2ac-52/22 — anularea hotărârilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea hotărârilor
- Temei legal
- strămutare
2ac-52/22 — anularea hotărârilor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-52/22
2-21136619-01-2ac-23022022
ÎNCHEIERE
02 martie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând cererea societății pe acțiuni „Moldovahidromaș” cu privire la
strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău pentru
examinarea recursului declarat de societatea pe acțiuni „Moldovahidromaș” și
Nicolae Răzeșu împotriva încheierii din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ala Dogoter împotriva societății pe acțiuni
„Moldovahidromaș”, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Nicolae
Răzeșu, Pavel Becciv, intervenient accesoriu Andrei Maslîghin, cu privire la
anularea hotărârilor,
constată:
La 14 septembrie 2021, Ala Dogoter a depus cererea de chemare în judecată
împotriva societății pe acțiuni „Moldovahidromaș” (în continuare
SA „Moldovahidromaș”), Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Nicolae
Răzeșu, Pavel Becciv, intervenient accesoriu Andrei Maslîghin, prin care a
solicitat anularea deciziei din 26 iulie 2021 de convocare și petrecere în data de
11 septembrie 2021 a adunării generale extraordinare a acționarilor
SA „Moldovahidromaș”; anularea hotărârilor adoptate la adunarea generală
extraordinară a acționarilor SA „Moldovahidromaș” și a procesului-verbal din 11
septembrie 2021; anularea deciziei Departamentului înregistrare și licențiere a
unităților de drept din cadrul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu
privire la înregistrarea lui Nicolae Răzeșu în funcția de administrator al
SA „Moldovahidromaș” în Registrul de stat al persoanelor juridice.
Totodată, reclamanta a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii
sub forma suspendării executării actelor contestate.
Prin încheierea din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis cererea de asigurare a acțiunii.
S-a suspendat executarea hotărârilor adoptate la adunarea generală
extraordinară a acționarilor SA „Moldovahidromaș” desfășurată în data de 11
septembrie 2021.
S-a suspendat executarea deciziei Instituției Publice „Agenția Servicii
1
Publice” cu privire la înregistrarea lui Nicolae Răzeșu în funcția de administrator
al SA „Moldovahidromaș” în Registrul de stat al persoanelor juridice;
S-a interzis Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Departamentul
înregistrare și licențiere a unităților de drept, înregistrarea oricăror modificări,
radierea oricăror modificări în Registrul de stat al persoanelor juridice în privința
SA „Moldovahidromaș”;
S-a interzis lui Nicolae Răzeșu, în funcția de administrator, să întreprindă
acțiuni din/în numele SA „Moldovahidromaș”.
În cadrul ședinței de judecată din 24 noiembrie 2021, reprezentantul
SA „Moldovahidromaș”, avocatul Viorel Chetrușcă, a solicitat anularea măsurii
de asigurare a acțiunii instituite prin încheierea din 16 septembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin încheierea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins cererea cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii
instituite prin încheierea din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
La 09 decembrie 2021, SA „Moldovahidromaș” și Nicolae Răzeșu,
reprezentați de Viorel Chetrușcă, au declarat recurs împotriva încheierii din 25
noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Potrivit fișei de repartizare, dosarul în ordine de recurs a fost repartizat în
mod automat aleatoriu judecătorului-raport al Curții de Apel Chișinău, Ion
Secrieru.
La 31 ianuarie 2022, Ala Dogoter a înaintat recuzare judecătorului Curții de
Apel Chișinău, Ion Secrieru, de la judecarea recursului declarat de
SA „Moldovahidromaș” și Răzeșu Nicolae împotriva încheieri din 25 noiembrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin încheierea din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
propunerea Alei Dogoter de recuzare a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Ion
Secrieru.
La 21 februarie 2022, SA „Moldovahidromaș” a depus cerere cu privire la
strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău
pentru examinarea recursului declarat împotriva încheierii din 25 noiembrie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din
Codul de procedură civilă.
În motivarea cererii a invocat că anterior Curtea de Apel Chișinău a
examinat mai multe litigii între companiile părți ale prezentului proces judiciar și
s-a expus asupra mai multor cauze care vizează aceste companii.
În opinia SA „Moldovahidromaș” această circumstanță pune la îndoială
imparțialitatea judecătorilor ce examinează prezentul litigiu și denotă necesitatea
strămutării cauzei la o altă instanță judecătorească egală în grad.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele formulate de
SA „Moldovahidromaș”, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță, nu există temeiuri de a
strămuta cauza la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură civilă,
instanța strămută cauza la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de
la judecată) a unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate,
2
substituirea judecătorilor săi devine imposibilă; și dacă există bănuieli că
nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de
calitatea participanților la proces.
Conform art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei
în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța
ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Colegiul consideră că argumentele invocate de SA „Moldovahidromaș” nu
pot fi încadrate în temeiul prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. d) din Codul de
procedură civilă, și anume că din motivul recuzării și/sau abținerii de la judecată
a unuia sau a mai multor judecători este imposibilă substituirea lor. Or, în
condițiile speței, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă substituirea
judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de judecată care
să examineze recursul declarat de SA „Moldovahidromaș” și Nicolae Răzeșu
împotriva încheierii din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
Mai mult decât atât, Colegiul observă că, deși, SA „Moldovahidromaș” a
invocat în cererea de strămutare presupuse temeiuri de bănuială de nepărtinire a
judecătorilor Curții de Apel Chișinău, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a
înainta cerere de recuzare a acestora, în conformitate cu art. 50 și art. 52 din
Codul de procedură civilă.
La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului
participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1
din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,
legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă
dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor
prevăzute la art. 50 din același cod. Numai în situația când din motivul recuzării
și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea
judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să
strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu
se atestă.
Cu titlu subsecvent, nu poate fi acceptat nici argumentul, precum că anterior
Curtea de Apel Chișinău a examinat alte litigii în care SA „Moldovahidromaș” a
avut calitate procesuală, iar acest fapt ar pune la îndoială imparțialitatea
judecătorilor acestei instanțe.
În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la
Bangalore, care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar
pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care
unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să
judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se
numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o
prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște
personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut
calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care
judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul
procesului.
În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie
2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu
privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: „Curtea
3
reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță
fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în
primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6
cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod
normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia
putând fi probată în diferite moduri.
Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427)
face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata
convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o
abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a
exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva
Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).
În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de
judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă
comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte
care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În
această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza
Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când
se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un
complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu
este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă
această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and
Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).
În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea
trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea
personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat
părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă
în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente
garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut
întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este
considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven
și De Meyere împotriva Belgiei, § 58).
Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor
formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din
lucrările dosarului că niciunul din judecătorii ce fac parte din membrii
completului Curții de Apel Chișinău căruia i-a fost repartizată prezenta cauză
spre examinare nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. Mai mult ca
atât, aceștia au oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială în privința
imparțialității lor.
Una din garanțiile de imparțialitate este publicitatea atât a procesului de
constituire a completelor de judecată, care este plasată pe pagina web a Curții de
Apel Chișinău, cât și a desfășurării procesului de judecată, cu respectarea
drepturilor unui proces echitabil, inter alia dreptul de a recuza judecători sau
după caz de a se abține de la judecată.
În speță, însă, participanții la proces nu au recuzat vreun judecător care
participă la examinarea prezentei cauze, precum și nu s-a admis vreo declarație
de abținere de la judecată.
4
Colegiul consideră că, în speță, SA „Moldovahidromaș” nu a exemplificat
împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv concludente ce ar furniza concluzii
cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău a căror
recuzare se solicită, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de
imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot
servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în
grad pentru judecarea apelului. Respectiv, SA „Moldovahidromaș” nu a
demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea
tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.
Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
cererea SA „Moldovahidromaș” cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță
egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 270 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Se respinge cererea societății pe acțiuni „Moldovahidromaș” cu privire la
strămutarea la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău pentru
examinarea recursului declarat de societatea pe acțiuni „Moldovahidromaș” și
Nicolae Răzeșu împotriva încheierii din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ala Dogoter împotriva societății pe acțiuni
„Moldovahidromaș”, Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Nicolae
Răzeșu, Pavel Becciv, intervenient accesoriu Andrei Maslîghin, cu privire la
anularea hotărârilor.
Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ala
Dogoter împotriva societății pe acțiuni „Moldovahidromaș”, Instituției Publice
„Agenția Servicii Publice”, Nicolae Răzeșu, Pavel Becciv, intervenient accesoriu
Andrei Maslîghin, cu privire la anularea hotărârilor se restituie Curții de Apel
Chișinău pentru examinarea recursului declarat de societatea pe acțiuni
„Moldovahidromaș” și Nicolae Răzeșu împotriva încheierii din 25 noiembrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
5