimatului în ședința de judecată (prima instanță) a motivat o astfel de încălcare gravă din cauza numărului mare de plângeri și numirea noilor membri de către Parlament la 15 iunie 2018. Contrar prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 190 din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare (în vigoare până la 1 aprilie 2019), afirmația „numărul mare de plângeri ce urmau a fi soluționate” nici într-un caz nu exonerează Consiliul pentru 8 Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității de obligațiunea înștiințării petiționarului despre prelungirea termenului. A remarcat că nici această probă nu a fost probată/prezentată de către intimat la afirmația existenței numărului mare de plângeri ce urmau a fi soluționate.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au apreciat critic poziția Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității asupra imposibilității formării consiliului din lipsa de membri care urmau să treacă procedura de numire, or aceste circumstanțe nu justifică omisiunile acestuia în contextul în care Consiliul este împuternicit prin lege să exercită atribuții și este un organ exponent al statului ce urmează să activeze corespunzător. A remarcat că lipsa membrilor nu este confirmată prin actele existente la dosar și anume hotărârea de numire a acestora. Respectiv, ulterior acestui fapt, nerespectarea termenelor nu exonerează aplicarea consecințelor referitor la legalitatea actului emis.

A considerat că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat prevederile art. 15 alin. (1) din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012. La fel, a menționat că potrivit dreptului material special aplicabil în litigiile de discriminare, sarcina de a proba că fapta nu constituie discriminare revine persoanei despre care se presupune că a comis fapta discriminatorie. Așadar, intimatul urma să prezinte acte, probe prin justificări obiective și rezonabile prin care să demonstreze că nu există niciun tratament diferențiat în relațiile de muncă cu dânsa.

În cadrul ședințelor de judecată în ordine de apel, nu i-a fost oferit dreptul să- și exprime poziția sa, să adreseze întrebări către reprezentantul Consiliului, probele suplimentare prezentate de către dânsa în cadrul ședințelor – dovezi care au o forță probantă puternică pentru confirmarea și justificarea pretențiilor sale, și anume: copia hotărârii Judecătoriei Cahul sediul central pe cauza contravențională de învinuire a IMSP Centrul de Sănătate Cantemir, persoana juridică, în comiterea contravenției prevăzută la art. 55 alin. (1) lit. f) și g) Cod contravențional, pronunțată la 9 aprilie 2021, cu mențiunea că este definitivă și irevocabilă din 26 aprilie 2021, la care dânsa a avut calitatea procesuală de victimă, copia hotărârii Judecătoriei Cahul sediul central pe dosarul civil privind contestarea ordinelor ilegale de aplicarea sancțiunii disciplinare, pronunțată la 24 iulie 2020 și copia deciziei din 21 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu mențiunea că este definitivă și irevocabilă din 22 septembrie 2021, nu au fost apreciate de către instanța de apel, nici nu au fost luate în considerație la adoptarea deciziei contestate, ceea ce denotă o subapreciere arbitrară a probelor anexate la dosar de către apelant în Curtea de Apel.

Astfel, hotărârea motivată din 24 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul central încă odată confirmă faptul de discriminare al ei în IMSP CS Cantemir de către administrație în persoana Olgăi Hîțu. Totodată, a accentuat că calitatea de victimă a fost stabilită de instanța de judecată în dosarul contravențional, prin hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Cahul sediul central. 9 Respectiv, nici Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, nici instanțele de judecată ierarhic inferioare, având la bază un cumul de suport probatoriu la dosarul cauzei nu au examinat și apreciat caracterul faptelor de discriminare premeditate la locul de muncă prin cumul aplicate de către Olga Hîțu, șef al IMSP CS Cantemir, pe parcursul a doi ani asupra dânsei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 2 noiembrie 2021, în ședință publică. Din materialele dosarului rezultă că la 30 noiembrie 2021, Victoria Nicolaescu, reprezentată de avocatul Natalia Culeac-Reul a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 155-156 vol. III). Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Victoria Nicolaescu, prin intermediul oficiului poștal, la 13 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 160 vol. III). Se mai constată că la 7 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Victoria Nicolaescu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 166-176, 177 vol. III).

Astfel, recursul depus de Victoria Nicolaescu împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen. La 1 februarie 2022, în adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și Olgăi Hîțu a fost expediată copia recursului depus de Victoria Nicolaescu, reprezentată de avocatul Natalia Culeac-Reul, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 163 vol. III), fiind recepționată de către destinatari , ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 164-165 vol. III).

La 10 februarie 2022, în adresa Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Olgăi Hîțu și IMSP CS Cantemir a fost expediată copia motivării recursului depusă de Victoria Nicolaescu, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 178 vol. III), fiind recepționată de către destinatari la 15 februarie 2022, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 179-181 vol. III). 10 La 18 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de Victoria Nicolaescu ca neîntemeiat.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Olga Hîțu și IMSP CS Cantemir nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Victoria Nicolaescu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, 11 în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Victoria Nicolaescu. În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Victoria Nicolaescu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 12