3ra-966/21 — anularea actelor administrative individuale defavorabile

3ra-966/21 — anularea actelor administrative individuale defavorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-966/2021

2-19150385-01-3ra-22092021

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

25 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Gheorghe Balan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Balan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea

actelor administrative individuale defavorabile,

împotriva hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2019, Gheorghe Balan a depus cerere de chemare în judecată,

completată la 30 septembrie 2019, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

privind anularea actelor administrative individuale defavorabile.

În motivarea acțiunii Gheorghe Balan a menționat că, Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii a casat hotărârea Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, în

partea ce se referă la sancționarea dânsului în temeiul art. 6 alin. (1)

lit. d) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din

25 iulie 2014, și aplicată sancțiune sub formă de eliberare de la serviciu și adoptată

hotărâre nouă, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6

alin. (1) lit. b) sub formă de mustrare, fiind constatată abaterea disciplinară prevăzută

de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor.

Reclamantul a relatat că, atât scrisoarea de însoțire a vicepreședintelui Curții de

Apel Chișinău, Iurie Iordan, expediată în adresa Inspecției judiciare pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 4-35/3-626 din 27 februarie 2018, înregistrată la Consiliul

1

Superior al Magistraturii cu nr. 819m, la 27 februarie 2018, prin care a fost expediată

copia deciziei din 04 octombrie 2017 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, pe

cauza penală de învinuire a lui Cioara Alexei Mihail, cât și scrisoarea de însoțire a

vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, expediată în adresa Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 4-35/1-1066 din 26 aprilie 2018, înregistrată la Consiliul

Superior al Magistraturii cu nr. 1752m, la 27 aprilie 2018, prin care a fost expediată

copia deciziei din 09 februarie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, pe

cauza penală de învinuire a lui Zaharia Cristian, nu constituie sesizare, în sensul

prevăzut de art. 20 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

nr. 178 din 25 iulie 2014, întrucât semnatarul (titularul) acestora nu era (și nici nu este)

subiect cu drept de sesizare, în sensul art. 19 din aceiași Lege.

Reclamantul a invocat că, potrivit încheierii nr. 819m din 01 martie 2018 de

autosesizare a inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima, la 27 februarie 2018 în

Consiliul Superior al Magistraturii, de la Curtea de Apel Chișinău, a parvenit copia

deciziei din 04 octombrie 2017, potrivit cărei a fost admis apelul procurorului în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, casată

parțial, ca vădit ilegală, sentința din 12 aprilie 2017, în privința lui Cioară Alexei,

adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, cu

pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Reclamantul a notat că, fără indicarea temeiului juridic, inspectorul-judecător

principal, Nicolae Clima a considerat necesar ca Inspecția judiciară să se autosesizeze

în baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de

anulare a sentinței din 12 aprilie 2017, în privința lui Cioară Alexei, adoptată de

judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan pentru verificarea

existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare.

Conform raportului nr. 211s - 299p/m din 17 aprilie 2018 întocmit de inspectorul-

judecător principal, Nicolae Clima, s-a indicat cu referire la prevederile art. 19 alin. (1)

lit. a) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din

25 iulie 2014, precum că sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare,

comise de judecători, poate fi înaintată de orice persoană, astfel fiind transcrise eronat

motivele autosesizării din conținutul încheierii de autosesizare, deși de la Curtea de

Apel Chișinău nu parvenise informația indicată de inspector.

Potrivit încheierii de autosesizare nr. 1752m din 02 mai 2018 a inspectorului-

judecător principal, Nicolae Clima, la 27 aprilie 2018 în Consiliul Superior al

Magistraturii, de la Curtea de Apel Chișinău, a parvenit copia deciziei din 09 februarie

2018, potrivit căreia au fost admise apelurile declarate de procurorul în Procuratura

mun. Chișinău, oficiul Botanica, Barbalat Nadejda și de succesorul părții vătămate

Ursul Vladimir, Buca Elena, cu casarea ca lovită de nulitate absolută, a sentinței din

20 martie 2017 în privința lui Zaharia Cristian, adoptată de judecătorul Gheorghe Balan

de la Judecătoria Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit

modului stabilit pentru prima instanță.

Reclamantul consideră că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima a

reprodus selectiv conținutul art. 19 alin. (1), (2) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 or, alineatul 1 conține patru litere

a), b), c), d), considerând necesar, ca Inspecția judiciară să se autosesizeze în baza

2

informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a

sentinței din 20 martie 2017 în privința lui Zaharia Cristian, adoptată de judecătorul

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea existenței sau

inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare.

Conform raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 întocmit de inspectorul-

judecător principal Nicolae Clima, cu referire la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din

Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, a

fost indicat că sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise

de judecători, poate fi înaintată de orice persoană, deși, de la Curtea de Apel Chișinău,

nu parvenise informația indicată de către inspector.

Reclamantul consideră că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima a

reacționat la pretinsele sesizări a doi subiecți distincți cu drept de sesizare,

vicepreședintele Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, în temeiul art. 19 alin. (1) lit. a)

din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014

și, însăși Inspecției judiciare, în propria persoană, prin autosesizare, în temeiul

art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea nominalizată, deși în ambele cazuri lipsesc subiecții

respectivi, întrucât ambii nu întrunesc condițiile legale pentru asemenea competențe,

neavând o anumită formă de interes juridic în aceste chestiuni.

Reclamantul a invocat că, prin acceptarea scrisorilor de însoțire ale

vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan și aprecierea acestora drept

informații parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a

sentinței, care i-au permis emiterea încheierilor de autosesizare cu denaturarea

conținutului deciziilor Curții de Apel Chișinău, inspectorul-judecător Nicolae Clima,

cât și Iurie Iordan, au comis ilegalități în privința dânsului, prin faptul că nu erau și nici

nu sunt subiecți cu drept de sesizare în sensul Legii cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014.

La fel, reclamantul a notat că, scrisorile de însoțire ale vicepreședintelui Curții

de Apel Chișinău, Iurie Iordan, nu sunt nici informații cu privire la motivele de anulare

a sentințelor și nici sesizări în înțelesul legii, întrucât nici una din ele nu respectă

condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 20 alin. (1) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014.

Reclamantul a mai menționat că, în situația acceptării scrisorilor de însoțire ale

vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan și aprecierii acestora drept

sesizări, acestea trebuiau înregistrate, conform prevederilor art. 21 din Legea cu privire

la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, în secretariatul

Consiliului Superior al Magistraturii, însă una din ele a fost expediată de către titularul

(semnatarul) acestora direct în adresa Inspecției judiciare, iar alta (la o diferență de timp

de doar două luni, de către aceeași persoană), în adresa Consiliului Superior al

Magistraturii.

În acest sens, reclamantul susține că, nici Curtea de Apel Chișinău și nici Curtea

Supremă de Justiție nu au emis careva decizii interlocutorii, conform prevederilor art.

art. 218, 342, 417, 435 din Codul de procedură penală. Respectiv, anularea sentințelor

judecătorești nu constituie temei pentru emiterea încheierilor de autosesizare și inițierea

verificărilor privind existența sau inexistența faptelor, care pot constitui abateri

disciplinare.

3

Reclamantul a remarcat faptul că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima,

după recepționarea deciziilor instanței de apel, nu a propus evaluarea extraordinară a

performanțelor lui Gheorghe Balan de către Colegiul de evaluare care este unicul organ

investit prin lege, potrivit art. art. 12-13, 23 din Legea privind selecția, evaluarea

performanțelor și cariera judecătorilor nr. 154 din 05 iulie 2012, cu dreptul de a stabili

nivelul de cunoștințe și aptitudini profesionale ale judecătorilor, cât și a capacității de a

aplica cunoștințele teoretice și aptitudinile necesare în practica profesiei de judecător,

de a aprecia corespunderea sau necorespunderea evidentă a judecătorului cu funcția pe

care o deține, a cărui hotărâre constituie temei de drept pentru suspendarea din funcție

și pentru inițierea de către Consiliul Superior al Magistraturii a procedurii de eliberare

a persoanei din funcția de judecător (art. 23 alin. (3) din Legea privind selecția,

evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor nr. 154 din 05 iulie 2012) fiind un

temei distinct de cel prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, eliberarea din funcție urmare a comiterii

unei abateri disciplinare specificate în Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor.

În opinia reclamantului, adoptarea încheierilor de autosesizare a avut loc ilegal,

întrucât art. 19 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, prescrie în care situații Inspecția judiciară are

dreptul de autosesizare, întrucât încheierile menționate nu au fost emise în urma

controalelor efectuate în condițiile prevăzute de art. 72 din Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 sau recepționării raportului

privind rezultatele evaluării integrității instituționale, întocmit de către Centrul Național

Anticorupție.

Reclamantul a relevat că, emiterea încheierilor de autosesizare a avut loc cu

încălcarea principiilor legalității, respectării independenței justiției și echității

procedurii disciplinare privind judecătorii, precum și a principiilor legalității,

respectării independenței judecătorului, autorității de lucru judecat și imparțialității

activității Inspecției judiciare, cu scopul de a crea premise necesare pentru tragerea la

răspundere disciplinară și excluderea din magistratură, pentru criticile aduse public,

ceea ce în opinia reclamantului, reprezintă o violare a prevederilor art. 10 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la libertatea de exprimare).

După recepționarea scrisorii de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel

Chișinău, Iurie Iordan, expediată în adresa Inspecției judiciare pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 4-35/3-626 din 27 februarie 2018, înregistrată la Consiliul

Superior al Magistraturii la nr.819m la 27 februarie 2018, inspectorul-judecător

principal Nicolae Clima, contrar prevederilor art. 23 alin. (2) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2017 și-a repartizat sie

însăși procedura or, rezoluția cu semnătura președintelui Consiliului Superior al

Magistraturii, Victor Micu a fost aplicată, la o dată neindicată, pe încheierea de

autosesizare a inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima nr. 819m din

01 martie 2018.

La fel, după recepționarea scrisorii de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel

Chișinău, Iurie Iordan, expediată în adresa Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 4-35/1-1066 din 26 aprilie 2018, înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii

4

cu nr. 1752m, la 27 aprilie 2018, prin care a fost expediată copia deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2018 privind cauza penală de învinuire

a lui Zaharia Cristian, inspectorul-judecător nealeatoriu, și-a repartizat-o sie însăși or,

rezoluția cu semnătura președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu

a fost aplicată, la o dată neindicată, după ce a fost emisă încheierea de autosesizare a

inspectorului - judecător principal, Nicolae Clima nr. 1752m din 02 mai 2018, adică

după recepționarea de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Reclamantul a menționat că, conform notei informative, la solicitarea

inspectorului-judecător Ion Tutunaru nr. 208 din 05 mai 2017, prezentată în legătură cu

încheierea de autosesizare a inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, din

03 mai 2017, pe marginea știrii sub genericul „Conflictul dintre locuitorii din Puhăceni

și Primarul satului, ales pe listele PD, i-a amploare”, difuzată în cadrul buletinului de

știri de la postul de televiziune jurnal.md, a comunicat că Consiliul Superior al

Magistraturii avea intenția de a-l sancționa pentru poziția sa publică, față de cele ce au

loc în interiorul sistemului judecătoresc, exprimându-și neîncrederea în activitatea

acestuia. Încheierea de autosesizare a fost transmisă spre verificare inspectorului

judecător Ion Tutunaru, adică unui alt inspector-judecător decât cel care s-a autosesizat.

Prin decizia privind respingerea sesizării nr. 557s-621p/m din 17 mai 2017,

adoptată de către inspectorul-judecător Ion Tutunaru și contrasemnată de către

inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, în temeiul art. 4, art. 20 alin. (2) și

art. 22 alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178

din 25 iulie 2014 a fost respinsă ca vădit neîntemeiată autosesizarea Inspecției judiciare,

nr. 557s-621p/m din 03 mai 2017, privind acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău,

Gheorghe Balan.

Reclamantul susține că, prin decizia din 06 iunie 2017, inspectorul-judecător

Valentin Verejan, a dispus restituirea cererii lui Gheorghe Balan și a Larisei Balan

depusă la Consiliul Superior al Magistraturii la 31 mai 2017 cu nr. 745p/m, doar pentru

cunoștință, dar înregistrată ca sesizare la 05 iunie 2017 cu nr. 647s, fiindu-i explicat

dreptul de a depune o nouă sesizare, iar prin decizia din 09 iunie 2017, inspectorul-

judecător Nicolae Clima a respins sesizarea ca vădit neîntemeiată.

Reclamantul a indicat că, anterior, în cadrul examinării cauzei disciplinare

pornită în urma sesizărilor Serviciului de Informații și Securitate al Republicii

Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, primarului și consilierilor

satului Puhăceni, raionul Anenii Noi, în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, Gheorghe Balan, prin cererea nr. 698m din 20 februarie 2018, a solicitat

inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima să-i elibereze copia solicitării

inspectorului - judecător Valentin Verejan din 22 ianuarie 2018 privind repartizarea

sesizării din numele vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ghenadie

Pavliuc unui alt inspector, pe motive de existență a unor circumstanțe care fac

imposibilă examinarea sesizării, precum și informația, dacă, la verificarea sesizării lui

Mihai Balan, director al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova,

privind acțiunile judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul

Botanica, după depunerea cererii nr. 6244m din 13 decembrie 2017 și cererii

nr. 233m din 19 ianuarie 2018, inspectorul-judecător Valentin Verejan a depus careva

solicitări privind repartizarea sesizării unui alt inspector, pe motive de existență a unor

5

circumstanțe care fac imposibilă examinarea sesizării, în scopul exercitării obligației de

imparțialitate, impuse conform pct. 3.20 a Regulamentului cu privire la organizarea,

competența și modul de funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013.

Prin scrisoarea nr. 431m/i din 23 februarie 2018, recepționată prin poștă la

27 februarie 2018, inspectorul-judecător principal, Nicolae Clima, a indicat că, la

09 octombrie 2017, Serviciul de Informații și Securitate a remis în adresa Consiliului

Superior al Magistraturii sesizare în care este vizat judecătorul Judecătoriei Chișinău,

sediul Botanica, Gheorghe Balan, repartizată aleatoriu prin dispoziție inspectorului-

judecător Valentin Verejan. La 08 noiembrie 2017, inspectorul-judecător Valentin

Verejan a întocmit un raport care a fost transmis completului de admisibilitate al

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii pentru examinare.

La data depunerii cererilor de către reclamant, înregistrate cu nr. 6244m din

13 decembrie 2017 și nr. 553m din 19 ianuarie 2018, raportul era deja întocmit și

transmis spre examinare. Ulterior, la 18 ianuarie 2018, a parvenit sesizarea

vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ghenadie Pavliuc, în care la fel

era vizat judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, Gheorghe Balan, care a

fost repartizată aleatoriu prin dispoziția din 22 ianuarie 2018, inspectorului-judecător

Valentin Verejan. În aceeași zi, inspectorul-judecător Valentin Verejan a solicitat

redistribuirea sesizării pe motiv că anterior a examinat mai multe sesizări în privința

judecătorului Gheorghe Balan, totodată ultimul l-a acționat în judecată. Prin dispoziția

din 23 ianuarie 2018, sesizarea a fost redistribuită aleatoriu inspectorului – judecător,

Nicolae Clima.

Urmare a solicitării, reclamantului s-a remis copia solicitării inspectorului-

judecător Valentin Verejan privind repartizarea sesizării unui alt inspector judecător și

copia dispoziției cu privire la redistribuirea sesizării.

Potrivit dispoziției nr. 61s-64 p/m cu privire la redistribuirea sesizării din

23 ianuarie 2018, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima a considerat întemeiate

argumentele invocate în solicitarea inspectorului-judecător Valentin Verejan, din care

considerente, întru evitarea unor suspiciuni de imparțialitate, a dispus redistribuirea

sesizării în mod aleatoriu altui inspector – judecător.

Reclamantul a indicat că, în legătură cu emiterea încheierii de autosesizare a

inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, nr. 819m din 01 martie 2018, la

solicitarea acestuia nr. 101 din 02 martie 2018, la 03 martie 2018, prin fax, i-a prezentat

o notă informativă preliminară, prin care l-a informat, că nu i-au fost expediate pentru

cunoștință și pregătirea apărării nici copia încheierii Inspecției judiciare din 01 martie

2018, nici copia informației parvenită de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la

motivele de anulare a sentinței din 12 aprilie 2017, precum și despre faptul că nu are

acces la materialele dosarului de condamnare a lui Cioara Alexei, inclusiv, a

documentelor medicale anexate, întrucât nu se poate baza doar pe copia deciziei

depersonalizate din 04 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău pentru a prezenta

opinia scrisă, iar încheierea integrală a completului de admisibilitate nr. 2 a Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție din 27 februarie 2017 pe această cauză urma să fie

pronunțată abia la 27 martie 2018, conținutul căreia, încă nu îl cunoștea or, nu-și putea

formula opinia scrisă pe baza presupunerilor. Prin urmare, inclusiv, după recepționarea

6

notei informative preliminare, deși a exprimat neîncredere în activitatea inspectorului

– judecător, în coraport cu persoana reclamantului, inspectorul nu s-a abținut de la

verificarea propriei autosesizări.

Reclamantul a precizat că, în legătură cu emiterea încheierii de autosesizare

nr. 819m din 01 martie 2018 a inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima, la

solicitarea repetată nr. 110 din 13 martie 2018, la 21 martie 2018, a prezentat o notă

informativă preliminară, prin care și-a expus dezacordul cu decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău nr.1a-726/17 din 04 octombrie 2017 referitor la

inaplicabilitatea prevederilor art. 79 alin. (1) din Codul penal în această cauză, totodată,

indicând motivele care l-au determinat să adopte anume această soluție în cauza dată.

Reclamantul susține că fără a-i fi adusă la cunoștință decizia instanței de recurs

și fără a-i fi furnizată informația, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare, de către

inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, a fost întocmit raportul nr. 211s- 299p/m

din 17 aprilie 2018, potrivit căruia, la 18 aprilie 2018 cu nr. 993 m/i, a fost înregistrat

și expediat în adresa completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii, iar la 23 aprilie 2018, cu nr. 58-10212 a fost

înregistrat și în Judecătoria Chișinău, sediul Central, prin care s-a comunicat că,

Inspecția judiciară, prin încheierea din 01 martie 2018, s-a autosesizat în temeiul

informațiilor din decizia din 04 octombrie 2017 a Colegiului penal a Curții de Apel

Chișinău, în vederea verificării circumstanțelor descrise prin prisma existenței sau

inexistenței în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan a faptelor care ar putea constitui

abatere disciplinară. Autosesizarea a fost examinată de către Inspecția judiciară.

Reclamantul susține că, după ce a făcut cunoștință cu raportul nominalizat, la

04 mai 2018 a prezentat o notă informativă suplimentară, prin care, a fost pus în situația

de a se justifica referitor la pedeapsa stabilită inculpatului Cioară Alexei Mihail prin

sentința din 12 aprilie 2017. În acest sens, a indicat că, în legătură cu emiterea încheierii

de autosesizare nr. 1752m din 02 mai 2018 a inspectorului - judecător principal Nicolae

Clima, la solicitarea acestuia cu nr. 191 din 07 mai 2018, la data de 14 mai 2018, prin

intermediul poștei electronice, a prezentat o notă informativă preliminară, prin care a

informat despre motivele imposibilității de a prezenta opinia și copiile de înscrisuri

relevante la solicitarea indicată până la 14 mai 2018.

Ulterior, în legătură cu emiterea încheierii de autosesizare, la 16 mai 2018,

inspectorului-judecător principal Nicolae Clima a prezentat notă informativă

suplimentară, prin care reclamantul și-a expus dezacordul cu decizia din 09 februarie

2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău nr. 1a-713/17 referitor la

inaplicabilitatea prevederilor art. 79 alin. (1) din Codul penal, totodată, descriind

motivele care l-au determinat să adopte anume această soluție, dar a fost pus în situația

de a se justifica în legătură cu activitatea de înfăptuire a justiției.

Reclamantul a indicat că, a solicitat expres abținerea inspectorului - judecător

principal Nicolae Clima de la examinarea autosesizării nr. 1752 din 02 mai 2018 și

transmiterea acesteia, împreună cu materialele acumulate, altui inspector-judecător, cu

excepția, inspectorului-judecător Valentin Verejan.

Reclamantul a menționat că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima,

contrar prevederilor legale, nu s-a abținut de la examinarea propriei autosesizări, fiind

întocmit raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare

7

în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018, care la

25 mai 2018, la nr. 1279m/i, a fost înregistrat și expediat în adresa completului de

admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii,

iar la 30 mai 2018, la nr. 58-13714 a fost înregistrat și în Judecătoria Chișinău, sediul

Central.

Deși inspectorul-judecător principal Nicolae Clima a făcut referire și a reprodus

fragmente din conținutul deciziei din 04 octombrie 2017 a Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău nr. 1a-726/17, în anumite părți, a denaturat conținutul acesteia în raportul

pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința

judecătorului Gheorghe Balan nr. 211s - 299p/m din 17 aprilie 2018.

Reclamantul a relevat că, potrivit raportului pe marginea controlului efectuat la

autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan

nr. 412s - 578p/m din 23 mai 2018, care la 25 mai 2018, cu nr. 1279 m/i, a fost

înregistrat și expediat în adresa completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, iar la 30 mai 2018, cu nr. 58-13714 a

fost înregistrat în Judecătoria Chișinău, sediul Central, i s-a comunicat că Inspecția

judiciară, prin încheierea din 02 mai 2018, s-a autosesizat în temeiul informațiilor din

decizia din 09 februarie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în vederea

verificării circumstanțelor descrise prin prisma existenței sau inexistenței în acțiunile

judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, a faptelor

care ar putea constitui abatere disciplinară.

Reclamantul a menționat că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, a

indicat în raportul nominalizat mai sus, concluziile din raportul pe marginea controlului

efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan,

cu nr. 211s-299p/m din 17 aprilie 2018.

Reclamantul consideră că, prin acceptarea de către inspectorul-judecător

principal Nicolae Clima a scrisorilor de însoțire ale vicepreședintelui Curții de Apel

Chișinău, Iurie Iordan și aprecierea acestora drept informații parvenite de la Curtea de

Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței, care i-au permis emiterea

încheierilor de autosesizare și perfectarea rapoartelor, s-a denaturat conținutului

deciziilor Curții de Apel Chișinău, fiind comise ilegalități în privința reclamantului.

În acest sens, reclamantul susține că, contrar prevederilor art. 21 alin. (2) din

Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, a

fost încălcat principiul de repartizare a sesizărilor în mod aleatoriu pentru verificarea

acestora; după emiterea încheierilor de autosesizare, nu s-a abținut de la verificarea

acestora (după cum prescrie legislația națională și jurisprudența CtEDO și după cum a

procedat anterior în altă situație similară), încălcând obligația de imparțialitate și,

implicit, prevederile art. 26 alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014.

Reclamantul a invocat și faptul că, contrar obligațiilor de serviciu, stabilite prin

Regulamentul cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției

judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/4 din

29 ianuarie 2012, după solicitarea reclamantului de a se abține de la examinarea propriei

autosesizări, nu a dat curs acesteia, fapt ce a creat îndoieli față de obiectivitatea

8

inspectorului și încălcând obligația de imparțialitate, probând interesul în soluționarea

cauzei disciplinare.

Deși scrisorile de însoțire ale vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie

Iordan, nu corespund condițiilor de formă și conținut prevăzute de art. 20 din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, nefiind o

sesizare, inspectorul – judecător, nu le-a restituit autorului prin decizii nesusceptibile

căilor de atac, în modul prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, nu a adoptat decizii motivate

privind respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, după cum stipulează

art. 22 alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178

din 25 iulie 2014, cât și a prevederilor art. 14 CEDO.

Reclamantul a invocat și încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de

legislația națională și art. 6 § 3 CEDO, privându-l de posibilitatea de a prezenta note

informative suplimentare după luarea de cunoștință cu deciziile instanței de recurs și

furnizarea informației solicitate, iar raportul pe marginea controlului efectuat la

autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan

nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 a fost întocmit până la pronunțarea deciziei de către

instanța de recurs. Astfel, inspectorul-judecător, depășindu-și competențele acordate

prin lege, în afara procedurilor judiciare stabilite, prin exercitarea căilor de atac, a

intervenit în deciziile și modul de gândire al reclamantului, încălcând principiul

independenței judecătorilor.

Reclamantul a invocat faptul că, ambele rapoarte au fost întocmite cu încălcarea

prevederilor art. 26 alin. (2), (3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, pct. 12.4 a Regulamentului cu privire la

organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, aprobat prin

hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013, precum și

Anexei la Regulamentul cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin

hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 144/7 din 03 martie 2015, întrucât,

verificându-și propriile autosesizări, s-a referit în exclusivitate la constatările instanței

de apel pentru inițierea eventualelor verificări, fiind inspectorul, însăși autorul

sesizărilor, persoană interesată direct în rezultat.

Reclamantul susține că, contrar prevederilor art. 23 alin. (2) lit. a) din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, inspectorul

judecător nu a întreprins toate măsurile necesare (legale) pentru a verifica faptele

invocate de autorul sesizării (propriile fapte) în scopul de a stabili inexistența

elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară, dar a interpretat eronat

conținutul deciziilor instanței de apel, prin ce a întreprins măsurile necesare cu scopul

de a constata existența elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară, iar

toate aceste constatări au fost puse ulterior la baza hotărârilor completului de

admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar nr. 22/9 și nr. 23/9 din 03 septembrie 2018.

Reclamantul a mai notat că, inspectorul-judecător, depășindu-și competențele

acordate prin lege, contrar prevederilor legale, nu a concluzionat privitor la existența

unor bănuieli rezonabile privind existența elementelor faptei care poate constitui

abatere disciplinară, dar a concluzionat că reclamantul ar fi admis încălcări concrete și

9

chiar le-a încadrat juridic, până la pornirea procedurii disciplinare, care demarează

odată cu admiterea sesizărilor de către completul de admisibilitate.

Reclamantul a specificat și faptul că, prin rapoartele nominalizate nu a propus

completului de admisibilitate admiterea sesizărilor și transmiterea cauzei disciplinare

spre examinare Plenului Colegiului disciplinar, precum și a denaturat conținutul

deciziei din 04 octombrie 2017 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău,

nr. la-726/17 și a indicat în raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea

Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 211s - 299p/m din

17 aprilie 2018, precum că, instanța de apel (...) a constatat, parțial, caracterul vădit

ilegal al sentinței din data de 12 aprilie 2017, adoptată de judecătorul Gheorghe Balan

(...), iar aceste constatări au constituit temei de autosesizare pentru verificarea existenței

sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare, ceea ce nu

corespunde realității.

Reclamantul a punctat că, prin hotărârile nr. 22/9 și 23/9 din 03 septembrie 2018

a completului de admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliului

Superior al Magistraturii, în componența președintelui Elena Cobzac, membrilor

Aliona Miron și Liliana Țurcan, au fost admise raportul inspectorului-judecător

principal Nicolae Clima pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției

judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 211s-299p/m din 17 aprilie 2018

și, respectiv raportul inspectorului - judecător principal Nicolae Clima pe marginea

controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului

Gheorghe Balan nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018, precum și transmise materialele spre

examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii.

În acest sens, reclamantul a remarcat faptul că, în partea introductivă a ambelor

hotărâri, completul de admisibilitate a indicat, că a examinat admisibilitatea rapoartelor

inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, deși, pentru a porni procedurile

disciplinare, trebuia să examineze și să decidă admisibilitatea sesizărilor.

În partea descriptivă a ambelor hotărâri, completul de admisibilitate a acceptat și

preluat concluziile din rapoartele nominalizate ale inspectorului judecător principal

Nicolae Clima privitor la subiectul sesizării, acceptând combinarea a doi subiecți de

sesizare și crearea în afara prevederilor legale a unui nou subiect de sesizare. De

asemenea, completul de admisibilitate a expus denaturat conținutul opiniei

reclamantului din nota informativă suplimentară din 21 martie 2018.

În partea motivată a ambelor hotărâri, completul de admisibilitate s-a pronunțat

asupra admisibilității rapoartelor inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, dar

nu privitor la admisibilitatea sesizărilor, motivând că potrivit acestora rezultă bănuiala

rezonabilă că a fost comisă o abatere disciplinară. Respectiv, mandatul de membru al

Colegiului disciplinar al judecătorului Elena Cobzac, a încetat de drept odată cu

adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 10 din 08 februarie 2018 privind numirea în

funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum și alegerea la Adunarea

Generală a Judecătorilor din 23 martie 2018 a judecătorului Igor Mînăscurtă, în calitate

de membru al Colegiului disciplinar.

Reclamantul a menționat că, contrar prevederilor art. 6 CEDO, hotărârile

completului de admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar pe lângă Consiliul Superior

10

al Magistraturii nr. 22/9 și 23/9 din 03 septembrie 2018 nu au fost expediate în termen

rezonabil pentru cunoștință și pregătirea apărării.

În opinia reclamantului, deși, în cadrul verificării ambelor autosesizări, a

exprimat neîncredere inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, solicitându-i să

se abțină de la verificarea acestora și să transmită autosesizările împreună cu materialele

acumulate altui inspector-judecător pentru efectuarea verificărilor suplimentare și

colectarea unor documente și probe noi, membrii completului de admisibilitate au

ignorat aceste solicitări, limitându-și activitatea la preluarea în hotărârile de

admisibilitate a concluziilor inspectorului-judecător principal Nicolae Clima.

Respectiv, în ambele hotărâri, membrii completului de admisibilitate și-au expus

anticipat opinia în privința soluției care urma să fie adoptată pe cauza disciplinară în

privința reclamantului, întrucât, contrar prevederilor pct. 56.4 lit. a) din Regulamentul

cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 144/7 din 03 martie 2015 și art. 28 alin. (3) lit. a) din Legea

privind răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 (în vigoare la

momentul desfășurării procedurilor), s-a hotărât admiterea rapoartelor inspectorului-

judecător principal al Inspecției judiciare, Nicolae Clima, care, în opinia reclamantului,

și-a depășit competențele legale la perfectarea acestora, dar nu s-a pronunțat privitor la

admiterea sesizărilor.

Reclamantul susține că ambele hotărâri au fost adoptate de către un complet de

admisibilitate constituit ilegal, fapt care duce la nulitatea actelor adoptate.

Reclamantul a menționat că, la 01 octombrie 2018 a recepționat citația

nr. 2241 m/i din 25 septembrie 2018 și citația nr. 2242 m/i din 25 septembrie 2018, prin

care a fost invitat la 12 octombrie 2018, la ședința Colegiului disciplinar,

solicitându-i-se să prezinte probe, demersuri sau explicații în termen de cel puțin 3 zile

până la ședința Colegiului disciplinar.

Prin cererea nr. 3745 m din 09 octombrie 2018, reclamantul a solicitat Colegiului

disciplinar, prezentarea unui șir de acte pentru formularea poziției sale, precum și

amânarea ședinței. Astfel, la 26 octombrie 2018 a recepționat citația din 20 octombrie

2018, prin care a fost invitat la 16 noiembrie 2018, la ședința Colegiului disciplinar

pentru a participa la examinarea cauzelor disciplinare intentate în temeiul

autosesizărilor Inspecției judiciare, solicitându-i-se să prezinte cereri, probe, demersuri

sau explicații în formă scrisă cu cel puțin 3 zile până la ședința Colegiului disciplinar.

De asemenea, i-au fost expediate pentru cunoștință copiile hotărârii completului de

admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar nr. 22/9 și nr. 23/9 din 03 septembrie 2018.

Dat fiind faptul că, nu i-au fost furnizate integral informațiile solicitate anterior,

prin cererea nr. 4316m din 14 noiembrie 2018, adresată președintelui Colegiului

disciplinar pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și președintelui completului de

admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar, reclamantul a solicitat să-i fie eliberate

informațiile și înscrisurile solicitate prin cererea din 09 octombrie 2018, indicate la pct.

1)-2) ale acesteia, precum și amânarea examinării cauzei disciplinare în privința

subsemnatului până la soluționarea prezentei cereri și pregătirea apărării adecvate.

Ședința a fost amânată pentru 07 decembrie 2018.

Reclamantul a menționat că, ulterior a fost în concediu medical, precum și a

solicitat prin cererea nr. 4829m din 17 decembrie 2018 adresată Consiliului Superior al

11

Magistraturii, suspendarea din funcție în legătură cu înregistrarea în calitate de candidat

la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, începând cu 17 decembrie

2018, însă prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 610/28 din 18

decembrie 2018 a fost respinsă cererea de suspendare.

Conform hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a

fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova pe lista Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” pentru alegerile

parlamentare din 24 februarie 2019, în circumscripția națională, iar la 05 ianuarie 2019

i-a fost înmânată legitimația eliberată de președintele Comisie Electorale Centrale.

Conform Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1065-VII din

03 ianuarie 2019, publicat în Monitorul Oficial la 11 ianuarie 2019, în temeiul art. 25

alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la statutul judecătorului contrar prevederilor art. 39

din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie

1996, i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de eliberare din funcția de judecător al

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, despre existența căreia a aflat la 21 ianuarie 2019.

Prin cererea nr. 144m din 15 ianuarie 2019 a solicitat președintelui Consiliului

Superior al Magistraturii suspendarea urgentă din funcția de judecător pe perioada

campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, anexând

copia legitimației eliberată de președintele Comisie Electorale Centrale, concomitent

s-a obligat să prezinte și copia legitimației de candidat la funcția de deputat din partea

Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, pentru alegerile parlamentare din

24 februarie 2019 pe circumscripția electorală uninominală nr. 34 Anenii Noi.

Conform certificatului de concediu medical eliberat de IMSP AMT Centru în

perioada 15 ianuarie 2019 - 25 ianuarie 2019, reclamantul s-a aflat în concediu medical.

La 20 ianuarie 2019, reclamantul a recepționat copia hotărârii Consiliului

electoral al circumscripției electorale uninominale nr. 34 Anenii Noi, nr. 08-022 din

18 ianuarie 2019, copia legitimației nr. 4 eliberată la 18 ianuarie 2019 și copia

legitimației eliberată de președintele Comisie Electorale Centrale.

Prin cererea nr. 287 din 21 ianuarie 2019 adresată președintelui Consiliului

Superior al Magistraturii, reclamantul a solicitat eliberarea extrasului din procesul-

verbal a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 18 decembrie 2018 și

înregistrarea audio în partea ce ține de examinarea cererii nr. 4829 din 17 decembrie

2018 privind suspendarea din funcția de judecător pe perioada campaniei electorale

pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019; eliberarea extrasului din procesul-

verbal al ședinței Colegiului disciplinar din 07 decembrie 2018 și înregistrarea audio în

partea ce ține de examinarea procedurii disciplinare; expedierea sau înmânarea hotărârii

motivate de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința subsemnatului, adoptată de

Colegiul disciplinar la 18 ianuarie 2019, împreună cu procesul-verbal și înregistrarea

audio a dezbaterilor din ședința Colegiului disciplinar din 18 ianuarie 2019.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 36/3 din 05 februarie

2019, a fost respinsă cererea privind suspendarea din funcție pe perioada campaniei

electorale, care a fost recepționată la 21 februarie 2019 de către soția reclamantului.

La 11 februarie 2019, a recepționat hotărârea Colegiului disciplinar nr. 1/1 din

18 ianuarie 2019, prin care s-au constatat abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin.

(1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în

12

acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, în cauza

disciplinară intentată în temeiul autosesizărilor inspectorului-judecător principal, Clima

Nicolae nr. 819m din 01 martie 2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, fiind aplicată

sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. d), eliberarea din funcția de

judecător.

La 26 februarie 2019, Gheorghe Balan a depus contestație împotriva hotărârii

Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, dar și împotriva altor acte care au

stat la baza adoptării acesteia.

Reclamantul a menționat că, la examinarea procedurii disciplinare și adoptarea

hotărârii pe marginea cauzei disciplinare, membrii Colegiului disciplinar au comis

ilegalități în privința reclamantului, deoarece toți membrii Colegiului disciplinar,

conform prevederilor art. 13 alin. (2) lit. a), art. 14 alin. (1) lit. b), c) din Legea cu privire

la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, urmau să se abțină

de la examinarea cauzei disciplinare, întrucât la 27 noiembrie 2018 au fost acționați de

către reclamant în judecată pentru abuzurile admise împotriva sa la examinarea altei

cauze disciplinare. Mai mult, membrul Colegiului disciplinar, Elena Cobzac, a

participat la examinarea cauzei disciplinare și adoptarea hotărârii în baza mandatului,

care încetase de drept la 08 februarie 2018, ceea ce atrage nulitatea absolută a actelor

adoptate cu participarea ei.

Reclamantul susține că, Elena Cobzac și Aliona Miron, în calitate de membri ai

Completului de admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar, și-au expus anticipat opinia

în privința soluției care urma să fie adoptată pe cauza disciplinară în privința dânsului,

întrucât nu s-au pronunțat privitor la admiterea autosesizărilor inspectorului-judecător

principal, Nicolae Clima, astfel pornind procedura disciplinară în privința

reclamantului și transmițând materialele spre examinare Plenului Colegiului

disciplinar, au admis rapoartele inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima.

Astfel, în afara ședinței Colegiului disciplinar și în afara camerei de consiliu, au

acceptat anticipat și integral argumentele ultimului, încălcând procedura de adoptare a

hotărârii. Totodată, adoptând aceste soluții în componența completului de admisibilitate

nr. 1 a Colegiului disciplinar, iar apoi participând la adoptarea deciziei de sancționare

a reclamantului și în componența Colegiului disciplinar, au încălcat și jurisprudența

CtEDO (cauza Werner us Polonia, §§ 43-44; Volkov vs Ukraina, ȘI 15), astfel

fundamentând nulitatea absolută a actului adoptat cu participarea lor.

Reclamantul a notat și faptul că, președintele Colegiului disciplinar, Nadejda

Toma, încălcând procedura, a decis cine din membrii Colegiului disciplinar vor

participa la examinarea cauzei disciplinare, fără să întrebe membrii Colegiului și

inspectorul - judecător principal Nicolae Clima, prezenți la examinarea cauzei, dacă au

declarații de abținere sau, respectiv, cereri de recuzare. Mai mult, i-a permis unei (sau

unor) persoane necunoscute să participe la ședința Colegiului disciplinar, încălcând în

coraport cu subsemnatul prevederile art. 8 CEDO dreptul la respectarea vieții private și

de familie, din care considerente a fost nevoit să se justifice în fața mai multor persoane

terțe, inclusiv în cadrul campaniei electorale, în legătură cu această procedură

disciplinară.

Reclamantul a relatat și asupra faptului imposibilității de a se prezenta la ședința

Colegiului disciplinar din motiv întemeiat (pe motiv de boală), iar prezentarea

13

certificatului medical era imposibilă până la finisarea tratamentului, cu toate acestea,

cauza a fost examinată în lipsa reclamantului, fapt prin care, consideră că, i s-a încălcat

dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, deoarece a fost privat de dreptul

de a înainta cereri de recuzare membrilor Colegiului disciplinar, de a pune întrebări

inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima pe marginea rapoartelor întocmite

urmare a verificării propriilor autosesizări; de a formula demersuri, de a face explicații

ordinare și suplimentare, inclusiv, cu referire la notele informative și înscrisurile

anexate la acestea; de a solicita audierea altor persoane.

În opinia reclamantului, deși avocatul-stagiar Gheorghe Balan, din motive

obiective a fost în imposibilitate de a prezenta mandatul, Colegiul disciplinar, în

condițiile art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

nr. 178 din 25 iulie 2014, urma să-l admită în proces în calitate de reprezentant al

reclamantului și să-i prezinte acestuia spre cunoștință și pregătirea apărării toate

materialele cauzei disciplinare sau, prin decizie motivată, să respingă această cerere a

reclamantului, pentru a desemna un alt reprezentant, în scopul respectării efective a

dreptului la un proces echitabil.

Reclamantul a mai indicat că, deși reprezentantul său nu a lipsit în mod repetat

sau fără motive întemeiate de la ședința Colegiului disciplinar, contrar art. 31 alin. (3)

din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie

2014, s-a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia.

În opinia reclamantului, Colegiul disciplinar a examinat cauza disciplinară și a

adoptat hotărâre pe această cauză fără a fi pornită în modul corespunzător procedura

disciplinară, întrucât, completul de admisibilitate nr. 1 a adoptat hotărâri nu privitor la

admiterea autosesizărilor inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, dar privitor

la admiterea rapoartelor întocmite de acesta, Colegiul disciplinar l-a eliberat din funcția

de judecător, pe care deja nu o deținea de 7 zile, în perioada campaniei electorale, iar

în dimineața aceleași zile, când a fost adoptată această hotărâre, a fost înregistrat în

calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista

Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” pentru alegerile parlamentare din 24

februarie 2019 și în circumscripția electorală uninominală nr. 34 Anenii Noi.

Reclamantul a invocat faptul că, sancțiunea disciplinară a fost aplicată eronat,

deoarece în acțiunile sale, nu a admis careva abatere disciplinară, precum și la

examinarea cauzelor disciplinare au fost încălcate normele legale, ceea ce duce la

anularea acestora, cu încetarea procedurii disciplinare, pe motiv că, nu au fost comise

abaterile disciplinare.

Reclamantul a solicitat :

-anularea raportului nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018 întocmit de inspectorul-

judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea

Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan;

-anularea raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 întocmit de inspectorul -

judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea

Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan;

-anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de

pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 22/9 din 3 septembrie 2018, prin care a

fost efectuat raportul pe marginea controlului la autosesizarea Inspecției judiciare –

14

inspector-judecător al Inspecției judiciare, Nicolae Clima din 17 aprilie 2018, în

privința judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii;

-anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de

pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 23/9 din 03 septembrie 2018, prin care

a fost admis raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea inspectorului

judecător, Nicolae Clima din 23 mai 2018, în privința judecătorului Gheorghe Balan și

transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii;

-anularea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019,

prin care s-au constatat abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din

Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014,

în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan, în cauza disciplinară intentată în temeiul

autosesizărilor inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima nr. 819m din 01 martie

2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, și aplicată sancțiunea disciplinară prevăzută de

art. 6 alin.(1) lit. d), eliberarea din funcția de judecător;

-anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie

2019, cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din

18 ianuarie 2019, prin care s-a admis contestația depusă de Gheorghe Balan;

-încetarea procedurii disciplinare din motiv că nu au fost comise abaterile

disciplinare (f.d.1-3, vol. I).

Prin hotărârea din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

acțiunea înaintată de Balan Gheorghe împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

privind anularea actului administrativ. Totodată a fost întocmită și o opinie separată

(f.d.12-44, 45-97, vol. IV).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că, contrar argumentelor invocate

de Gheorghe Balan, Inspecția judiciară se poate autosesiza, în vederea verificării

faptelor care pot constitui abateri disciplinare comise de către judecători. În așa mod,

Inspecția judiciară, întemeiat, în baza art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, pct. 10.1 lit. d) din

Regulamentul cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a inspecției

judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29

ianuarie 2013, prin încheierile din 01 martie 2018 și 02 mai 2018, s-a autosesizat în

baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de

anulare a sentințelor din 12 aprilie 2017 în privința lui Cioară Alexei și 20 martie 2017

în privința lui Zaharia Cristian, adoptate de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot

constitui temeiuri de abateri disciplinare.

Astfel, instanța de judecată a concluzionat în privința respingerii cerințelor

reclamantului privind anularea rapoartelor inspectorului - judecător principal Nicolae

Clima nr. 211s - 299p/m din 17 aprilie 2018 și nr. 412s - 578p/m din 23 mai 2018 pe

marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința

judecătorului Gheorghe Balan, întrucât motive întemeiate pentru a decide nulitatea

rapoartelor menționate, instanței nu au fost prezentate.

15

În corespundere cu art. 27 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, urmare a verificării sesizării,

inspectorul-judecător a prezentat completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar

pentru examinare, rapoartele cu nr. 211s-299p/m din 17 aprilie 2018 și

nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 cu dosarul cauzei disciplinare.

Prin hotărârile completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar

nr.22/9 și 23/9 din 03 septembrie 2018, urmare a analizării rapoartelor și opiniei

judecătorului, cauza disciplinară cu privire la acțiunile judecătorului Gheorghe Balan,

a fost transmisă spre examinare Plenului Colegiului disciplinar.

Instanța de judecată a menționat că, deși reclamantul a solicitat anularea

hotărârilor completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 22/9 și nr.

23/9 din 03 septembrie 2018, acesta nu a indicat careva motive de drept, ce ar putea fi

puse la baza emiterii unei hotărâri judecătorești de anulare a acestora. Or, cele invocate

de reclamant, nu constituie temei legale pentru anularea hotărârilor nr. 22/9 și

nr. 23/9 a completului de admisibilitate nr. 1 din 03 septembrie 2018.

Respectiv, instanța de judecată a respins ca nefondate și lipsite de careva suport

probatoriu argumentele reclamantului cu privire la faptul că, membrii completului de

admisibilitate și-ar fi expus anticipat opinia în privința soluției care urma să fie adoptată

pe cauza disciplinară în privința reclamantului.

La fel, instanța de judecată a remarcat că, prevederile art. 28 din Legea cu privire

la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, sunt interpretate

eronat de reclamant, în privința obiectului de examinare de către completul de

admisibilitate. Or, după cum rezultă din sensul normei de drept enunțate, completul de

admisibilitate examinează raportul și dosarul cauzei disciplinare transmise de Inspecția

judiciară, în vederea determinării admisibilității sau inadmisibilității sesizării,

pronunțându-se referitor la admisibilitatea sesizării în cazul în care din cuprinsul

sesizării, dosarului cauzei disciplinare sau al raportului întocmit de inspectorul-

judecător rezultă bănuiala rezonabilă că a fost comisă o abatere disciplinară. Astfel,

completul examinează nu doar sesizările, dar și admisibilitatea rapoartelor întocmite de

inspectorul – judecător, ca urmare a autosesizării. La caz, reclamantul interpretând în

sens îngust legea.

Așadar, alegațiile reclamantului privind faptul că, completul a hotărât admiterea

rapoartelor inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima, dar nu s-a pronunțat

privitor la admiterea sesizărilor, au fost respinse ca nefondate or, completul de

admisibilitate a acționat în limitele competențelor conferite de lege.

La fel, instanța de fond a respins ca nefondat și argumentul reclamantului

referitor faptul că, mandatul de membru al Colegiului disciplinar al judecătorului Elena

Cobzac, a încetat de drept odată cu adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 10 din

08 februarie 2018 privind numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție,

precum și alegerea la Adunarea Generală a Judecătorilor din 23 martie 2018 a

judecătorului Igor Mînăscurtă în calitate de membru al Colegiului disciplinar, deoarece

argumentele invocate de reclamant, nu se încadrează în nici una, din situațiile

reglementate de legiuitor la art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, ce prevede încetarea mandatului

membrului colegiului disciplinar. Or, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la

16

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, mandatul membrului

colegiului disciplinar poate înceta sau poate fi revocat: a) la cererea proprie; b) în caz

de deces; c) în cazul participării la adoptarea unei hotărâri cu încălcarea prevederilor

art. 14 alin. (1); d) în cazul apariției unei situații de incompatibilitate prevăzute la art. 9

alin. (2); e) la propunerea motivată a colegiului disciplinar, adoptată cu votul a cel puțin

2/3 din membrii acestuia, în caz de neîndeplinire timp de cel puțin 3 luni, fără motive

întemeiate, a obligațiilor de membru al colegiului disciplinar stabilite de prezenta lege.

Ca urmare, instanța a constatat că, procedura de examinare a admisibilității

procedurii disciplinare a fost desfășurată în conformitate cu art. 28 din Legea cu privire

la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, cât și Regulamentul

cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 144/7

din 03 martie 2015, modificat prin Hotărârea CSM nr. 505/24 din 13 noiembrie 2018,

iar temei de anulare a actelor nu au fost stabilite.

La fel, instanța de judecată a respins cerințele reclamantului privind anularea

hotărârilor completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 22/9 și

nr. 23/9 din 3 septembrie 2018, prin care s-a hotărât admiterea rapoartelor, deoarece

hotărârile menționate au fost emise de către un organ competent, cu respectarea

procedurii prevăzute de lege, în limitele competențelor legale ce le-au fost atribuite.

Instanța de fond a menționat faptul că, Inspecția judiciară, completele de

admisibilitate, cât și Plenul Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii, sunt organele abilitate prin lege, de a constatat în acțiunile judecătorilor

existența elementelor, ce întrunesc abatere disciplinară.

Referitor la aspectul dacă a fost respectată procedura legală, s-a exercitat dreptul

discreționar, cu luarea în considerare a tuturor faptelor relevante, s-au respectat limitele

legale ale dreptului discreționar, precum și dacă autoritatea publică și-a exercitat dreptul

discreționar conform scopului acordat prin lege, instanța de judecată a stabilit

următoarele.

Prin acțiunea înaintată, reclamantul Gheorghe Balan a invocat încălcarea

dreptului de apărare, prin faptul că, Plenul Colegiului disciplinar a examinat fondul

procedurilor disciplinare, în lipsa acestuia.

Plenul Colegiului disciplinar a considerat posibilă examinarea procedurii

disciplinare intentate în privința reclamantului Gheorghe Balan în lipsa acestuia,

anterior, ședințele colegiului fiind amânate din diferite motive, la cererile

reclamantului, iar acesta nu a prezentat careva acte confirmative, eliberate de o instituție

medicală, din care ar rezulta că se află în concediu medical și se află în imposibilitate

de a se prezenta în ședință. Astfel, instanța a constatat faptul că, autoritatea publică a

acționat potrivit art. 31 alin. (3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, deoarece, neprezentarea în mod repetat sau fără

motive întemeiate a judecătorului, nu împiedică examinarea cauzei disciplinare.

Mai mult, instanța de judecată a reținut faptul că, acțiunile privind procedurile

disciplinare, au început încă în luna martie 2018, reclamantul prezentând la data de

03 și 21 martie 2018, note informative preliminare. Astfel, cunoștea cu certitudine

despre procedurile menționate. Respectiv, reclamantul a cunoscut despre necesitate de

contractare a unui reprezentant, care să îi apere interesele încă în martie 2018, cauza

disciplinară fiind examinată la 19 ianuarie 2018. Ca urmare, reclamantul a dispus de un

17

termen de circa 9 luni, pentru a-și asigura reprezentarea intereselor de către un

reprezentant împuternicit în modul prevăzut de lege, urmând să-și exercite drepturile

cu bună-credință în acest sens. Participanții la procedura administrativă și procedura de

contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească

obligațiile cu bună-credință, urmând să manifeste diligență în acțiunile sale. Respectiv,

argumentul invocat de reclamant privind examinarea cauzei disciplinare în lipsa sa și

încălcarea dreptului la apărare, a fost respins de instanța de judecată.

Fiind analizată procedura de emitere a hotărârii Plenului Colegiului disciplinar

nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care reclamantului Gheorghe Balan s-a aplicat

sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. d) - eliberarea din funcția de

judecător, s-a constatat că, autoritatea publică a acționat în limitele competenței legale,

iar la aplicarea sancțiunii disciplinare a ținut cont de toate circumstanțele constatate,

hotărârea fiind adoptată în mod colegial.

Instanța de judecată a notat că, reclamantul a indicat asupra dezacordului cu

hotărârea enunțată, însă argumentele aduse de acesta, nu pot fi puse la baza emiterii

unei hotărâri judecătorești de anulare a actului contestat or, nu constituie temei de

nulitate în sensul legii.

Prin urmare, a fost respinsă pretenția reclamantului privind anularea hotărârii

Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-a constatat

abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor în acțiunile judecătorului Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, în cauza disciplinară intentată în temeiul

autosesizărilor inspectorului-judecător principal, Clima Nicolae nr. 819m din 01 martie

2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, și s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de

art. 6 alin. (1) lit. d) - eliberarea din funcția de judecător.

La 26 februarie 2019 și 28 mai 2019, în temeiul art. 39 alin. (1) din Legea

nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Gheorghe Balan a depus

la Consiliul Superior al Magistraturii contestație împotriva hotărârii Plenului Colegiului

disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, solicitând anularea ca fiind emise contrar

prevederilor legii, cu încălcarea competenței și cu încălcarea procedurii stabilite: a)

raportul inspectorului-judecător principal Nicolae Clima pe marginea controlului

efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan

nr. 211 s – 299 p/m din 17 aprilie 2018; b) raportul inspectorului-judecător principal

Nicolae Clima pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în

privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 412 s - 578p/m din 23 mai 2018; c) hotărârea

completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 22/9 din 3 septembrie

2018; d) hotărârea completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 23/9

din 3 septembrie 2018. A mai solicitat reclamantul adoptarea unei noi hotărâri, prin

care să fie anulată hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019,

cu încetarea procedurii disciplinare, din motiv că nu au fost comise abaterile

disciplinare.

Instanța de judecată a reținut că, Consiliul Superior al Magistraturii, la

examinarea contestației lui Gheorghe Balan, a considerat că sancțiunea de eliberare din

funcție de judecător, aplicată anterior reclamantului, nu a fost proporțională acțiunilor

imputate judecătorului. Iar, dat fiind faptul că, în acțiunile judecătorului Gheorghe

18

Balan s-a constatat abatere disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, admisă în două cazuri, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a considerat oportun de a aplica sancțiunea

disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nominalizată și anume

„mustrare”, care după intima convingere a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, este una proporțională încălcărilor admise de reclamant.

Astfel, exercitându-și dreptul discreționar în conformitate cu normele legale în

vigoare, Consiliul Superior al Magistraturii a emis hotărârea nr. 296/17 din 23 iulie

2019, prin care s-a admis contestația depusă de Gheorghe Balan împotriva hotărârii

Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, s-a casat hotărârea Plenului

Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, și s-a adoptat o hotărâre nouă prin

care s-a constatat abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, fiind aplicată judecătorului

Gheorghe Balan sancțiune disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. (b) sub formă de

mustrare.

S-a mai constatat, că despre examinarea contestației depusă împotriva hotărârii

Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, reclamantul a fost informat,

la ședința din 23 iulie 2019 a participat și a dat explicații, referitor la contestația depusă,

fiind astfel, respectat dreptul reclamantului la apărare.

Respectiv, argumentul reclamantului cu privire la lipsa de motivare

corespunzătoare a hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 296/17 din 23 iulie 2019,

nu a fost reținut de instanța de judecată deoarece contrar celor invocate, actul

administrativ conține motivarea de fapt și drept, expunând opinia motivată a Consiliului

Superior al Magistraturii privind necesitatea admiterii contestației depuse de reclamant.

Ca urmare, cerința reclamantului privind anularea hotărârii Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019, cu privire la contestarea hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-a admis contestația

depusă de Gheorghe Balan, a fost respinsă, ca nefondată, or, reclamantul nu a probat

ilegalitatea actelor menționate.

La 06 iulie 2021, Gheorghe Balan a depus cerere de recurs nemotivată (f.d.105-

106, vol. IV), ia la 17 septembrie 2021 a prezentat la Curtea de Apel Chișinău motivarea

cererii de recurs împotriva hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând:

- anularea încheierilor Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2019 și

29 octombrie 2019 de respingere a declarației de abținere a judecătorului Minciuna

Anatolie de la examinarea prezentei cauze, precum și încheierea din 05 martie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare

înaintată judecătorului Minciuna Anatolie.

- anularea încheierii din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă declarația de abținere a judecătorului Palanciuc Ecaterina de la examinarea

acestei cauze, precum și încheierile din 26 noiembrie 2020 și 04 decembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse ca neîntemeiate cererile de recuzare

înaintate judecătorului Palanciuc Ecaterina.

- casarea integrală a hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

emiterea unei hotărâri noi privind anularea :

19

- încheierii de autosesizare nr. 819m din 01 martie 2018 a inspectorului-judecător

principal Nicolae Clima pe marginea informației parvenite de la Curtea de Apel

Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței din 12 octombrie 2017 în privința

lui Cioară Alexei, adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

Gheorghe Balan, pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot

constitui temeiuri de abateri disciplinare;

-încheierii de autosesizare nr. 1752m din 02 mai 2018 a inspectorului- judecător

principal Nicolae Clima în baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu

privire la motivele de anulare a sentinței din 20 martie 2017 în privința lui Cristian

Zaharia, adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan,

pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de

abateri disciplinare;

-anularea raportului nr. 211s-299p/m din 17 aprilie 2018 întocmit de inspectorul-

judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea

Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan;

-anularea raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 întocmit de inspectorul -

judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea

Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan;

-anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar

nr. 22/9 din 03 septembrie 2018, prin care a fost admis raportul pe marginea controlului

efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare – inspector-judecător, Nicolae Clima din

17 aprilie 2018, în privința judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre

examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii;

-anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de

pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 23/9 din 03 septembrie 2018, prin care

a fost admis raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea inspectorului

judecător al Inspecției judiciare, Nicolae Clima din 23 mai 2018, în privința

judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii;

-anularea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019,

prin care s-au constatat abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din

Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014,

în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan, în cauza disciplinară intentată în temeiul

autosesizărilor inspectorului-judecător principal, Clima Nicolae nr. 819m din 01 martie

2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, și aplicată sancțiunea disciplinară prevăzută de art.

6 alin. (1) lit. d), eliberarea din funcția de judecător;

-anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie

2019, cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18

ianuarie 2019, prin care s-a admis contestația depusă de Gheorghe Balan;

-încetarea procedurii disciplinare din motiv că nu au fost comise abaterile

disciplinare (f.d. 107-129, vol. IV).

În motivarea recursului, Gheorghe Balan și-a manifestat dezacordul cu hotărârea

instanței de fond, reiterând circumstanțele de fapt și de drept din cererea de chemare în

judecată.

20

Suplimentar recurentul a menționat că, la 18 august 2021, prin intermediul

oficiului poștal, a recepționat copia hotărârii motivate, însă nu i-a fost eliberată copia

procesului-verbal și a înregistrării audio a ședinței de judecată. Începând cu

06 septembrie 2021, dânsul se află în concediu medical, potrivit copiei actului medical,

nr. 2697 din 16 septembrie 2021. Respectiv, pentru a evita o eventuală soluție de

inadmisibilitate a recursului pe motivul indicat la art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, preventiv a depus motivarea recursului, însă și-a rezervat dreptul de a

prezenta suplimentar argumentele în susținerea poziției sale, după înmânarea copiei

procesului-verbal și a înregistrării audio a ședinței de judecată.

Recurentul consideră eronate concluziile instanței de fond referitor la existența

dreptului Inspecției judiciare de a se autosesiza în situația dată, deoarece atât în

contestația nr. 1901m din 28 mai 2019, depusă la Consiliul Superior al Magistraturii

împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, cât și

în contestația nr. 14128 din 30 septembrie 2019, depusă la Curtea de Apel Chișinău

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019,

au fost expuse și analizate detaliat atât prevederile relevante ale actelor normative

naționale și internaționale, cât și practica Inspecției judiciare privind adoptarea

încheierilor de autosesizare, precum și formulate considerațiile și concluziile

subsemnatului, care combat în totalitate acest argument al instanței de judecată,

stabilindu-se că nici la momentul adoptării încheierilor de autosesizare nominalizate,

nici în prezent nu au existat și nu există careva prevederi legale, care ar fi permis sau ar

permite Inspecției judiciare să se autosesizeze, decât în prezența a celor două condiții,

prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, cărora nu le-a fost dată apreciere nici de Colegiul

disciplinar, nici de Consiliul Superior al Magistraturii, nici de instanța de judecată.

Mai mult, însăși Colegiul disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii, după

înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată, și-a revăzut poziția referitor la

competențele Inspecției judiciare de a se autosesiza, concluzionând că se poate

autosesiza doar în cele două cazuri, prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, relevantă

în acest sens fiind hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 23/6 din 18 septembrie

2020 în privința acțiunilor judecătorului Popovici Eugen de la Judecătoria Orhei, sediul

Central, menținută prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 38/5 din 02

martie 2021.

Recurentul susține că adoptarea soluției de respingere a acțiunii constituie,

contrar art. 14 CEDO, o discriminare or, în situație identică cu a altui judecător, în

prezenta cauză a fost adoptată soluție diametral opusă în defavoarea subsemnatului,

ceea ce denotă și lipsa de imparțialitate a membrilor completului de judecată Anatolie

Minciuna și Ecaterina Palanciuc, în privința cărora nu au fost admise nici declarațiile

de abținere de la examinarea prezentei cauze, nici cererile de recuzare.

Recurentul apreciază ca fiind eronate și concluziile instanței de judecată referitor

la neindicarea a careva motive de drept de anulare a hotărârilor completelor de

admisibilitate și valabilitatea mandatului de membru al Colegiului disciplinar a

judecătorului Elena Cobzac.

21

Recurentul susține că instanța de judecată a interpretat eronat prevederile

art. 28 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din

25 iulie 2014, concluzionând că Colegiul disciplinar examinează nu doar sesizările, dar

și admisibilitatea rapoartelor întocmite de inspectorul-judecător, ca urmare a

autosesizării, iar această interpretare contravine și pct. 12.4 din Regulamentul cu privire

la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, aprobat prin

hotărârea Consiliului Superior Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013 (în vigoare

la momentul desfășurării procedurilor), care prevedea modelul de raport al Inspecției

judiciare, aprobat la propunerea Colegiului disciplinar prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 61/1 din 27 ianuarie 2015, care corespunde întocmai

prevederilor legii expuse mai sus.

Recurentul invocă faptul că, procesul-verbal al ședinței completului de

admisibilitate nr. 1 din 03 septembrie 2018 nu corespunde cu situația de fapt, precum

și cu conținutul hotărârilor nr. 22/9 și nr. 23/9 or, conform acestor hotărâri au fost

admise rapoartele inspectorului-judecător, Nicolae Clima pe marginea controalelor

efectuate pe marginea propriilor autosesizări ale acestuia, în realitate în ședință, după

pretinsa deliberare, completul de admisibilitate nr. 1 a admis sesizările Inspecției

judiciare, deși aceasta poate doar să se autosesizeze. În afară de aceasta, în procesul-

verbal al ședinței completului de admisibilitate nr. 1 din 03 septembrie 2018 este indicat

că hotărârile adoptate pot fi contestate la Colegiul disciplinar în termen de

15 zile lucrătoare din data comunicării, însă în dispozitivul hotărârilor expediate în

adresa subsemnatului lipsește mențiunea privind posibilitatea contestării acestora, ceea

ce în opinia recurentului atrage nulitatea lor or, Gheorghe Balan consideră că a fost

privat de posibilitatea contestării separate a acestora, ceea ce reprezintă o încălcare a

dreptului la apărare și implicit a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6

CEDO.

Recurentul susține că judecătorul Elena Cobzac a fost aleasă în componența

Colegiului disciplinar din partea curților de apel, când activa în cadrul Curții de Apel

Chișinău, iar odată cu promovarea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

și pierderea calității de judecător a unei curți de apel la 08 februarie 2018, mandatul

acesteia a încetat de drept or, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 99/6

din 20 februarie 2018 nu constituie temei legal de desemnare în calitate de membru a

Colegiului disciplinar din partea Curții Supreme de Justiție, întrucât, potrivit art. 4 din

Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996,

legislatorul nu i-a atribuit asemenea competențe Consiliului Superior al Magistraturii,

în caz, contrar, după logica instanței de judecată, și în cazul demisiei onorabile sau

eliberării din funcția de judecător al unui membru al Colegiului disciplinar ales din

partea uneia din instanțele de judecată, mandatul acestuia nu încetează de drept, întrucât

aceste situații nu se încadrează în nici una din situațiile reglementate de legislator la

art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178

din 25 iulie 2014.

Recurentul menționează că completul de admisibilitate, în conformitate cu

prevederile art. 28 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

nr. 178 din 25 iulie 2014 (în vigoare la momentul desfășurării procedurilor), examina

raportul întocmit de inspectorul-judecător și dosarul cauzei disciplinare, dar decidea

22

asupra admisibilității sesizării, dar nu și/sau asupra admisibilității raportului, după cum

a procedat greșit în situația dată, a decis admiterea rapoartelor inspectorului-judecător,

iar instanța de judecată a încercat să justifice soluția ilegală a completului de

admisibilitate, obiectându-i reclamantului interpretarea legii, ceea ce este nu doar

incorect, dar și ilegal, întrucât numai adoptarea de către completul de admisibilitate a

hotărârii de admitere a sesizării sau autosesizări subiecților investiți de lege cu

asemenea drept, prevăzuți de art. 19 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, semnifica intentarea procedurii

disciplinare, urmată de survenirea consecințelor nefavorabile pentru persoana atrasă la

răspundere disciplinară (judecător), iar soluția adoptată nu mai poate fi modificată de

către organul care a pronunțat-o, pe când întocmirea raportului inspectorul-judecător

semnifica doar finalizarea verificării sesizării sau autosesizării și preceda adoptarea de

către completul de admisibilitate a hotărârii de admitere a sesizării sau autosesizării ori

respingere a acesteia, neavând careva consecințe juridice pentru persoana atrasă la

răspundere disciplinară (judecător), iar soluția propusă în acest raport poate fi

modificată de către organul care a propus-o în cazul în care au fost depuse probe noi.

În opinia recurentului, completul de admisibilitate nu a acționat în limitele

competenței conferite de lege, după cum a concluzionat instanța de judecată or, legea

îi conferea competențe privitor la deciderea admisibilității sesizării, dar nu privitor la

deciderea admisibilității raportului inspectorului-judecător, întocmit după finalizarea

verificării sesizării, la caz a propriei autosesizări, după cum prevedea art. 26 din Legea

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, în

vigoare la momentul desfășurării procedurilor.

Recurentul mai precizează că, conținutul înregistrării audio a ședinței

completului de admisibilitate nr. 1 probează incontestabil argumentele invocate în

susținerea poziției sale privitor la superficialitatea și formalitatea examinării rapoartelor

și dosarelor cauzelor disciplinare transmise de inspecția judiciară în vederea

determinării admisibilității sau inadmisibilității autosesizărilor, o chestiune a fost

examinată timp de 01 minute 13 secunde, iar alta timp de 01 minute 02 secunde,

respectiv cele indicate supra denotă faptul că instanței de judecată i-au fost prezentate

înscrisuri și înregistrări false, făcute ulterior, după ședință, în scopul acoperirii

ilegalităților admise de către completul de admisibilitate nominalizat în coraport cu

subsemnatul, dar acceptate de către președintele completului de judecată, judecătorul-

raportor Minciuna Anatolie, întrucât ultimul este membru al Colegiului disciplinar.

Recurentul este de părerea că completul de admisibilitate constituit ilegal,

fundamentează nulitatea absolută a tuturor actelor adoptate, inclusiv a celor contestate

în prezenta cerere de recurs, chiar și în situația când ar avea competențe în acest sens și

ar respecta procedura de adoptare a acestora.

Recurentul apreciază ca fiind eronată și concluzia instanței de fond referitor la

respingerea argumentului privind încălcarea dreptului la apărare prin examinarea

cauzei disciplinare de către Plenul Colegiului disciplinar în lipsa lui Gheorghe Balan,

iar concluziile instanței de judecată confirmă incontestabil caracterul părtinitor al

acesteia la examinarea prezentei cauze.

La fel, recurentul relevă că sunt greșite concluziile instanței de judecată precum

că dezacordul subsemnatului cu hotărârea Colegiului disciplinar nu constituie temei de

23

nulitate în sensul legii și nu poate fi pus la baza emiterii unei hotărâri judecătorești de

anulare a actului administrativ contestat.

Referitor la argumentul, potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii și-a

exercitat dreptul discreționar la admiterea contestației subsemnatului împotriva

hotărârii Colegiului disciplinar, iar de către subsemnat nu au fost prezentate probe

privind ilegalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii privind înlocuirea

sancțiunii disciplinare, în viziunea recurentului concluziile instanței de judecată, de

asemenea, sunt eronate. Mai mult, instanța de judecată, nemotivat s-a pronunțat privitor

la nici unul din argumentele invocate în contestația nr. 14128 din 30 septembrie 2019,

fundamentându-și soluția în exclusivitate pe exercitarea dreptului discreționar de către

Consiliul Superior al Magistraturii la adoptarea hotărârii contestate.

Recurentul menționează că instanța de recurs urmează să constate încălcarea

procedurii de intentare a cauzei disciplinare de către Inspecția judiciară, iar aceasta

echivalează, contrar concluziei expuse în prezenta hotărâre de către instanța de

judecată, cu recunoașterea nulității tuturor actelor adoptate la toate etapele procedurii

disciplinare, care atrage ca și consecință anularea lor. Nici unul din actele contestate nu

este motivat complet, deși motivarea completă a actelor administrative individuale este

obligatorie, fiind parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează

legalitatea acestuia. Totodată, potrivit recurentului instanța de judecată nu și-a exercitat

obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor

subsemnatului, iar prin nemotivarea hotărârii i-a încălcarea dreptul la un proces

echitabil garantat de art. 6 CEDO (hotărârea din 20 aprilie 2010, cauza Boldea vs

România, §§ 32-38).

Recurentul susține că, a fost încălcată procedura de examinare și adoptare a

hotărârii de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, lipsește motivarea, iar

hotărârea nu îndeplinește cerința de act administrativ individual defavorabil motivat,

ceea ce îi conferă calitatea de act administrativ individual ilegal potrivit art. art. 31, 118

din Codul administrativ.

Recurentul consideră că a fost încălcată procedura de examinare și adoptare a

hotărârii de către Curtea de Apel Chișinău, fiind încălcat principiul supremației legii,

obligația pozitivă de a efectua din oficiu controlul judecătoresc, principiul egalității și

nediscriminării, obligația de imparțialitate, lipsește motivarea, inclusiv, referitor la

verificarea exercitării de către Consiliului Superior al Magistraturii a dreptului

discreționar.

Având în vedere că din componența completului de judecată, care au examinat

prezenta cauză, au făcut parte judecătorii Anatolie Minciuna și Ecaterina Palanciuc,

care au declarat abținere de la examinarea prezentei cauze, precum și le-au fost înaintate

cereri de recuzare de către subsemnat, însă prin încheierile sus indicate au fost respinse

toate declarațiile de abținere și cererile de recuzare, aceștia probând incontestabil prin

cele analizate mai sus, dar și prin hotărârea adoptată, atitudinea părtinitoare privitor la

rezultatul prezentului proces judiciar, consideră recurentul că urmează a fi anulate și

încheierile nominalizate or, judecătorii indicați au subminat iremediabil imparțialitatea

completului de judecată, astfel viciind legalitatea hotărârii contestate.

La 08 octombrie 2021, Gheorghe Balan a depus cerere de recurs suplimentară

(f.d.137-144, vol. IV), menționând că subscrie argumentelor expuse de către membrul

24

completului de judecată în opinia separată menționată, care a rezumat doar principalele

ilegalități admise de membrii Colegiului disciplinar și Consiliului Superior al

Magistraturii la examinarea cauzei și adoptarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar

nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019 și, respectiv, hotărârii Plenului Consiliului Superior

Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019, dar suficiente pentru admiterea acțiunii.

Totodată, recurentul a precizat că, luând cunoștință de înregistrările audio ale

ședințelor de judecată, a constatat că între conținutul procesului-verbal ale ședinței de

judecată din 07 iunie 2021 și înregistrarea audio, există divergențe majore, în acest

proces-verbal, pe lângă inexactitățile admise, nu a fost fixat nici unul din răspunsurile

la întrebările membrului completului de judecată, judecătorul Ion Muruianu, adresate

ambelor părți, care sunt extrem de relevante pentru soluționarea corectă a cauzei,

inclusiv, pe care-și întemeiază opinia separată, în asemenea situație fiind aplicabile

prevederile art. 275 din Codul de procedură civilă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost

abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma

articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul judecătoresc de

dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății este

formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă

a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Succesiv, cu referire la termenul de depunere a recursului depus de Consiliul

Superior al Magistraturii, completul de admisibilitate reține prevederile art. 245 din

Codul administrativ, care statuează că recursul se depune la instanța de apel în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

25

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că hotărârea instanței de fond a fost adoptată la 05 iulie 2021, respectiv

Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul hotărârii contestate la 08 iulie 2021,

prin intermediul poștei electronice (f.d.100, vol. IV). Potrivit avizului de recepție

DS8003418888AS (f.d.99, vol. IV), hotărârea motivată a fost notificată lui Gheorghe

Balan la 18 august 2021.

La 06 iulie 2021, Gheorghe Balan a depus cerere de recurs nemotivată (f.d.105-

106, vol. IV), ia la 17 septembrie 2021 a prezentat la Curtea de Apel Chișinău motivarea

cererii de recurs împotriva hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.107-129, vol. IV).

Astfel, se constată că Gheorghe Balan a respectat prevederile art. 245 din Codul

administrativ, depunând recursul nemotivat la 06 iulie 2021, iar la 17 septembrie 2021,

prezentând Curții Supreme de Justiție motivarea recursului.

Prin încheierea din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Gheorghe Balan a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători (f.d.1,

vol.V).

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărîrilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Potrivit art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului

Gheorghe Balan, au fost expuse cu suficientă claritate.

Colegiul lărgit notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs într-un termen rezonabil, la 22 septembrie 2021 și 11 octombrie 2021, Curtea

Supremă de Justiție a remis în adresa intimatului Consiliul Superior al Magistraturii

copia cererii de recurs depusă de Gheorghe Balan, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.132,236, vol. IV).

La 16 noiembrie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință prin

care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului declarat de Gheorghe Balan

împotriva hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, sau după caz,

respingerea recursului ca neîntemeiat.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul

declarat de Gheorghe Balan, a casa integral hotărârea din 05 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată, din următoarele considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței

26

de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) - (2) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate

de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Potrivit înscrisurilor anexate la dosarul administrativ, Colegiul lărgit constată că

la 27 februarie 2018, în adresa Inspecției judiciare pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii, prin scrisoarea de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău,

Iurie Iordan, a parvenit copia deciziei din 04 octombrie 2017, potrivit căreia a fost

admis apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate

și Cauze Speciale, casată parțial, ca vădit ilegală, sentința din 12 aprilie 2017 pe cauza

penală în privința cet. Cioară Alexei Mihail, adoptată de judecătorul Gheorghe Balan

de la Judecătoria Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, (f.d.2, 3-17, dosar administrativ vol. IB).

Prin încheierea nr. 819m din 01 martie 2018, Inspecția judiciară s-a autosesizat în

baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de

anulare a sentinței din 12 aprilie 2017 în privința lui Cioară Alexei, adoptată de către

judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea

existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare

(f.d.31, dosar administrativ vol. IB).

Prin dispoziția nr. 211s-299p/m din 02 martie 2018, autosesizarea Inspecției

judiciare a fost repartizată inspectorului-judecător Nicolae Clima (f.d.32, dosar

administrativ vol. IB).

Potrivit raportului nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018 pe marginea controlului

efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan

de la Judecătoria Chișinău, sediul Central, Inspecția judiciară a constatat că în acțiunile

judecătorului Gheorghe Balan există o bănuială rezonabilă a existenței elementelor

abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b), c) din Legea cu privire la

27

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, raportul fiind

transmis completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul

Superior al Magistraturii pentru examinare (f.d.81-89, dosar administrativ vol. IB).

Prin hotărârea completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe

lîngă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 22/9 din 03 septembrie 2018, a fost admis

raportul nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018, pe marginea controlului efectuat la

autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan de la

Judecătoria Chișinău, sediul Central, fiind transmise materialele spre examinare

Plenului Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii (f.d.213-

219, dosar administrativ vol. IB).

Corespunzător, la 27 aprilie 2018, în adresa Inspecției judiciare pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii, prin scrisoarea de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel

Chișinău, Iurie Iordan, a parvenit copia deciziei din 09 februarie 2018, potrivit căreia

au fost admise apelurile declarate de procurorul în Procuratura municipiului Chișinău

(oficiul Botanica) și de succesorul părții vătămate Ursu Vladimir, Buca Elena, casată

total sentința din 20 martie 2017 pe cauza penală de învinuire cet. Zaharia Cristian

Leonid, adoptată de judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul

Central, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

(f.d.3, 4-11, dosar administrativ vol. IA).

Prin încheierea nr. 1752m din 02 mai 2018, Inspecția judiciară s-a autosesizat în

baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de

anulare a sentinței din 20 martie 2017 în privința lui Zaharia Cristian, adoptată de

judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea

existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare

(f.d.2, dosar administrativ vol. IA).

Prin dispoziția nr. 412s-578p/m din 04 mai 2018, autosesizarea Inspecției judiciare

a fost repartizată inspectorului-judecător Nicolae Clima (f.d.12, dosar administrativ vol.

IA).

Potrivit raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 pe marginea controlului

efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan,

Inspecția judiciară a constatat că în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan există o

bănuială rezonabilă a existenței elementelor abaterii disciplinare prevăzute de art. 4

alin. (1) lit. b), c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.

178 din 25 iulie 2014, raportul fiind transmis completului de admisibilitate al

Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii pentru examinare

(f.d.139-144, dosar administrativ vol. IA).

Prin hotărârea completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe

lîngă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 23/9 din 03 septembrie 2018, a fost admis

raportul nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018, pe marginea controlului efectuat la

autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan de la

Judecătoria Chișinău, sediul Central, fiind transmise materialele spre examinare

Plenului Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii (f.d.154-

158, dosar administrativ vol. IA).

Prin încheierea din 12 octombrie 2018 a Colegiului disciplinar de pe lîngă

Consiliul Superior al Magistraturii au fost conexate cauzele disciplinare intentate în

28

privința judecătorului Gheorghe Balan, pornite în baza autosesizărilor inspectorului-

judiciar Nicolae Clima nr. 819m din 01 martie 2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, fiind

examinate într-o singură procedură (f.d.5-6, dosar administrativ vol. II).

Prin hotărârea Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, au fost constatate abaterile disciplinare

prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor în acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

Gheorghe Balan, în cauza disciplinară intentată în temeiul autosesizărilor inspectorului-

judecător principal, Nicolae Clima, nr. 819m din 01 martie 2018 și nr. 1752m din 02

mai 2018, și a fost aplicată sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. d) -

eliberarea din funcția de judecător (f.d.10-22, dosar administrativ vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, inclusiv hotărârile completului

de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 22/9 și nr. 23/9 din 03 septembrie

2018, raportul nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018, raportul nr. 211s-299 p/m din 17

aprilie 2018, în temeiul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor, Gheorghe Balan a depus la 26 februarie 2019 și 28 mai

2019 la Consiliul Superior al Magistraturii contestație, solicitând anularea actelor

respective și încetarea procedurii disciplinare din motiv că nu a fost comisă abatere

disciplinară, menționând că actele au fost emise contrar prevederilor legale, cu

încălcarea procedurii stabilite și încălcarea competenței (f.d. 54-57, dosar administrativ

vol. II, f.d.3-185, dosar administrativ vol. III).

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019 a

fost admisă contestația depusă de Gheorghe Balan împotriva hotărârii Plenului

Colegiului disciplinar nr.1/1 din 18 ianuarie 2019.

S-a casat hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019,

emisă în privința acțiunilor judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău ,

fiind adoptată o hotărâre nouă prin care s-a constatat abaterea disciplinară prevăzută de

art.4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

și a fost aplicată sancțiune disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. (b) sub formă de

„mustrare” (f.d. 197-206, dosar administrativ vol. II).

Din materialele cauzei rezultă că prin acțiunea înaintată împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, Gheorghe Balan a solicitat:

-anularea raportului nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018 întocmit de inspectorul-

judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea

Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan;

-anularea raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 întocmit de inspectorul -

judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea

Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan;

-anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de

pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 22/9 din 3 septembrie 2018, prin care a

fost efectuat raportul pe marginea controlului la autosesizarea Inspecției judiciare –

inspector-judecător al Inspecției judiciare, Nicolae Clima din 17 aprilie 2018, în

privința judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului

Colegiului disciplinar;

29

-anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de

pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 23/9 din 3 septembrie 2018, prin care a

fost admis raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea inspectorului

judecător al Inspecției Judiciare, Nicolae Clima din 23 mai 2018, în privința

judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului

Colegiului disciplinar;

-anularea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019;

-anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie

2019, cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din

18 ianuarie 2019, prin care s-a admis contestația depusă de Gheorghe Balan;

-încetarea procedurii disciplinare din motiv că nu au fost comise abaterile

disciplinare (f.d.1-3, vol. I).

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Chișinău prin

hotărârea din 05 iulie 2021 a respins acțiunea înaintată de Gheorghe Balan împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ. Totodată a

fost întocmită opinie separată (f.d. 12-44, 45-97, vol. IV).

Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,

inclusiv a înscrisurilor din dosarul administrativ, analizând hotărârea recurată, a

probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, Colegiul lărgit reține că recursul

depus de Gheorghe Balan necesită de admis, concluzia instanței de fond referitoare la

netemeinicia acțiunii privind anularea actelor administrative individuale defavorabile

fiind viciată deoarece instanța de fond nu a elucidat toate circumstanțele importante

prezentei cauze, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în

fața sa, prin ce a încălcat normele de drept procedural și material și a emis o hotărâre

nemotivată.

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că orice hotărâre judecătorească

trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această

dispoziție este instituită, atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii

ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare

posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Conform art. 18 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

nr. 178 din 25 iulie 2014 (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare)

procedura disciplinară, include următoarele etape : a) depunerea sesizărilor privind

faptele care pot constitui abateri disciplinare; b) verificarea sesizărilor de către Inspecția

Judiciară; c) examinarea admisibilității sesizărilor pentru pornirea procedurii

disciplinare de către completul de admisibilitate; d) examinarea cauzelor disciplinare

de către colegiul disciplinar; e) adoptarea hotărârilor pe cauzele disciplinare.

Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de

judecători poate fi înaintată potrivit art. 19 alin. (1) lit. d) din același act normativ, de

Inspecția judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate în condițiile

prevăzute de art. 72 al Legii nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii.

Prevederi similare se regăsesc și în pct. 10.1 și pct. 10.2 din Regulamentul privind

organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției Judiciare aprobat prin

hotărârea CSM nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013.

30

Potrivit art. 72 din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la

înfăptuirea justiției se verifică cu scopul de a asigura: a) celeritatea procesului;

b) transparența activității de înfăptuire a justiției și deschiderea față de societate; c)

eficiența activității instanțelor judecătorești, a judecătorilor și a personalului instanțelor;

d) respectarea Codului de etică al judecătorului; e) conduita profesională înaltă a

personalului instanțelor judecătorești; f) perfecționarea continuă a performanțelor

judecătorilor și ale personalului instanțelor judecătorești.

Activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției poate

fi verificată în două forme: a) control ordinar – pentru examinarea unui caz concret sau

a unui domeniu de activitate distinct; b) control complex – pentru examinarea întregii

activități de înfăptuire a justiției.

Controalele ordinare și cele complexe pot avea caracter planificat sau inopinat.

În scopul desfășurării controalelor planificate ale activității organizatorice a

instanțelor judecătorești se elaborează și se aprobă planuri anuale de verificare a

instanțelor.

Controalele complexe planificate ale activității organizatorice a fiecărei instanțe

judecătorești, în modul stabilit de prezentul articol, se desfășoară cel puțin o dată la 3

ani.

După încheierea controlului, dar nu mai tîrziu de o lună de la data încheierii, se

întocmește un proiect al actului de control, care este prezentat spre informare instanței

supuse controlului, aceasta fiind în drept să prezinte comentarii și obiecții pe marginea

proiectului în cauză.

Actul final al controlului se întocmește în termen de 10 zile lucrătoare de la data

prezentării obiecțiilor sau de la data expirării termenului pentru prezentarea acestora și

se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

Subiecții care nu sînt de acord cu rezultatele controlului, în termen de 10 zile

lucrătoare de la data prezentării acestora pentru informare, sînt în drept să prezinte în

formă scrisă obiecțiile lor Consiliului Superior al Magistraturii. În acest caz, rezultatele

controlului vor fi examinate la ședința Consiliului Superior al Magistraturii.

Volumul, metodele, temeiurile și procedura de verificare a activității

organizatorice a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției se aprobă de Consiliul

Superior al Magistraturii.

Conform art. 20 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii

disciplinare) sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri

disciplinare trebuie să conțină : a) datele de identitate și informația de contact ale

autorului sesizării; b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare; c) data și

locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare; d) descrierea succintă a faptelor

ce ar putea constitui abateri disciplinare; e) indicarea, după caz, a probelor care

confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate

de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul depunerii sesizării; f) data și

semnătura autorului sesizării.

Având în vedere prevederile legale enunțate, ținând cont de materialele cauzei și

argumentele recurentului invocate pe parcursul examinării cauzei, inclusiv în cererea

31

de recurs Colegiul lărgit consideră prematură concluzia instanței de fond în prezentul

caz.

Aici, Colegiul lărgit precizează că instanța de fond nu a dat apreciere criticilor

recurentului reflectate atât în contestația depusă la Consiliul Superior al Magistraturii

din 28 mai 2019 împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18

ianuarie 2019, cât și în contestația din 30 septembrie 2019, depusă la Curtea de Apel

Chișinău împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23

iulie 2019, unde a invocat că nici la momentul adoptării încheierilor de autosesizare

nominalizate, nici în prezent, nu au existat și nu există careva prevederi legale, care ar

fi permis Inspecției judiciare să se autosesizeze, decât în prezența a celor două condiții,

prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, critici care de altfel nu le-a fost dată apreciere

nici de Colegiul disciplinar, nici de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu privire la pretinsa abatere disciplinară stabilită în baza art. 4 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor,

Colegiul lărgit menționează următoarele.

Inițial articolul 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind

răspunderea disciplinară a judecătorilor, statua că, constituie abatere disciplinară

aplicarea în mod intenționat, cu rea-voință sau aplicarea repetată din neglijență gravă a

legislației contrar practicii judiciare uniforme.

Prin Legea pentru modificarea Legii nr. 178/2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 136 din 19 iulie 2018 (în vigoare 14.10.2018) a fost

modificat textul literei b) al alineatului 1 din art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014

privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, care după modificări are următorul

cuprins, - adoptarea unei hotărîri judecătorești prin care, intenționat sau din neglijență

gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice sau

juridice, garantate de Constituția Republicii Moldova și de tratatele internaționale

privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte.

Deopotrivă sînt relevante și urma să se țină cont de prevederile art. 7 alin. (3) din

Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, care

prescriu că, comiterea repetată a unei abateri disciplinare reprezintă comiterea unei

abateri disciplinare în perioada de acțiune a sancțiunii disciplinare anterioare, indiferent

de tipul abaterii disciplinare comise. Totodată, aceasta constituie o circumstanță

agravantă și se ia în considerare la stabilirea sancțiunii pentru următoarea abatere

disciplinară comisă.

În situația dată, Colegiul lărgit observă că instanța de fond nu a ținut cont de

modificările precitate, considerate hotărâtoare pentru încadrarea juridică corectă a

acțiunilor și pronunțarea unei hotărâri legale, respectiv fără a stabili concret care text

de lege era aplicabil la data constatării abaterii disciplinare în privința judecătorului

Gheorghe Balan examinând în mod superficial cauza, așa cum de altfel au procedat și

autoritățile a căror acte se contestată, Colegiul disciplinar și Consiliul Superior al

Magistraturii, care au omis și nu au ținut cont că textul art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea

nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, la data de 20

martie 2017, ziua pronunțării sentinței în privința cet.Zaharia Cristian și la data de 12

aprilie 2017, ziua pronunțării sentinței în privința cet. Cioara Alexei, era diferit de textul

32

de lege în vigoare la ziua adoptării hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din

18 ianuarie 2019 și la ziua adoptării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 296/17 din 23 iulie 2019.

În contextul dat, instanța de recurs relevă că nici în hotărârea Plenului Colegiului

disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019 și nici în hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019 nu se face analiză și clarificare cu privire la

redacția textului de lege imputat judecătorului ca și abatere disciplinară or, asemenea

precizare de aplicabilitate a textului de lege în privința judecătorului Gheorghe Balan

era obligatorie, având în vedere modificările operate de legiuitor.

Mai mult, în hotărârile adoptate, Colegiul disciplinar și Consiliul Superior al

Magistraturii nu au explicat faptul dacă, la ziua examinării dosarului disciplinar,

modificarea textului de lege a exclus sau nu a exclus abaterea disciplinară imputată

judecătorului Gheorghe Balan, reglementată prin textul vechi al legii.

Cu privire la pretinsa abatere disciplinară stabilită în art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea

nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, Colegiul

lărgit notează următoarele.

Constituie abatere disciplinară potrivit art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 (în redacția în vigoare

la data inițierii procedurii disciplinare) acțiunile judecătorului în procesul de înfăptuire

a justiției care fac dovada incompetenței profesionale grave și evidente.

Relevante prezentului caz sunt prevederile art. 13 din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, care stipulează că performanțele

judecătorilor se evaluează în scopul aprecierii nivelului de calificare și abilităților

profesionale ale judecătorilor. Judecătorii în funcție sînt supuși evaluării periodice a

performanțelor o dată la 3 ani. În condițiile legii, judecătorii în funcție sînt supuși

evaluării performanțelor și în cazul: a) numirii în funcție pînă la atingerea plafonului de

vîrstă; b) promovării la o instanță superioară; c) numirii în funcția de președinte sau de

vicepreședinte al instanței; d) transferării la o instanță de același nivel sau la o instanță

inferioară. Judecătorii pot fi supuși evaluării performanțelor și în mod extraordinar în

cazul în care hotărîrile judecătorești adoptate de ei pun la îndoială nivelul de calificare

și abilitățile lor profesionale. Performanțele judecătorilor se evaluează de către colegiul

de evaluare a performanțelor judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii nr.154 din

5 iulie 2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor și al

regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii. Nu sînt supuși evaluării

performanțelor judecătorii detașați în interes de serviciu, judecătorii instanțelor

internaționale și judecătorii aflați în concediu de maternitate sau în concediu pentru

îngrijirea copilului. Procedura și criteriile de evaluare a performanțelor judecătorilor

sînt stabilite în regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit art. 12 din Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera

judecătorilor nr. 154 din 05 iulie 2012, performanțele judecătorilor se evaluează de

către colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor (în continuare – colegiul de

evaluare), evaluarea avînd ca scop stabilirea nivelului de cunoștințe și aptitudini

profesionale ale judecătorilor, cît și a capacității de a aplica cunoștințele teoretice și

aptitudinile necesare în practica profesiei de judecător, stabilirea aspectelor slabe și

aspectelor forte din activitatea judecătorilor, stimularea tendinței de perfecționare a

33

abilităților profesionale și sporirea eficienței activității judecătorilor la nivel individual

și la nivel de instanțe judecătorești.

Rezultatele evaluării performanțelor judecătorilor sînt utilizate pentru: a)

organizarea formării profesionale adecvate a judecătorilor (stabilirea direcțiilor de

formare profesională, dezvoltarea și îmbunătățirea programelor de instruire continuă a

judecătorilor, selectarea formelor de instruire); b) stabilirea obiectivă a gradului de

corespundere a judecătorilor cu funcțiile pe care le dețin sau la care pretind pe parcursul

carierei lor; c) asigurarea unei comparații obiective între mai mulți judecători în cazul

promovării; d) stimularea judecătorilor pentru a-și perfecționa nivelul de pregătire și

abilitățile profesionale; e) perfecționarea administrării instanțelor; f) formularea

propunerilor de acordare a gradelor de calificare pentru judecători.

Din sensul prevederilor enunțate rezultă că determinarea profesionalismului sau,

dimpotrivă, stabilirea dovezii incompetenței profesionale grave și evidente a

judecătorului este de competența exclusivă a colegiul de evaluare a performanțelor

judecătorilor, care urmează a fi petrecută după procedura prevăzută de lege.

În această ordine de idei, instanța de fond urma să verifice și să expună referitor

problema abordată în procesul examinării litigiului, anume la existența dreptului

discreționar al Colegiului disciplinar și al Consiliului Superior al Magistraturii de a

purcede la cercetarea și la constatarea din oficiu a unei abateri disciplinare, fără

implicarea colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, a dovezii

incompetenței profesionale grave și evidente, de a reține și a incrimina o abatere

disciplinară cu aplicarea sancțiunii disciplinare.

Aici, este oportun de a ține cont că, din textul cadrului legal pertinent, citat supra,

pentru a pune în discuție abaterea disciplinară descrisă la art. 4 alin. (1) lit. c) Legea nr.

178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, inițial, se

impune, în temeiul Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului,

în virtutea Legii nr. 154 din 05 iulie 2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și

cariera judecătorilor, declanșarea procesului de evaluare ordinară sau extraordinară a

judecătorului bănuit de incompetență profesională gravă și evidentă, inclusiv din

inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii și doar după confirmarea acestei stări de

fapt de către organul competent să se decidă cu privire la răspunderea disciplinară.

Conform art. 28 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea

disciplinară a judecătorilor (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii

disciplinare), completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar examinează

raportul și dosarul cauzei disciplinare transmise de inspecția judiciară în vederea

determinării admisibilității sau inadmisibilității sesizării. Procedura în fața completelor

de admisibilitate este scrisă.

În caz de necesitate, membrii completelor de admisibilitate ale colegiului

disciplinar pot solicita inspecției judiciare efectuarea unor verificări suplimentare și/sau

colectarea unor documente sau probe noi.

Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar decid: a) admisibilitatea

sesizării și transmiterea cauzei disciplinare spre examinare plenului colegiului

disciplinar, în cazul în care din cuprinsul sesizării, dosarului cauzei disciplinare sau al

raportului întocmit de inspectorul-judecător rezultă bănuiala rezonabilă că a fost comisă

o abatere disciplinară; b) respingerea sesizării.

34

Hotărîrea privind admisibilitatea sesizării se consideră adoptată dacă pentru

admisibilitate a votat cel puțin un membru al completului de admisibilitate al colegiului

disciplinar. Hotărîrea privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al

membrilor completului de admisibilitate al colegiului disciplinar.

Hotărîrea privind admisibilitatea sesizării nu necesită a fi motivată, dar trebuie să

conțină referințe la fapta sau faptele imputate judecătorului. Hotărîrea respectivă,

dosarul cauzei și raportul inspectorului-judecător se transmit, în termen de 3 zile

lucrătoare, colegiului disciplinar pentru examinare.

Hotărîrea privind respingerea sesizării se motivează cu enunțarea în mod

obligatoriu a circumstanțelor în baza cărora sesizarea a fost respinsă.

Hotărîrile completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar se aduc la

cunoștința persoanei care a depus sesizarea în termen de 7 zile de la data adoptării

hotărîrii.

După finalizarea verificării, conform art. 26 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014

privind răspunderea disciplinară a judecătorilor (în redacția în vigoare la data inițierii

procedurii disciplinare), inspectorul-judecător întocmește în baza acesteia un raport,

care, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, este prezentat, în termen de 3 zile

lucrătoare, completului de admisibilitate al colegiului disciplinar pentru examinare.

Raportul întocmit de inspectorul-judecător conține descrierea succintă a faptelor

invocate de autorul sesizării, a faptelor constatate de inspectorul-judecător, a probelor

prezentate de autorul sesizării și a probelor colectate în timpul verificării de către

inspectorul-judecător. Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de

către inspectorul-judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la

propunerea colegiului disciplinar.

Tot aici, instanța de recurs notează că pct. 12.2 și pct.12.3 din Regulamentul cu

privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare,

aprobat prin hotărârea Consiliului Superior Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013

(în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare), prevedeau că după

finalizarea verificării, inspectorul-judecător întocmește în baza acesteia un raport, copia

căruia cu scrisoarea de însoțire semnată de inspectorul-judecător principal, se expediază

autorului sesizării și judecătorului sesizat. Raportul, împreună cu dosarul cauzei

disciplinare se înregistrează în secretariatul Inspecției Judiciare și este prezentat, în

termen de 3 zile lucrătoare, completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar

pentru examinare. Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de către

inspectorul judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea

colegiului disciplinar.

Iar pct. 12.4 din același regulament prevedea modelul de raport al Inspecției

judiciare, aprobat la propunerea Colegiului disciplinar prin hotărîrea Consiliului

Superior al Magistraturii nr.61/1 din 27 ianuarie 2015.

Conform art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de interesul public

și de regulile statului de drept.

În această privință, Colegiul lărgit observă că instanța de fond a omis să verifice

35

și să se expună dacă rapoartele întocmite de inspectorul-judecător principal Nicolae

Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința

judecătorului Gheorghe Balan nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018 și nr. 412s-578p/m

din 23 mai 2018 a căror anulare se solicită, întrunesc condițiile unui act administrativ

sau dacă reprezintă o operațiune administrativă în sensul art. 15 din Codul

administrativ.

Prin urmare, Colegiul lărgit precizează că la rejudecarea cauzei, prin prisma

normelor de drept menționate supra, instanța de fond urmează să dea apreciere și un

răspuns argumentat criticilor ample ale reclamantului referitor la faptul că completul de

admisibilitate în ambele cazuri nu a acționat în limitele competenței conferite de lege,

deoarece legea îi conferea competențe privitor la deciderea admisibilității sesizării, dar

nu privitor la deciderea admisibilității raportului inspectorului-judecător, întocmit după

finalizarea verificării sesizării, la caz a propriei autosesizări, după cum prevedea art. 26

din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014

(în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare).

În contextul dat, instanța de recurs relevă că cele descrise indică la examinarea

superficială a cauzei, fără a fi supuse examinării tuturor argumentelor lui Gheorghe

Balan prin prisma prevederilor legale or, în sensul art. 6 §1 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de

judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

Garanțiile procedurale în sensul art. 6 §1 din Convenție presupun că părțile la

proces au dreptul să prezinte orice observații pe care le consideră relevante pentru

cauză, care este efectiv doar în cazul în care cererile și observațiile părților sunt într-

adevăr „ascultate”, adică examinate de către instanța sesizată. Iar, instanța trebuie să

efectueze o examinare efectivă a mijloacelor, argumentelor și probelor prezentate de

părți (Kraska împotriva Elveției, pct. 30; Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, pct. 59,

Perez împotriva Franței (MC) pct. 80). O interpretare restrictivă a garanțiilor oferite de

art. 6 §1 CEDO nu este justificată. Pentru a asigura exercitarea efectivă a drepturilor

garantate de art.6 CEDO, autoritățile judiciare trebuie să dovedească „diligență”. De

altfel, viciile admise de prima instanță nu pot fi corectate decât în cazul în care decizia

contestată este supusă controlului de către un organism judiciar cu jurisdicție deplină și

care oferă el însuși garanțiile impuse de art. 6 §1 CEDO.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit apreciază a fi relevante argumentele

invocate de către recurent în cererea de recurs, deoarece rezultând din specificul cazului

dedus judecății, precum și în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei acțiunii, de

rând cu cele constatate, este indispensabilă examinarea cauzei inclusiv și prin prisma

tuturor argumentelor invocate de recurent, care, de altfel, au fost invocate atât în

contestația depusă la Colegiul disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii, cât și

la examinarea contestație de către Curtea de Apel Chișinău, însă care au fost

generalizate de către instanța ierarhic inferioară.

La situația de fapt constatată, instanța de recurs conchide că întru soluționarea

justă și multiaspectuală a litigiului dedus judecății, instanța de fond are obligația

pozitivă de a stabili circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei,

36

pentru a elimina discrepanța intervenită. Iar, în cazul stabilirii unei ambiguități care

trezește incertitudini cu privire la circumstanțele ce țin de fondul cauzei, urmează să

întreprindă toate măsurile necesare întru elucidarea acestora, inclusiv prin obligarea

părților implicate în proces de a prezenta probe suplimentare, ce ar aduce o lămurire

asupra incertitudinilor ivite.

Or, prezintă relevanță și folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii

juridice a litigiului dat, rezultând din specificul acestuia și care presupune în sine

lămurirea completă și pe bază de dovezi certe, pertinente și concludente a situației de

fapt or, concluzia instanței de fond este rezultatul examinării superficiale a litigiului.

La rejudecarea cauzei, instanța de fond urmează să verifice circumstanțele cauzei

în partea ce țin de argumentele invocate de recurent, probele acestuia în raport cu

pretențiile reclamantului, obiecțiile pârâtului, respectând dreptul garantat al părților la

un proces echitabil, conform art. 6§1 CEDO. Procesul echitabil presupune asigurarea,

garantarea și respectarea principiilor contradictorialității, egalității armelor în proces.

În conformitate cu art. 241 alin. (2) din Codul administrativ, încheierile primei

instanțe și ale instanței de apel care nu se contestă separat cu recurs pot fi contestate

odată cu fondul, dacă prezentul cod sau alte legi nu prevăd pentru încheierile

judecătorești nicio cale de atac.

Colegiul lărgit constată că concomitent cu fondul cauzei, Gheorghe Balan, a

contestat cu recurs și încheierile Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2019 și 29

octombrie 2019 de respingere a declarației de abținere a judecătorului Anatolie

Minciuna de la examinarea prezentei cauze, precum și încheierea din 05 martie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare

înaintată judecătorului Anatolie Minciuna; încheierea din 21 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a fost respinsă declarația de abținere a judecătorului Ecaterina

Palanciuc de la examinarea acestei cauze (f.d.228-230, vol. II), precum și încheierile

din 26 noiembrie 2020 (f.d.83-85, vol. III) și 04 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.116-119, vol. III), prin care au fost respinse ca neîntemeiate cererile de

recuzare înaintate judecătorului Ecaterina Palanciuc, solicitând anularea lor.

Drept temei de anulare a actelor judecătorești menționate, Gheorghe Balan a

invocat că judecătorii, Anatolie Minciuna și Ecaterina Palanciuc, au subminat

iremediabil imparțialitatea completului de judecată, astfel viciind legalitatea hotărârii

contestate.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat

în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate art. 49 alin. (1) din Codul administrativ, într-o procedură

administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care:

a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sînt membri de familie

ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza

semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un

participant; d) sînt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această

procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al

procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de

conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această

37

prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă

la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au

acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, pentru o

autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea,

persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o

exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci cînd persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strînse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al

acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în

public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea

procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Referitor la recursul depus de Gheorghe Balan împotriva încheierii din 26

septembrie 2019 și 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău de respingere a

declarației de abținere a judecătorului Anatolie Minciuna, a încheierii din 05 martie

2020 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de

recuzare înaintată judecătorului Anatolie Minciuna, Colegiul lărgit menționează

următoarele.

Din materialele cauzei rezultă că la 20 septembrie 2019, judecătorul Anatolie

Minciuna și-a declarat în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

art. 49 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, menționând că exercitând atribuția de

membru al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, la

examinarea procedurilor disciplinare în privința lui Gheorghe Balan i-a înaintat cerere

de recuzare, ulterior și-a declarat abținere, care au fost admise (f.d. 5, vol. I).

Prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

declarația de abținere a judecătorului Anatolie Minciuna, fiind invocat că cauzele sînt

diferite, iar la emiterea actelor contestate de către Gheorghe Balan, judecătorul Anatolie

Minciuna nu a participat, respectiv, motivul invocat nu poate servi drept temei pentru

admiterea declarației de abținere în prezenta cauză (f.d. 9-11, vol. I).

La 24 octombrie 2019, judecătorul Anatolie Minciuna, invocând motive similare,

repetat și-a declarat abținere de la judecarea prezentei cauze (f.d. 86, vol. II).

Prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

declarația de abținere a judecătorului Anatolie Minciuna, fiind considerat că, nu există

nici o circumstanță întemeiată și nu a fost expus nici un motiv întemeiat, expres

prevăzut în art. 49 din Codul administrativ, care ar pune la îndoială obiectivitatea și

imparțialitatea judecătorului Curții de Apel Chișinău Anatolie Minciuna, de la

examinarea contestației vizate (f.d. 94-97, vol. II).

La 23 decembrie 2020, Gheorghe Balan a înaintat cerere de recuzare judecătorului

Anatolie Minciuna, invocând aceleași motive ca și judecătorul Anatolie Minciuna în

38

declarațiile de abținere. Suplimentar, a menționat că la 29 mai 2017, a depus plângere

în adresa procurorului general și procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, prin care

a solicitat atragerea la răspundere penală a judecătorului Anatolie Minciuna (f.d. 178-

184, vol. II).

Prin încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de recuzare pe motiv că în circumstanțele cauzei nu se regăsește nici unul dintre

temeiurile de recuzare stipulate la art. 50 din Codul administrativ, nefiind întrunit nici

temeiul de recuzare prevăzut la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. Or,

faptele relatate de reclamant nu indică asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate din

partea judecătorului, respectiv nu pot servi temei pentru recuzarea acestuia. Mai mult,

judecătorul a cărui recuzare se solicită nu a participat la emiterea actelor contestate în

prezenta cauză (f.d. 327-219, vol. II).

Verificând legalitatea încheierilor contestate de Gheorghe Balan prin prisma

normelor de drept enunțate, Colegiul lărgit conchide că Curtea de Apel Chișinău eronat

prin încheierile din 26 septembrie 2019, 29 octombrie 2019 și 05 martie 2020 a

concluzionat atât în privința respingerii declarației de abținere a judecătorului Anatolie

Minciuna, cât și a cererii de recuzare înaintate, fără a ține cont de faptul că la caz, prin

hotărârea din 25 mai 2018 a Colegiului disciplinar a fost admisă declarația de abținere

a președintelui completului de admisibilitate nr. 2 de la examinarea raportului Inspecției

judiciare nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018, care constituie obiect de examinare a

prezentei cauzei.

Colegiul lărgit consideră că motivele specificate atât în declarația de abținere, cât

și cele din cererea de recuzare, urmau a fi analizate minuțios, în special prin prisma

calității de membru al Colegiului disciplinar, inclusiv președinte al completului de

admisibilitate nr. 2 a judecătorului Anatolie Minciuna, întrucât Colegiul disciplinar a și

examinat problema litigioasă în privința judecătorului Gheorghe Balan pronunțând

hotărârea nr.1/1 din 18 ianuarie 2019 de sancționare a ultimului, legalitatea căreia și a

fost verificată de completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău din care a

făcut parte judecătorul Anatolie Minciuna, aspect ignorat de instanța de fond.

Totodată, Colegiul lărgit reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

cauza Tocono și Profesorii Prometeiști contra Moldovei a accentuat că, în primul rând,

că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele

judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul

procedurilor penale.

Astfel, Colegiul lărgit reiterează că nerespectarea obligației de a asigura o judecată

imparțială atrage nulitatea întregii proceduri realizate.

În acest context, statul, în baza dreptului oricărei persoane la un tribunal imparțial,

recunoscut prin art. 6 din Convenție, are obligația pozitivă de a-și regla sistemul

judiciar, astfel, încât orice jurisdicție să aibă obligația de a-și verifica imparțialitatea,

atât din oficiu, cât și la cererea uneia dintre părți (cauza Remli vs Franța, hotărârea din

23 aprilie 1996).

Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la cauza

Padovani vs Italiei (hotărârea din 26 februarie 1993, § 27), a statuat că, este fundamental

ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6

paragraful 1 din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială.

39

Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers

subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o

cauză anume, și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții

suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (a se vedea cauzele

Piersack vs Belgia, hotărârea din 01 octombrie 1982, § 30, și Grieves vs Regatul Unit

[MC], hotărârea din 16 decembrie 2003, § 69).

În acest context, este important faptul că, CtEDO a relevat importanța existenței

unor garanții suficiente în vederea excluderii oricărei îndoieli legitime în privința

imparțialității magistraților or, în acest aspect, chiar aparențele pot avea o anumită

importanță.

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a

bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta

nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată.

Faptele relatate generează anularea încheierilor recurate de respingere a

declarațiilor de abținere și a cererii de recuzare înaintate judecătorului Anatolie

Minciuna, deoarece menținerea acestora în condițiile enunțate ar constitui o încălcare

art. 6 din Convenție.

Referitor la recursul declarat de Gheorghe Balan împotriva încheierii din 21 mai

2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă declarația de abținere a

judecătorului Ecaterina Palanciuc, cât și încheierilor din 26 noiembrie 2020 și 04

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse ca neîntemeiate

cererile de recuzare înaintate judecătorului Ecaterina Palanciuc, instanța de recurs

relevă că prima instanță corect a stabilit faptul că circumstanțele invocate în susținerea

declarației de abținere, după caz a cererilor de recuzare nu se încadrează la temeiurile

stipulate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv

temeiurile de recuzare a judecătorului și a inadmisibilității participării judecătorului la

judecarea cauzei.

Colegiul lărgit reține că circumstanțele invocate de către Gheorghe Balan, în

susținerea cererilor de recuzare în privința judecătorului Ecaterina Palanciuc nu indică

la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat susceptibile

de a afecta imparțialitatea subiectivă. Or, faptul că acesta nu are încredere în judecătorul

recuzat, nu constituie temei de admitere a cererilor de recuzare. Mai mult, simpla

formulare a unei cereri de recuzare împotriva judecătorului învestit pentru examinarea

cererii de chemare în judecată nu este suficientă pentru a determina admiterea acesteia,

impunându-se prezentarea de elemente probatorii suplimentare de natură a contura

incompatibilitatea reală și efectivă a judecătorului recuzat în vederea judecării litigiului

dat.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate

de către Gheorghe Balan nu se încadrează în prevederile art. 49 și 50 din Codul

administrativ, nu s-au prezentat probe în susținerea cererilor de recuzare a judecătorului

Ecaterina Palanciuc, poartă caracter declarativ și se combat cu probele din dosar,

Colegiul lărgit ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierile din

21 mai 2020, 26 noiembrie 2020 și 04 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

40

Dat fiind faptul că prima instanță a emis o hotărâre neîntemeiată, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de către Gheorghe Balan și de a casa integral

hotărârea din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cît și încheierile din 26

septembrie 2019, 29 octombrie 2019 și 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. art. 248 alin. (1) lit. d), 258 alin. (3) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Gheorghe Balan.

Se anulează încheierile din 26 septembrie 2019, 29 octombrie 2019 și 05 martie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

Se respinge recursul declarat de către Gheorghe Balan împotriva încheierilor din

21 mai 2020, 26 noiembrie 2020 și 04 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Se casează integral hotărârea din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Balan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actelor

administrative individuale defavorabile, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

41