3ra-455/22 — contestarea actelor administrative

3ra-455/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-455/22

2-20070585-01- 3ra-20042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Olga Catrinescu împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității, terț xxxxx cu privire la contestarea actelor administrative și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității împotriva hotărârii din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 25 iunie 2020 Olga Catrinescu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității, terț xxxxx cu privire la contestarea actelor administrative și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, în decizia din xxxxx, cauza nr.

xxxxx, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a

invocat o pretinsă încălcare a drepturilor copilului minor xxxxx și a constatat o

discriminare în procesul educațional pe criteriul de stare a sănătății copilului din partea

ei, ca învățătoare a clasei întâi a Gimnaziului xxxxx.

Astfel, reclamanta a menționat că, de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității a fost obligată să prezinte scuzele de rigoare

petiționarei, mamei copilului xxxxx și să depună toată diligența, pentru a nu săvârși în

viitor fapte similare. Totodată, reclamanta, dar și directoarea Gimnaziului xxxxx au fost

obligate, în termen de 10 zile, din momentul recepționării deciziei nominalizate, să

informeze Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

despre măsurile întreprinse sau planificate, pentru implementarea recomandărilor

invocate în decizia menționată supra. De asemenea, administrația Gimnaziului xxxxx a

1

fost obligată de a aduce la cunoștința cadrelor didactice decizia respectivă, de a

întreprinde alte măsuri de informare, educare și sporire a capacității cadrelor didactice în

domeniul educației incluzive.

Reclamanta consideră decizia nominalizată ilegală pe motiv că, la emiterea acesteia

i- au fost încălcate drepturile sale.

În acest context, reclamanta a menționat că, contrar prevederilor art.10 al

Regulamentului de activitate al Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității, aprobat prin Legea nr. 298 din 21 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea

egalității, cazul a fost examinat în ședință închisă, fără participarea sa, în procedură

scrisă, care nu este prevăzută de legislația, care reglamentează activitatea Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

Reclamanta a relevat că, chiar și în condițiile impunerii unor restricții, legate de

epidemia COVID-19, se impunea suspendarea termenelor de examinare, dar nu

examinarea în procedura scrisă. La examinarea unor cazuri de către instanța de judecată

procedura scrisă se admitea numai ca excepție de la regula generală, prevăzută de

legislația în vigoare, numai pe anumite cazuri strict indicate.

De asemenea, reclamanta a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 53 și

art.54 al Regulamentului de activitate al Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității, aprobat prin Legea cu privire la activitatea

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității nr. 298

din 21 decembrie 2012, dispunea de dreptul să fie asistată de un avocat sau reprezentant,

însă din cauza că de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității nu a fost anunțată despre data examinării cazului, nu și-a valorificat

dreptul procedural respectiv.

În afară de aceasta, reclamanta a relevat că dispune de probe suplimentare, pe

care intenționa să le prezinte Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității, însă reieșind din acțiunile vădit discriminatoriii ale acestuia, nu a

avut această posibilitate, nefiind anunțată despre data examinării petiției.

Reclamanta a menționat că, fiind obligată de către Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității de a-și prezenta scuzele de rigoare

petiționarei, mamei copilului xxxxx, acesta vădit și-a depășit competențele.

Reclamanta a relevat că, circumstanțele cazului nu confirmă faptul discriminării

copilului, din contra, denotă grija ei de a nu discrimina acest copil.

În acest context, reclamanta a relevat că la caz, discriminarea a fost invocată prin

faptul neantrenării unui copil cu xxxxx, în activitatea de dans împreună cu alți copii

xxxxx. Or, antrenarea unui copil xxxxx în activitatea de dans împreună cu copii xxxxx

este o discriminare pentru acest copil, luând în considerare riscul unei situații

nefavorabile, dar și agravării stării de sănătate.

De asemenea, reclamanta a menționat că, copilul a fost înmatriculat în instituția de

învățămînt cu statut de copil cu xxxxx pe motiv că, acesta este cu xxxxx . Mama

copilului a refuzat de a-l înscrie pe copil la cercul de dans, la lecția de educație fizică,

invocând faptul, că nu dorește să-l supună la efort fizic suplimentar. Totodată, mama

copilului a solicitat atragerea la răspundere a reclamantei, pe motiv că copilul nu a fost

antrenat cu alți copii la activitatea artistică – dans.

Reclamanta a relevat că, sunt martori, care pot să confirme cele invocate, însă de

către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a

fost privată de a se prezenta la examinarea cazului.

2

Reclamanta a mai menționat că, în opinia sa, mișcările dansului erau simple, copilul

putea să le execute, însă, consideră că a procedat corect, și toată informația de care

dispunea la moment despre copil, o obliga să fie prudentă cu acesta. Or, dânsa nu

dispunea de opinia oficială a unui specialist competent/medic privind efortul fizic, la care

poate fi supus copilul.

În aceste condiții reclamanta a invocat că, a antrenat copilul în diverse activități:

recitare, cânt, dar nu și dans. Totodată, a procedat cu delicatețe, a avut grijă de a nu izola

copilul de alți copii. Iar, aflându-se în grupă cu alți copii, care nu participau la dans, cei

prezenți nu au sesizat vre-o discriminare.

De asemenea, reclamanta a relevat că, copiii au aptitudini diverse în diferite

domenii: un copil cântă frumos, altul dansează, altul recită. Deci, este de datoria

pedagogului de a amplifica aceste talente, oferindu-i copilului posibilitatea de a se

afirma. Iar, dacă alt copil nu are capacități într-un domeniu, dar își dorește afirmarea

anume în acest domeniu, este de datoria pedagogului să sprijine efortul acestuia, însă nu

în detrimentul sănătății copilului. La caz, reclamanta a considerat prematură activitatea

de dans pentru copil, având însă grijă ca copilul să nu se simtă discriminat.

Reclamanta a solicitat anularea deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității din xxxxx, cauza nr. xxxxx și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă de Olga

Catrinescu. S-a anulat decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării

și Asigurarea Egalității din xxxxx cauza xxxxx. S-a încasat din contul Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în beneficiul reclamantei

Olgăi Catrinescu suma de 1500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f.d.59-62).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 09 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 12 februarie 2021 Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a contestat-o cu apel, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin

care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Olga Catrinescu (f.d.55).

Hotărârea motivată din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată apelantului Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității la data de 14 aprilie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.65).

La data de 06 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus motivarea apelului

(f.d.69-74).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

împotriva hotărârii din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, fiind

menținută hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.99-110).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, în conformitate cu

art.135 din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014, personalul didactic, științifico-

didactic, științific și de conducere are următoarele obligații: să nu admită tratamente și

3

pedepse degradante, discriminarea sub orice formă și aplicarea niciunei forme de violență

fizică sau psihică.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, deși prin decizia din 15 mai 2020,

cauza nr.38/20, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității a invocat că minora, cu probleme de sănătate - xxxxx, a fost exclusă de la o

activitate extracuriculară și a concluzionat că faptele constatate reprezintă discriminare a

copilului în procesul educațional pe criteriul de stare a sănătății, acesta, examinând în

contradictoriu susținerile părților și materialul probator acumulat, nu s-a referit în niciun

mod la concluzia medicală nr xxxxx, din care rezultă că copilul xxxxx suferă de xxxxx

fiindu-i recomandată eliberarea de la cultura fizică pentru anul de studii 2019-2020. Or,

dansul, de asemenea, reprezintă un sport, care implică o succesiune de mișcări ritmice

variate ale corpului, executate în ritmul muzicii.

În acest context, instanța de apel a relevat că, luând în considerare concluzia

medicală nominalizată, în conformitate cu care medicul de familie a recomandat

eliberarea de la cultura fizică a elevei xxxxx, se atestă că, profesoara clasei I-C din

Gimnaziul xxxxx Olga Catrinescu, a respectat cu exactitate aceste recomandări.

Mai mult, instanța de apel a invocat că, potrivit materialelor anexate la dosar, se

confirmă faptul că, eleva xxxxx a fost înmatriculată în instituția de învățămînt cu xxxxx,

având xxxxx, iar mama acesteia, xxxxx a refuzat înscrierea copilului la cercul de dans și

la lecția de educație fizică, argumentând prin faptul că, nu dorește să o supună la efort

fizic suplimentar.

La fel, instanța de apel a relevat că, nu pot fi reținute argumentele Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității precum că,

implicarea copilului la dans, de rând cu ceilalți/celelalte elevi/eleve, nu prezintă un risc

iminent pentru sănătatea acesteia. Or, la materialele cauzei nu există un act confirmativ,

eliberat de către un specialist în domeniu privind criteriul de clasificare a efortului fizic,

la care xxxxx poate fi supusă.

De asemenea, instanța de apel a considerat neîntemeiate și argumentele Consiliului

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității precum că,

existența xxxxx nu presupune excluderea automată a elevei de la activitățile

recreative/distractive organizate în mediu școlar. Or, la caz s-a constatat cu certitudine că

și directorul adjunct pentru instruire din Gimnaziul xxxxx, Președintele Comisiei

Multidisciplinare Intrașcolare - xxxxx a confirmat faptul că, în prima săptămână a lunii

septembrie 2019, a fost informată de către xxxxx, membru al echipei Serviciului de

Asistență Psihopedagogică a Direcției Generale Educație xxxx, precum că în instituție a

fost înmatriculată în clasa întâi xxxxx, elevă cu xxxxx. Totodată, s-a menționat că,

această elevă înregistrează xxxxx, fiind evaluată de la grădiniță și face parte din categoria

elevilor cu xxxxx, fără cadru didactic de sprijin, însă are nevoie de o atenție sporită,

deoarece a suferit xxxxx, de aceea copilul trebuie limitat de la orice activitate, ce ar

presupune efort fizic.

Astfel, instanța de apel a conchis că, o eventuală antrenare a copilului la oricare

activitate fizică, la caz, a dansului, necesită din partea ultimului efort fizic sporit, iar în

lipsa consimțămîntului părintelui - a refuzului mamei și în prezența certificatului medical,

prin care se recomandă eliberarea de la cultura fizică, includerea copilului în activități de

dans la inițiativa profesoarei Olgăi Catrinescu, ar fi putut genera urmări grave pentru

sănătatea copilului, fapt ce este absolut inadminisbil și necesar a fi evitat cu certitudine.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat a

concluzionat că, acțiunile profesoarei Olgăi Catrinescu, de realizare a obligației

4

profesionale ale pedagogului, de a asigura securitatea vieții și ocrotirea sănătății copilului

în procesul de învățămînt, sau includerea în activități de dans a unui copil xxxxx, ar fi

reprezentat un risc sporit pentru copil. Or, activitatea de dans presupune mișcări ritmice

de complexitate diversă, iar, în condițiile abilităților elevului concret acestea putea să-i

pună în pericol securitatea fizică. Or, la materialele cauzei nu se atestă probe care ar

confirma că, instituția de învățământ este dotată cu condiții speciale, pentru a asigura

incluziunea în siguranță a copilului în toate activitățile școlare.

La data de 17 decembrie 2021, prin intermediul oficiului postal, Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs împotriva

deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.113-114).

Ulterior, la data de 28 martie 2022, prin intermediul oficiului postal, Consiliul

pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus motivarea

recursului (f.d.121-124).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat că, concluzia medicului de familie include recomandarea

eliberării doar de la orele de cultură fizică, educație fizică, nu și recomandări, care ar

exclude orice tip de activitate sau efort fizic al copilului.

Astfel, recurentul a invocat că, existența unei cerințe educaționale speciale a

copilului, nu presupune în mod automat excluderea copilului de la toate activitățile

școlare sau extrașcolare, sau nu egalează cu dreptul profesorului de a lua unilateral

decizia cu privire la activitățile, în care poate fi implicat copilul cu xxxxx.

Recurentul consideră că, implicarea copilului într-o activitate ocazională de dans și

eliberarea de la orele de cultură fizică, sunt situații incompatibile. Orele de educație fizică

presupun efectuarea de probe sportive, jocuri sportive, colocvii pentru notare finală. Or,

la caz, se solicita includerea copilului în limitele posibilităților și talentului în activitatea

de dans, pentru implicare plenară.

În afară de aceasta, recurentul a menționat că, instanțele de judecată ierarhic

inferioare pripit au concluzionat existența refuzului părintelui de a implica copilul în

activitatea de dans, or un atare refuz din partea părintelui nu a existat. Intimata Olga

Catrinescu a apreciat în mod unilateral caracterul efortului fizic necesar pentru această

activitate extrașcolară de dans. La fel, unilateral dânsa a decis că acest efort este periculos

pentru copil, fără a consulta un specialist sau poziția mamei copilului. Această abordare

nu este bazată pe necesitățile particulare ale copilului și nu se încadrează în termenul de

incluziune socială. Iar, neimplicarea copilului în activitatea de dans, a condus la

marginalizarea, stigmatizarea și subminarea capacităților copilului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea Olgăi Catrinescu să fie respinsă integral.

La data de 20 aprilie 2022 în adresa intimatei Olga Catrinescu și persoanei terțe

xxxxx a fost expediată copia recursului depus de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.126).

Deși intimata Olga Catrinescu a recepționat recursul depus de Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție, anexat la materialele cauzei, aceasta nu și-a valorificat dreptul

procedural respectiv (f.d.127).

5

Plicul cu avizul, prin care a fost expediată persoanei terțe xxxxx copia recursului

depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, a fost restituit cu mențiunea

„nereclamat” (f.d.128-129), astfel fiind eludată posibilitatea acesteia de a prezenta

referință la recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 noiembrie 2021

(f.d. 99-110).

La data de 17 decembrie 2021, prin intermediul oficiului postal, Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs împotriva

deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.113-114).

Decizia motivată din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea

Egalității la data de 17 martie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la

materialele cauzei (f.d.118).

La data de 28 martie 2022, prin intermediul oficiului postal, Consiliul pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus motivarea

recursului (f.d.121-124).

Astfel, recursul depus de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea

Discriminării și Asigurarea Egalității împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, în raport cu materialele cauzei,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

6

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

7

Recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și

Asigurarea Egalității se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8