3ra-966/21 — anularea actelor administrative individuale defavorabile

Dosarul nr. 3ra-966/2021 2-19150385-01-3ra-22092021 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) D E C I Z I E 25 februarie 2022 mun. Chișinău Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nina Vascan Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul declarat de către Gheorghe Balan, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Balan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, împotriva hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 19 septembrie 2019, Gheorghe Balan a depus cerere de chemare în judecată, completată la 30 septembrie 2019, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actelor administrative individuale defavorabile.

În motivarea acțiunii Gheorghe Balan a menționat că, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a casat hotărârea Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, în partea ce se referă la sancționarea dânsului în temeiul art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, și aplicată sancțiune sub formă de eliberare de la serviciu și adoptată hotărâre nouă, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. b) sub formă de mustrare, fiind constatată abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Reclamantul a relatat că, atât scrisoarea de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, expediată în adresa Inspecției judiciare pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 4-35/3-626 din 27 februarie 2018, înregistrată la Consiliul 1 Superior al Magistraturii cu nr. 819m, la 27 februarie 2018, prin care a fost expediată copia deciziei din 04 octombrie 2017 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, pe cauza penală de învinuire a lui Cioara Alexei Mihail, cât și scrisoarea de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, expediată în adresa Consiliului Superior al Magistraturii nr. 4-35/1-1066 din 26 aprilie 2018, înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii cu nr. 1752m, la 27 aprilie 2018, prin care a fost expediată copia deciziei din 09 februarie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, pe cauza penală de învinuire a lui Zaharia Cristian, nu constituie sesizare, în sensul prevăzut de art. 20 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, întrucât semnatarul (titularul) acestora nu era (și nici nu este) subiect cu drept de sesizare, în sensul art. 19 din aceiași Lege.

Reclamantul a invocat că, potrivit încheierii nr. 819m din 01 martie 2018 de autosesizare a inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima, la 27 februarie 2018 în Consiliul Superior al Magistraturii, de la Curtea de Apel Chișinău, a parvenit copia deciziei din 04 octombrie 2017, potrivit cărei a fost admis apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, casată parțial, ca vădit ilegală, sentința din 12 aprilie 2017, în privința lui Cioară Alexei, adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Reclamantul a notat că, fără indicarea temeiului juridic, inspectorul-judecător principal, Nicolae Clima a considerat necesar ca Inspecția judiciară să se autosesizeze în baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței din 12 aprilie 2017, în privința lui Cioară Alexei, adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare.

Conform raportului nr. 211s - 299p/m din 17 aprilie 2018 întocmit de inspectorul- judecător principal, Nicolae Clima, s-a indicat cu referire la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, precum că sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de judecători, poate fi înaintată de orice persoană, astfel fiind transcrise eronat motivele autosesizării din conținutul încheierii de autosesizare, deși de la Curtea de Apel Chișinău nu parvenise informația indicată de inspector. Potrivit încheierii de autosesizare nr. 1752m din 02 mai 2018 a inspectorului- judecător principal, Nicolae Clima, la 27 aprilie 2018 în Consiliul Superior al Magistraturii, de la Curtea de Apel Chișinău, a parvenit copia deciziei din 09 februarie 2018, potrivit căreia au fost admise apelurile declarate de procurorul în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Botanica, Barbalat Nadejda și de succesorul părții vătămate Ursul Vladimir, Buca Elena, cu casarea ca lovită de nulitate absolută, a sentinței din 20 martie 2017 în privința lui Zaharia Cristian, adoptată de judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Reclamantul consideră că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima a reprodus selectiv conținutul art. 19 alin. (1), (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 or, alineatul 1 conține patru litere a), b), c), d), considerând necesar, ca Inspecția judiciară să se autosesizeze în baza 2 informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței din 20 martie 2017 în privința lui Zaharia Cristian, adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare.

Conform raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 întocmit de inspectorul- judecător principal Nicolae Clima, cu referire la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, a fost indicat că sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, comise de judecători, poate fi înaintată de orice persoană, deși, de la Curtea de Apel Chișinău, nu parvenise informația indicată de către inspector.

Reclamantul consideră că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima a reacționat la pretinsele sesizări a doi subiecți distincți cu drept de sesizare, vicepreședintele Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, în temeiul art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 și, însăși Inspecției judiciare, în propria persoană, prin autosesizare, în temeiul art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea nominalizată, deși în ambele cazuri lipsesc subiecții respectivi, întrucât ambii nu întrunesc condițiile legale pentru asemenea competențe, neavând o anumită formă de interes juridic în aceste chestiuni.

Reclamantul a invocat că, prin acceptarea scrisorilor de însoțire ale vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan și aprecierea acestora drept informații parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței, care i-au permis emiterea încheierilor de autosesizare cu denaturarea conținutului deciziilor Curții de Apel Chișinău, inspectorul-judecător Nicolae Clima, cât și Iurie Iordan, au comis ilegalități în privința dânsului, prin faptul că nu erau și nici nu sunt subiecți cu drept de sesizare în sensul Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014. La fel, reclamantul a notat că, scrisorile de însoțire ale vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, nu sunt nici informații cu privire la motivele de anulare a sentințelor și nici sesizări în înțelesul legii, întrucât nici una din ele nu respectă condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 20 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014. Reclamantul a mai menționat că, în situația acceptării scrisorilor de însoțire ale vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan și aprecierii acestora drept sesizări, acestea trebuiau înregistrate, conform prevederilor art. 21 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014,

în secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, însă una din ele a fost expediată de către titularul (semnatarul) acestora direct în adresa Inspecției judiciare, iar alta (la o diferență de timp de doar două luni, de către aceeași persoană), în adresa Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, reclamantul susține că, nici Curtea de Apel Chișinău și nici Curtea Supremă de Justiție nu au emis careva decizii interlocutorii, conform prevederilor art. art. 218, 342, 417, 435 din Codul de procedură penală. Respectiv, anularea sentințelor judecătorești nu constituie temei pentru emiterea încheierilor de autosesizare și inițierea verificărilor privind existența sau inexistența faptelor, care pot constitui abateri disciplinare.

3 Reclamantul a remarcat faptul că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, după recepționarea deciziilor instanței de apel, nu a propus evaluarea extraordinară a performanțelor lui Gheorghe Balan de către Colegiul de evaluare care este unicul organ investit prin lege, potrivit art. art. 12-13, 23 din Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor nr. 154 din 05 iulie 2012, cu dreptul de a stabili nivelul de cunoștințe și aptitudini profesionale ale judecătorilor, cât și a capacității de a aplica cunoștințele teoretice și aptitudinile necesare în practica profesiei de judecător, de a aprecia corespunderea sau necorespunderea evidentă a judecătorului cu funcția pe care o deține, a cărui hotărâre constituie temei de drept pentru suspendarea din funcție și pentru inițierea de către Consiliul Superior al Magistraturii a procedurii de eliberare a persoanei din funcția de judecător (art. 23 alin. (3) din Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor nr. 154 din 05 iulie 2012) fiind un temei distinct de cel prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, eliberarea din funcție urmare a comiterii unei abateri disciplinare specificate în Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

În opinia reclamantului, adoptarea încheierilor de autosesizare a avut loc ilegal, întrucât art. 19 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, prescrie în care situații Inspecția judiciară are dreptul de autosesizare, întrucât încheierile menționate nu au fost emise în urma controalelor efectuate în condițiile prevăzute de art. 72 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 sau recepționării raportului privind rezultatele evaluării integrității instituționale, întocmit de către Centrul Național Anticorupție.

Reclamantul a relevat că, emiterea încheierilor de autosesizare a avut loc cu încălcarea principiilor legalității, respectării independenței justiției și echității procedurii disciplinare privind judecătorii, precum și a principiilor legalității, respectării independenței judecătorului, autorității de lucru judecat și imparțialității activității Inspecției judiciare, cu scopul de a crea premise necesare pentru tragerea la răspundere disciplinară și excluderea din magistratură, pentru criticile aduse public, ceea ce în opinia reclamantului, reprezintă o violare a prevederilor art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la libertatea de exprimare).

După recepționarea scrisorii de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, expediată în adresa Inspecției judiciare pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 4-35/3-626 din 27 februarie 2018, înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii la nr.819m la 27 februarie 2018, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, contrar prevederilor art. 23 alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2017 și-a repartizat sie însăși procedura or, rezoluția cu semnătura președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu a fost aplicată, la o dată neindicată, pe încheierea de autosesizare a inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima nr. 819m din 01 martie 2018. La fel, după recepționarea scrisorii de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, expediată în adresa Consiliului Superior al Magistraturii nr. 4-35/1-1066 din 26 aprilie 2018, înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii 4 cu nr. 1752m, la 27 aprilie 2018, prin care a fost expediată copia deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2018 privind cauza penală de învinuire a lui Zaharia Cristian, inspectorul-judecător nealeatoriu, și-a repartizat-o sie însăși or, rezoluția cu semnătura președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu a fost aplicată,

la o dată neindicată, după ce a fost emisă încheierea de autosesizare a inspectorului - judecător principal, Nicolae Clima nr. 1752m din 02 mai 2018, adică după recepționarea de către Consiliul Superior al Magistraturii. Reclamantul a menționat că, conform notei informative, la solicitarea inspectorului-judecător Ion Tutunaru nr. 208 din 05 mai 2017, prezentată în legătură cu încheierea de autosesizare a inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, din 03 mai 2017, pe marginea știrii sub genericul „Conflictul dintre locuitorii din Puhăceni și Primarul satului, ales pe listele PD, i-a amploare”, difuzată în cadrul buletinului de știri de la postul de televiziune jurnal.md, a comunicat că Consiliul Superior al Magistraturii avea intenția de a-l sancționa pentru poziția sa publică, față de cele ce au loc în interiorul sistemului judecătoresc, exprimându-și neîncrederea în activitatea acestuia.

Încheierea de autosesizare a fost transmisă spre verificare inspectorului judecător Ion Tutunaru, adică unui alt inspector-judecător decât cel care s-a autosesizat. Prin decizia privind respingerea sesizării nr. 557s-621p/m din 17 mai 2017, adoptată de către inspectorul-judecător Ion Tutunaru și contrasemnată de către inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, în temeiul art. 4, art. 20 alin. (2) și art. 22 alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 a fost respinsă ca vădit neîntemeiată autosesizarea Inspecției judiciare, nr. 557s-621p/m din 03 mai 2017, privind acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău, Gheorghe Balan.

Reclamantul susține că, prin decizia din 06 iunie 2017, inspectorul-judecător Valentin Verejan, a dispus restituirea cererii lui Gheorghe Balan și a Larisei Balan depusă la Consiliul Superior al Magistraturii la 31 mai 2017 cu nr. 745p/m, doar pentru cunoștință, dar înregistrată ca sesizare la 05 iunie 2017 cu nr. 647s, fiindu-i explicat dreptul de a depune o nouă sesizare, iar prin decizia din 09 iunie 2017, inspectorul- judecător Nicolae Clima a respins sesizarea ca vădit neîntemeiată.

Reclamantul a indicat că, anterior, în cadrul examinării cauzei disciplinare pornită în urma sesizărilor Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Procuraturii Generale a Republicii Moldova, primarului și consilierilor satului Puhăceni, raionul Anenii Noi, în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, prin cererea nr. 698m din 20 februarie 2018, a solicitat inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima să-i elibereze copia solicitării inspectorului - judecător Valentin Verejan din 22 ianuarie 2018 privind repartizarea sesizării din numele vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ghenadie Pavliuc unui alt inspector, pe motive de existență a unor circumstanțe care fac imposibilă examinarea sesizării, precum și informația, dacă, la verificarea sesizării lui Mihai Balan, director al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, privind acțiunile judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, după depunerea cererii nr. 6244m din 13 decembrie 2017 și cererii nr. 233m din 19 ianuarie 2018, inspectorul-judecător Valentin Verejan a depus careva solicitări privind repartizarea sesizării unui alt inspector, pe motive de existență a unor 5 circumstanțe care fac imposibilă examinarea sesizării, în scopul exercitării obligației de imparțialitate,

impuse conform pct. 3.20 a Regulamentului cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013. Prin scrisoarea nr. 431m/i din 23 februarie 2018, recepționată prin poștă la 27 februarie 2018, inspectorul-judecător principal, Nicolae Clima, a indicat că, la 09 octombrie 2017, Serviciul de Informații și Securitate a remis în adresa Consiliului Superior al Magistraturii sesizare în care este vizat judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, Gheorghe Balan, repartizată aleatoriu prin dispoziție inspectorului- judecător Valentin Verejan. La 08 noiembrie 2017, inspectorul-judecător Valentin Verejan a întocmit un raport care a fost transmis completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii pentru examinare.

La data depunerii cererilor de către reclamant, înregistrate cu nr. 6244m din 13 decembrie 2017 și nr. 553m din 19 ianuarie 2018, raportul era deja întocmit și transmis spre examinare. Ulterior, la 18 ianuarie 2018, a parvenit sesizarea vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ghenadie Pavliuc, în care la fel era vizat judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, Gheorghe Balan, care a fost repartizată aleatoriu prin dispoziția din 22 ianuarie 2018, inspectorului-judecător Valentin Verejan. În aceeași zi, inspectorul-judecător Valentin Verejan a solicitat redistribuirea sesizării pe motiv că anterior a examinat mai multe sesizări în privința judecătorului Gheorghe Balan, totodată ultimul l-a acționat în judecată.

Prin dispoziția din 23 ianuarie 2018, sesizarea a fost redistribuită aleatoriu inspectorului – judecător, Nicolae Clima. Urmare a solicitării, reclamantului s-a remis copia solicitării inspectorului- judecător Valentin Verejan privind repartizarea sesizării unui alt inspector judecător și copia dispoziției cu privire la redistribuirea sesizării. Potrivit dispoziției nr. 61s-64 p/m cu privire la redistribuirea sesizării din 23 ianuarie 2018, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima a considerat întemeiate argumentele invocate în solicitarea inspectorului-judecător Valentin Verejan, din care considerente, întru evitarea unor suspiciuni de imparțialitate, a dispus redistribuirea sesizării în mod aleatoriu altui inspector – judecător.

Reclamantul a indicat că, în legătură cu emiterea încheierii de autosesizare a inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, nr. 819m din 01 martie 2018, la solicitarea acestuia nr. 101 din 02 martie 2018, la 03 martie 2018, prin fax, i-a prezentat o notă informativă preliminară, prin care l-a informat, că nu i-au fost expediate pentru cunoștință și pregătirea apărării nici copia încheierii Inspecției judiciare din 01 martie 2018, nici copia informației parvenită de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței din 12 aprilie 2017, precum și despre faptul că nu are acces la materialele dosarului de condamnare a lui Cioara Alexei, inclusiv, a documentelor medicale anexate, întrucât nu se poate baza doar pe copia deciziei depersonalizate din 04 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău pentru a prezenta opinia scrisă, iar încheierea integrală a completului de admisibilitate nr. 2 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 27 februarie 2017 pe această cauză urma să fie pronunțată abia la 27 martie 2018, conținutul căreia, încă nu îl cunoștea or, nu-și putea formula opinia scrisă pe baza presupunerilor.

Prin urmare, inclusiv, după recepționarea 6 notei informative preliminare, deși a exprimat neîncredere în activitatea inspectorului – judecător, în coraport cu persoana reclamantului, inspectorul nu s-a abținut de la verificarea propriei autosesizări. Reclamantul a precizat că, în legătură cu emiterea încheierii de autosesizare nr. 819m din 01 martie 2018 a inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima, la solicitarea repetată nr. 110 din 13 martie 2018, la 21 martie 2018, a prezentat o notă informativă preliminară, prin care și-a expus dezacordul cu decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău nr.1a-726/17 din 04 octombrie 2017 referitor la inaplicabilitatea prevederilor art. 79 alin. (1) din Codul penal în această cauză, totodată, indicând motivele care l-au determinat să adopte anume această soluție în cauza dată.

Reclamantul susține că fără a-i fi adusă la cunoștință decizia instanței de recurs și fără a-i fi furnizată informația, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare, de către inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, a fost întocmit raportul nr. 211s- 299p/m din 17 aprilie 2018, potrivit căruia, la 18 aprilie 2018 cu nr. 993 m/i, a fost înregistrat și expediat în adresa completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, iar la 23 aprilie 2018, cu nr. 58-10212 a fost înregistrat și în Judecătoria Chișinău, sediul Central, prin care s-a comunicat că, Inspecția judiciară, prin încheierea din 01 martie 2018, s-a autosesizat în temeiul informațiilor din decizia din 04 octombrie 2017 a Colegiului penal a Curții de Apel Chișinău, în vederea verificării circumstanțelor descrise prin prisma existenței sau inexistenței în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan a faptelor care ar putea constitui abatere disciplinară.

Autosesizarea a fost examinată de către Inspecția judiciară.

Reclamantul susține că, după ce a făcut cunoștință cu raportul nominalizat, la 04 mai 2018 a prezentat o notă informativă suplimentară, prin care, a fost pus în situația de a se justifica referitor la pedeapsa stabilită inculpatului Cioară Alexei Mihail prin sentința din 12 aprilie 2017. În acest sens, a indicat că, în legătură cu emiterea încheierii de autosesizare nr. 1752m din 02 mai 2018 a inspectorului - judecător principal Nicolae Clima, la solicitarea acestuia cu nr. 191 din 07 mai 2018, la data de 14 mai 2018, prin intermediul poștei electronice, a prezentat o notă informativă preliminară, prin care a informat despre motivele imposibilității de a prezenta opinia și copiile de înscrisuri relevante la solicitarea indicată până la 14 mai 2018. Ulterior, în legătură cu emiterea încheierii de autosesizare, la 16 mai 2018, inspectorului-judecător principal Nicolae Clima a prezentat notă informativă suplimentară, prin care reclamantul și-a expus dezacordul cu decizia din 09 februarie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău nr. 1a-713/17 referitor la inaplicabilitatea prevederilor art. 79 alin. (1) din Codul penal, totodată, descriind motivele care l-au determinat să adopte anume această soluție, dar a fost pus în situația de a se justifica în legătură cu activitatea de înfăptuire a justiției.

Reclamantul a indicat că, a solicitat expres abținerea inspectorului - judecător principal Nicolae Clima de la examinarea autosesizării nr. 1752 din 02 mai 2018 și transmiterea acesteia, împreună cu materialele acumulate, altui inspector-judecător, cu excepția, inspectorului-judecător Valentin Verejan. Reclamantul a menționat că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, contrar prevederilor legale, nu s-a abținut de la examinarea propriei autosesizări, fiind întocmit raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare 7 în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018, care la 25 mai 2018, la nr. 1279m/i, a fost înregistrat și expediat în adresa completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, iar la 30 mai 2018, la nr. 58-13714 a fost înregistrat și în Judecătoria Chișinău, sediul Central.

Deși inspectorul-judecător principal Nicolae Clima a făcut referire și a reprodus fragmente din conținutul deciziei din 04 octombrie 2017 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău nr. 1a-726/17, în anumite părți, a denaturat conținutul acesteia în raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 211s - 299p/m din 17 aprilie 2018. Reclamantul a relevat că, potrivit raportului pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 412s - 578p/m din 23 mai 2018, care la 25 mai 2018, cu nr. 1279 m/i, a fost înregistrat și expediat în adresa completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, iar la 30 mai 2018, cu nr. 58-13714 a fost înregistrat în Judecătoria Chișinău, sediul Central, i s-a comunicat că Inspecția judiciară, prin încheierea din 02 mai 2018, s-a autosesizat în temeiul informațiilor din decizia din 09 februarie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în vederea verificării circumstanțelor descrise prin prisma existenței sau inexistenței în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, a faptelor care ar putea constitui abatere disciplinară.

Reclamantul a menționat că, inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, a indicat în raportul nominalizat mai sus, concluziile din raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan, cu nr. 211s-299p/m din 17 aprilie 2018. Reclamantul consideră că, prin acceptarea de către inspectorul-judecător principal Nicolae Clima a scrisorilor de însoțire ale vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan și aprecierea acestora drept informații parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței, care i-au permis emiterea încheierilor de autosesizare și perfectarea rapoartelor, s-a denaturat conținutului deciziilor Curții de Apel Chișinău, fiind comise ilegalități în privința reclamantului.

În acest sens, reclamantul susține că, contrar prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, a fost încălcat principiul de repartizare a sesizărilor în mod aleatoriu pentru verificarea acestora; după emiterea încheierilor de autosesizare, nu s-a abținut de la verificarea acestora (după cum prescrie legislația națională și jurisprudența CtEDO și după cum a procedat anterior în altă situație similară), încălcând obligația de imparțialitate și, implicit, prevederile art. 26 alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014. Reclamantul a invocat și faptul că, contrar obligațiilor de serviciu, stabilite prin Regulamentul cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2012, după solicitarea reclamantului de a se abține de la examinarea propriei autosesizări, nu a dat curs acesteia, fapt ce a creat îndoieli față de obiectivitatea 8 inspectorului și încălcând obligația de imparțialitate, probând interesul în soluționarea cauzei disciplinare.

Deși scrisorile de însoțire ale vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, nu corespund condițiilor de formă și conținut prevăzute de art. 20 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, nefiind o sesizare, inspectorul – judecător, nu le-a restituit autorului prin decizii nesusceptibile căilor de atac, în modul prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, nu a adoptat decizii motivate privind respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, după cum stipulează art. 22 alin. (2) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, cât și a prevederilor art. 14 CEDO.

Reclamantul a invocat și încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de legislația națională și art. 6 § 3 CEDO, privându-l de posibilitatea de a prezenta note informative suplimentare după luarea de cunoștință cu deciziile instanței de recurs și furnizarea informației solicitate, iar raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 a fost întocmit până la pronunțarea deciziei de către instanța de recurs. Astfel, inspectorul-judecător, depășindu-și competențele acordate prin lege, în afara procedurilor judiciare stabilite, prin exercitarea căilor de atac, a intervenit în deciziile și modul de gândire al reclamantului, încălcând principiul independenței judecătorilor.

Reclamantul a invocat faptul că, ambele rapoarte au fost întocmite cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. (2), (3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, pct. 12.4 a Regulamentului cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013, precum și Anexei la Regulamentul cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 144/7 din 03 martie 2015, întrucât, verificându-și propriile autosesizări, s-a referit în exclusivitate la constatările instanței de apel pentru inițierea eventualelor verificări, fiind inspectorul, însăși autorul sesizărilor, persoană interesată direct în rezultat.

Reclamantul susține că, contrar prevederilor art. 23 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, inspectorul judecător nu a întreprins toate măsurile necesare (legale) pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării (propriile fapte) în scopul de a stabili inexistența elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară, dar a interpretat eronat conținutul deciziilor instanței de apel, prin ce a întreprins măsurile necesare cu scopul de a constata existența elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară, iar toate aceste constatări au fost puse ulterior la baza hotărârilor completului de admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar nr. 22/9 și nr. 23/9 din 03 septembrie 2018. Reclamantul a mai notat că, inspectorul-judecător, depășindu-și competențele acordate prin lege, contrar prevederilor legale, nu a concluzionat privitor la existența unor bănuieli rezonabile privind existența elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară, dar a concluzionat că reclamantul ar fi admis încălcări concrete și 9 chiar le-a încadrat juridic, până la pornirea procedurii disciplinare, care demarează odată cu admiterea sesizărilor de către completul de admisibilitate.

Reclamantul a specificat și faptul că, prin rapoartele nominalizate nu a propus completului de admisibilitate admiterea sesizărilor și transmiterea cauzei disciplinare spre examinare Plenului Colegiului disciplinar, precum și a denaturat conținutul deciziei din 04 octombrie 2017 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, nr. la-726/17 și a indicat în raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 211s - 299p/m din 17 aprilie 2018, precum că, instanța de apel (...) a constatat, parțial, caracterul vădit ilegal al sentinței din data de 12 aprilie 2017, adoptată de judecătorul Gheorghe Balan (...), iar aceste constatări au constituit temei de autosesizare pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare, ceea ce nu corespunde realității.

Reclamantul a punctat că, prin hotărârile nr. 22/9 și 23/9 din 03 septembrie 2018 a completului de admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliului Superior al Magistraturii, în componența președintelui Elena Cobzac, membrilor Aliona Miron și Liliana Țurcan, au fost admise raportul inspectorului-judecător principal Nicolae Clima pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 211s-299p/m din 17 aprilie 2018 și, respectiv raportul inspectorului - judecător principal Nicolae Clima pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018, precum și transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

În acest sens, reclamantul a remarcat faptul că, în partea introductivă a ambelor hotărâri, completul de admisibilitate a indicat, că a examinat admisibilitatea rapoartelor inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, deși, pentru a porni procedurile disciplinare, trebuia să examineze și să decidă admisibilitatea sesizărilor. În partea descriptivă a ambelor hotărâri, completul de admisibilitate a acceptat și preluat concluziile din rapoartele nominalizate ale inspectorului judecător principal Nicolae Clima privitor la subiectul sesizării, acceptând combinarea a doi subiecți de sesizare și crearea în afara prevederilor legale a unui nou subiect de sesizare.

De asemenea, completul de admisibilitate a expus denaturat conținutul opiniei reclamantului din nota informativă suplimentară din 21 martie 2018. În partea motivată a ambelor hotărâri, completul de admisibilitate s-a pronunțat asupra admisibilității rapoartelor inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, dar nu privitor la admisibilitatea sesizărilor, motivând că potrivit acestora rezultă bănuiala rezonabilă că a fost comisă o abatere disciplinară. Respectiv, mandatul de membru al Colegiului disciplinar al judecătorului Elena Cobzac, a încetat de drept odată cu adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 10 din 08 februarie 2018 privind numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum și alegerea la Adunarea Generală a Judecătorilor din 23 martie 2018 a judecătorului Igor Mînăscurtă, în calitate de membru al Colegiului disciplinar.

Reclamantul a menționat că, contrar prevederilor art. 6 CEDO, hotărârile completului de admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar pe lângă Consiliul Superior 10 al Magistraturii nr. 22/9 și 23/9 din 03 septembrie 2018 nu au fost expediate în termen rezonabil pentru cunoștință și pregătirea apărării. În opinia reclamantului, deși, în cadrul verificării ambelor autosesizări, a exprimat neîncredere inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, solicitându-i să se abțină de la verificarea acestora și să transmită autosesizările împreună cu materialele acumulate altui inspector-judecător pentru efectuarea verificărilor suplimentare și colectarea unor documente și probe noi, membrii completului de admisibilitate au ignorat aceste solicitări, limitându-și activitatea la preluarea în hotărârile de admisibilitate a concluziilor inspectorului-judecător principal Nicolae Clima.

Respectiv, în ambele hotărâri, membrii completului de admisibilitate și-au expus anticipat opinia în privința soluției care urma să fie adoptată pe cauza disciplinară în privința reclamantului, întrucât, contrar prevederilor pct. 56.4 lit. a) din Regulamentul cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 144/7 din 03 martie 2015 și art. 28 alin. (3) lit. a) din Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 (în vigoare la momentul desfășurării procedurilor), s-a hotărât admiterea rapoartelor inspectorului- judecător principal al Inspecției judiciare, Nicolae Clima, care, în opinia reclamantului, și-a depășit competențele legale la perfectarea acestora, dar nu s-a pronunțat privitor la admiterea sesizărilor.

Reclamantul susține că ambele hotărâri au fost adoptate de către un complet de admisibilitate constituit ilegal, fapt care duce la nulitatea actelor adoptate. Reclamantul a menționat că, la 01 octombrie 2018 a recepționat citația nr. 2241 m/i din 25 septembrie 2018 și citația nr. 2242 m/i din 25 septembrie 2018, prin care a fost invitat la 12 octombrie 2018, la ședința Colegiului disciplinar, solicitându-i-se să prezinte probe, demersuri sau explicații în termen de cel puțin 3 zile până la ședința Colegiului disciplinar. Prin cererea nr. 3745 m din 09 octombrie 2018, reclamantul a solicitat Colegiului disciplinar, prezentarea unui șir de acte pentru formularea poziției sale, precum și amânarea ședinței.

Astfel, la 26 octombrie 2018 a recepționat citația din 20 octombrie 2018, prin care a fost invitat la 16 noiembrie 2018, la ședința Colegiului disciplinar pentru a participa la examinarea cauzelor disciplinare intentate în temeiul autosesizărilor Inspecției judiciare, solicitându-i-se să prezinte cereri, probe, demersuri sau explicații în formă scrisă cu cel puțin 3 zile până la ședința Colegiului disciplinar.

De asemenea, i-au fost expediate pentru cunoștință copiile hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar nr. 22/9 și nr. 23/9 din 03 septembrie 2018. Dat fiind faptul că, nu i-au fost furnizate integral informațiile solicitate anterior, prin cererea nr. 4316m din 14 noiembrie 2018, adresată președintelui Colegiului disciplinar pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și președintelui completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar, reclamantul a solicitat să-i fie eliberate informațiile și înscrisurile solicitate prin cererea din 09 octombrie 2018, indicate la pct. 1)-2) ale acesteia, precum și amânarea examinării cauzei disciplinare în privința subsemnatului până la soluționarea prezentei cereri și pregătirea apărării adecvate.

Ședința a fost amânată pentru 07 decembrie 2018. Reclamantul a menționat că, ulterior a fost în concediu medical, precum și a solicitat prin cererea nr. 4829m din 17 decembrie 2018 adresată Consiliului Superior al 11 Magistraturii, suspendarea din funcție în legătură cu înregistrarea în calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, începând cu 17 decembrie 2018, însă prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 610/28 din 18 decembrie 2018 a fost respinsă cererea de suspendare. Conform hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, în circumscripția națională, iar la 05 ianuarie 2019 i-a fost înmânată legitimația eliberată de președintele Comisie Electorale Centrale.

Conform Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1065-VII din 03 ianuarie 2019, publicat în Monitorul Oficial la 11 ianuarie 2019, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la statutul judecătorului contrar prevederilor art. 39 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de eliberare din funcția de judecător al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, despre existența căreia a aflat la 21 ianuarie 2019. Prin cererea nr. 144m din 15 ianuarie 2019 a solicitat președintelui Consiliului Superior al Magistraturii suspendarea urgentă din funcția de judecător pe perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, anexând copia legitimației eliberată de președintele Comisie Electorale Centrale, concomitent s-a obligat să prezinte și copia legitimației de candidat la funcția de deputat din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 pe circumscripția electorală uninominală nr. 34 Anenii Noi.

Conform certificatului de concediu medical eliberat de IMSP AMT Centru în perioada 15 ianuarie 2019 - 25 ianuarie 2019, reclamantul s-a aflat în concediu medical. La 20 ianuarie 2019, reclamantul a recepționat copia hotărârii Consiliului electoral al circumscripției electorale uninominale nr. 34 Anenii Noi, nr. 08-022 din 18 ianuarie 2019, copia legitimației nr. 4 eliberată la 18 ianuarie 2019 și copia legitimației eliberată de președintele Comisie Electorale Centrale.

Prin cererea nr. 287 din 21 ianuarie 2019 adresată președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, reclamantul a solicitat eliberarea extrasului din procesul- verbal a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 18 decembrie 2018 și înregistrarea audio în partea ce ține de examinarea cererii nr. 4829 din 17 decembrie 2018 privind suspendarea din funcția de judecător pe perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019; eliberarea extrasului din procesul- verbal al ședinței Colegiului disciplinar din 07 decembrie 2018 și înregistrarea audio în partea ce ține de examinarea procedurii disciplinare; expedierea sau înmânarea hotărârii motivate de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința subsemnatului, adoptată de Colegiul disciplinar la 18 ianuarie 2019, împreună cu procesul-verbal și înregistrarea audio a dezbaterilor din ședința Colegiului disciplinar din 18 ianuarie 2019. Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 36/3 din 05 februarie 2019, a fost respinsă cererea privind suspendarea din funcție pe perioada campaniei electorale, care a fost recepționată la 21 februarie 2019 de către soția reclamantului.

La 11 februarie 2019, a recepționat hotărârea Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-au constatat abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în 12 acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, în cauza disciplinară intentată în temeiul autosesizărilor inspectorului-judecător principal, Clima Nicolae nr. 819m din 01 martie 2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, fiind aplicată sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. d), eliberarea din funcția de judecător. La 26 februarie 2019, Gheorghe Balan a depus contestație împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, dar și împotriva altor acte care au stat la baza adoptării acesteia.

Reclamantul a menționat că, la examinarea procedurii disciplinare și adoptarea hotărârii pe marginea cauzei disciplinare, membrii Colegiului disciplinar au comis ilegalități în privința reclamantului, deoarece toți membrii Colegiului disciplinar, conform prevederilor art. 13 alin. (2) lit. a), art. 14 alin. (1) lit. b), c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, urmau să se abțină de la examinarea cauzei disciplinare, întrucât la 27 noiembrie 2018 au fost acționați de către reclamant în judecată pentru abuzurile admise împotriva sa la examinarea altei cauze disciplinare. Mai mult, membrul Colegiului disciplinar, Elena Cobzac, a participat la examinarea cauzei disciplinare și adoptarea hotărârii în baza mandatului, care încetase de drept la 08 februarie 2018, ceea ce atrage nulitatea absolută a actelor adoptate cu participarea ei.

Reclamantul susține că, Elena Cobzac și Aliona Miron, în calitate de membri ai Completului de admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar, și-au expus anticipat opinia în privința soluției care urma să fie adoptată pe cauza disciplinară în privința dânsului, întrucât nu s-au pronunțat privitor la admiterea autosesizărilor inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima, astfel pornind procedura disciplinară în privința reclamantului și transmițând materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar, au admis rapoartele inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima. Astfel, în afara ședinței Colegiului disciplinar și în afara camerei de consiliu, au acceptat anticipat și integral argumentele ultimului, încălcând procedura de adoptare a hotărârii.

Totodată, adoptând aceste soluții în componența completului de admisibilitate nr. 1 a Colegiului disciplinar, iar apoi participând la adoptarea deciziei de sancționare a reclamantului și în componența Colegiului disciplinar, au încălcat și jurisprudența CtEDO (cauza Werner us Polonia, §§ 43-44; Volkov vs Ukraina, ȘI 15), astfel fundamentând nulitatea absolută a actului adoptat cu participarea lor. Reclamantul a notat și faptul că, președintele Colegiului disciplinar, Nadejda Toma, încălcând procedura, a decis cine din membrii Colegiului disciplinar vor participa la examinarea cauzei disciplinare, fără să întrebe membrii Colegiului și inspectorul - judecător principal Nicolae Clima, prezenți la examinarea cauzei, dacă au declarații de abținere sau, respectiv, cereri de recuzare.

Mai mult, i-a permis unei (sau unor) persoane necunoscute să participe la ședința Colegiului disciplinar, încălcând în coraport cu subsemnatul prevederile art. 8 CEDO dreptul la respectarea vieții private și de familie, din care considerente a fost nevoit să se justifice în fața mai multor persoane terțe, inclusiv în cadrul campaniei electorale, în legătură cu această procedură disciplinară.

Reclamantul a relatat și asupra faptului imposibilității de a se prezenta la ședința Colegiului disciplinar din motiv întemeiat (pe motiv de boală), iar prezentarea 13 certificatului medical era imposibilă până la finisarea tratamentului, cu toate acestea, cauza a fost examinată în lipsa reclamantului, fapt prin care, consideră că, i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, deoarece a fost privat de dreptul de a înainta cereri de recuzare membrilor Colegiului disciplinar, de a pune întrebări inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima pe marginea rapoartelor întocmite urmare a verificării propriilor autosesizări; de a formula demersuri, de a face explicații ordinare și suplimentare, inclusiv, cu referire la notele informative și înscrisurile anexate la acestea; de a solicita audierea altor persoane.

În opinia reclamantului, deși avocatul-stagiar Gheorghe Balan, din motive obiective a fost în imposibilitate de a prezenta mandatul, Colegiul disciplinar, în condițiile art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, urma să-l admită în proces în calitate de reprezentant al reclamantului și să-i prezinte acestuia spre cunoștință și pregătirea apărării toate materialele cauzei disciplinare sau, prin decizie motivată, să respingă această cerere a reclamantului, pentru a desemna un alt reprezentant, în scopul respectării efective a dreptului la un proces echitabil. Reclamantul a mai indicat că, deși reprezentantul său nu a lipsit în mod repetat sau fără motive întemeiate de la ședința Colegiului disciplinar, contrar art. 31 alin. (3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, s-a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia.

În opinia reclamantului, Colegiul disciplinar a examinat cauza disciplinară și a adoptat hotărâre pe această cauză fără a fi pornită în modul corespunzător procedura disciplinară, întrucât, completul de admisibilitate nr. 1 a adoptat hotărâri nu privitor la admiterea autosesizărilor inspectorului-judecător principal Nicolae Clima, dar privitor la admiterea rapoartelor întocmite de acesta, Colegiul disciplinar l-a eliberat din funcția de judecător, pe care deja nu o deținea de 7 zile, în perioada campaniei electorale, iar în dimineața aceleași zile, când a fost adoptată această hotărâre, a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 și în circumscripția electorală uninominală nr. 34 Anenii Noi.

Reclamantul a invocat faptul că, sancțiunea disciplinară a fost aplicată eronat, deoarece în acțiunile sale, nu a admis careva abatere disciplinară, precum și la examinarea cauzelor disciplinare au fost încălcate normele legale, ceea ce duce la anularea acestora, cu încetarea procedurii disciplinare, pe motiv că, nu au fost comise abaterile disciplinare.

Reclamantul a solicitat : -anularea raportului nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018 întocmit de inspectorul- judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan; -anularea raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 întocmit de inspectorul - judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan; -anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 22/9 din 3 septembrie 2018, prin care a fost efectuat raportul pe marginea controlului la autosesizarea Inspecției judiciare – 14 inspector-judecător al Inspecției judiciare, Nicolae Clima din 17 aprilie 2018, în privința judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii; -anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 23/9 din 03 septembrie 2018, prin care a fost admis raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea inspectorului judecător, Nicolae Clima din 23 mai 2018,

în privința judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii; -anularea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-au constatat abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan, în cauza disciplinară intentată în temeiul autosesizărilor inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima nr. 819m din 01 martie 2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, și aplicată sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin.(1) lit. d), eliberarea din funcția de judecător; -anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019, cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-a admis contestația depusă de Gheorghe Balan; -încetarea procedurii disciplinare din motiv că nu au fost comise abaterile disciplinare (f.d.1-3, vol. I). Prin hotărârea din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă acțiunea înaintată de Balan Gheorghe împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ.

Totodată a fost întocmită și o opinie separată (f.d.12-44, 45-97, vol. IV). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că, contrar argumentelor invocate de Gheorghe Balan, Inspecția judiciară se poate autosesiza, în vederea verificării faptelor care pot constitui abateri disciplinare comise de către judecători.

În așa mod, Inspecția judiciară, întemeiat, în baza art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, pct. 10.1 lit. d) din Regulamentul cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a inspecției judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013, prin încheierile din 01 martie 2018 și 02 mai 2018, s-a autosesizat în baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentințelor din 12 aprilie 2017 în privința lui Cioară Alexei și 20 martie 2017 în privința lui Zaharia Cristian, adoptate de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare.

Astfel, instanța de judecată a concluzionat în privința respingerii cerințelor reclamantului privind anularea rapoartelor inspectorului - judecător principal Nicolae Clima nr. 211s - 299p/m din 17 aprilie 2018 și nr. 412s - 578p/m din 23 mai 2018 pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan, întrucât motive întemeiate pentru a decide nulitatea rapoartelor menționate, instanței nu au fost prezentate. 15 În corespundere cu art. 27 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, urmare a verificării sesizării, inspectorul-judecător a prezentat completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar pentru examinare, rapoartele cu nr. 211s-299p/m din 17 aprilie 2018 și nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 cu dosarul cauzei disciplinare.

Prin hotărârile completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr.22/9 și 23/9 din 03 septembrie 2018, urmare a analizării rapoartelor și opiniei judecătorului, cauza disciplinară cu privire la acțiunile judecătorului Gheorghe Balan, a fost transmisă spre examinare Plenului Colegiului disciplinar. Instanța de judecată a menționat că, deși reclamantul a solicitat anularea hotărârilor completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 22/9 și nr. 23/9 din 03 septembrie 2018, acesta nu a indicat careva motive de drept, ce ar putea fi puse la baza emiterii unei hotărâri judecătorești de anulare a acestora.

Or, cele invocate de reclamant, nu constituie temei legale pentru anularea hotărârilor nr. 22/9 și nr. 23/9 a completului de admisibilitate nr. 1 din 03 septembrie 2018. Respectiv, instanța de judecată a respins ca nefondate și lipsite de careva suport probatoriu argumentele reclamantului cu privire la faptul că, membrii completului de admisibilitate și-ar fi expus anticipat opinia în privința soluției care urma să fie adoptată pe cauza disciplinară în privința reclamantului. La fel, instanța de judecată a remarcat că, prevederile art. 28 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, sunt interpretate eronat de reclamant, în privința obiectului de examinare de către completul de admisibilitate.

Or, după cum rezultă din sensul normei de drept enunțate, completul de admisibilitate examinează raportul și dosarul cauzei disciplinare transmise de Inspecția judiciară, în vederea determinării admisibilității sau inadmisibilității sesizării, pronunțându-se referitor la admisibilitatea sesizării în cazul în care din cuprinsul sesizării, dosarului cauzei disciplinare sau al raportului întocmit de inspectorul- judecător rezultă bănuiala rezonabilă că a fost comisă o abatere disciplinară. Astfel, completul examinează nu doar sesizările, dar și admisibilitatea rapoartelor întocmite de inspectorul – judecător, ca urmare a autosesizării. La caz, reclamantul interpretând în sens îngust legea.

Așadar, alegațiile reclamantului privind faptul că, completul a hotărât admiterea rapoartelor inspectorului-judecător principal, Nicolae Clima, dar nu s-a pronunțat privitor la admiterea sesizărilor, au fost respinse ca nefondate or, completul de admisibilitate a acționat în limitele competențelor conferite de lege.

La fel, instanța de fond a respins ca nefondat și argumentul reclamantului referitor faptul că, mandatul de membru al Colegiului disciplinar al judecătorului Elena Cobzac, a încetat de drept odată cu adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 10 din 08 februarie 2018 privind numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum și alegerea la Adunarea Generală a Judecătorilor din 23 martie 2018 a judecătorului Igor Mînăscurtă în calitate de membru al Colegiului disciplinar, deoarece argumentele invocate de reclamant, nu se încadrează în nici una, din situațiile reglementate de legiuitor la art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, ce prevede încetarea mandatului membrului colegiului disciplinar.

Or, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la 16 răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, mandatul membrului colegiului disciplinar poate înceta sau poate fi revocat: a) la cererea proprie; b) în caz de deces; c) în cazul participării la adoptarea unei hotărâri cu încălcarea prevederilor art. 14 alin. (1); d) în cazul apariției unei situații de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2); e) la propunerea motivată a colegiului disciplinar, adoptată cu votul a cel puțin 2/3 din membrii acestuia, în caz de neîndeplinire timp de cel puțin 3 luni, fără motive întemeiate, a obligațiilor de membru al colegiului disciplinar stabilite de prezenta lege.

Ca urmare, instanța a constatat că, procedura de examinare a admisibilității procedurii disciplinare a fost desfășurată în conformitate cu art. 28 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, cât și Regulamentul cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 144/7 din 03 martie 2015, modificat prin Hotărârea CSM nr. 505/24 din 13 noiembrie 2018, iar temei de anulare a actelor nu au fost stabilite. La fel, instanța de judecată a respins cerințele reclamantului privind anularea hotărârilor completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 22/9 și nr. 23/9 din 3 septembrie 2018, prin care s-a hotărât admiterea rapoartelor, deoarece hotărârile menționate au fost emise de către un organ competent, cu respectarea procedurii prevăzute de lege, în limitele competențelor legale ce le-au fost atribuite.

Instanța de fond a menționat faptul că, Inspecția judiciară, completele de admisibilitate, cât și Plenul Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, sunt organele abilitate prin lege, de a constatat în acțiunile judecătorilor existența elementelor, ce întrunesc abatere disciplinară. Referitor la aspectul dacă a fost respectată procedura legală, s-a exercitat dreptul discreționar, cu luarea în considerare a tuturor faptelor relevante, s-au respectat limitele legale ale dreptului discreționar, precum și dacă autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, instanța de judecată a stabilit următoarele. Prin acțiunea înaintată, reclamantul Gheorghe Balan a invocat încălcarea dreptului de apărare, prin faptul că, Plenul Colegiului disciplinar a examinat fondul procedurilor disciplinare, în lipsa acestuia.

Plenul Colegiului disciplinar a considerat posibilă examinarea procedurii disciplinare intentate în privința reclamantului Gheorghe Balan în lipsa acestuia, anterior, ședințele colegiului fiind amânate din diferite motive, la cererile reclamantului, iar acesta nu a prezentat careva acte confirmative, eliberate de o instituție medicală, din care ar rezulta că se află în concediu medical și se află în imposibilitate de a se prezenta în ședință. Astfel, instanța a constatat faptul că, autoritatea publică a acționat potrivit art. 31 alin. (3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, deoarece, neprezentarea în mod repetat sau fără motive întemeiate a judecătorului, nu împiedică examinarea cauzei disciplinare.

Mai mult, instanța de judecată a reținut faptul că, acțiunile privind procedurile disciplinare, au început încă în luna martie 2018, reclamantul prezentând la data de 03 și 21 martie 2018, note informative preliminare. Astfel, cunoștea cu certitudine despre procedurile menționate. Respectiv, reclamantul a cunoscut despre necesitate de contractare a unui reprezentant, care să îi apere interesele încă în martie 2018, cauza disciplinară fiind examinată la 19 ianuarie 2018. Ca urmare, reclamantul a dispus de un 17 termen de circa 9 luni, pentru a-și asigura reprezentarea intereselor de către un reprezentant împuternicit în modul prevăzut de lege, urmând să-și exercite drepturile cu bună-credință în acest sens.

Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, urmând să manifeste diligență în acțiunile sale. Respectiv, argumentul invocat de reclamant privind examinarea cauzei disciplinare în lipsa sa și încălcarea dreptului la apărare, a fost respins de instanța de judecată. Fiind analizată procedura de emitere a hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care reclamantului Gheorghe Balan s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. d) - eliberarea din funcția de judecător, s-a constatat că, autoritatea publică a acționat în limitele competenței legale, iar la aplicarea sancțiunii disciplinare a ținut cont de toate circumstanțele constatate, hotărârea fiind adoptată în mod colegial.

Instanța de judecată a notat că, reclamantul a indicat asupra dezacordului cu hotărârea enunțată, însă argumentele aduse de acesta, nu pot fi puse la baza emiterii unei hotărâri judecătorești de anulare a actului contestat or, nu constituie temei de nulitate în sensul legii. Prin urmare, a fost respinsă pretenția reclamantului privind anularea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-a constatat abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor în acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, în cauza disciplinară intentată în temeiul autosesizărilor inspectorului-judecător principal, Clima Nicolae nr. 819m din 01 martie 2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, și s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. d) - eliberarea din funcția de judecător.

La 26 februarie 2019 și 28 mai 2019, în temeiul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Gheorghe Balan a depus la Consiliul Superior al Magistraturii contestație împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, solicitând anularea ca fiind emise contrar prevederilor legii, cu încălcarea competenței și cu încălcarea procedurii stabilite: a) raportul inspectorului-judecător principal Nicolae Clima pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 211 s – 299 p/m din 17 aprilie 2018; b) raportul inspectorului-judecător principal Nicolae Clima pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 412 s - 578p/m din 23 mai 2018; c) hotărârea completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 22/9 din 3 septembrie 2018; d) hotărârea completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 23/9 din 3 septembrie 2018. A mai solicitat reclamantul adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie anulată hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, cu încetarea procedurii disciplinare, din motiv că nu au fost comise abaterile disciplinare.

Instanța de judecată a reținut că, Consiliul Superior al Magistraturii, la examinarea contestației lui Gheorghe Balan, a considerat că sancțiunea de eliberare din funcție de judecător, aplicată anterior reclamantului, nu a fost proporțională acțiunilor imputate judecătorului. Iar, dat fiind faptul că, în acțiunile judecătorului Gheorghe 18 Balan s-a constatat abatere disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, admisă în două cazuri, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat oportun de a aplica sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nominalizată și anume „mustrare”, care după intima convingere a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, este una proporțională încălcărilor admise de reclamant.

Astfel, exercitându-și dreptul discreționar în conformitate cu normele legale în vigoare, Consiliul Superior al Magistraturii a emis hotărârea nr. 296/17 din 23 iulie 2019, prin care s-a admis contestația depusă de Gheorghe Balan împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, s-a casat hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, și s-a adoptat o hotărâre nouă prin care s-a constatat abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, fiind aplicată judecătorului Gheorghe Balan sancțiune disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. (b) sub formă de mustrare.

S-a mai constatat, că despre examinarea contestației depusă împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, reclamantul a fost informat, la ședința din 23 iulie 2019 a participat și a dat explicații, referitor la contestația depusă, fiind astfel, respectat dreptul reclamantului la apărare. Respectiv, argumentul reclamantului cu privire la lipsa de motivare corespunzătoare a hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 296/17 din 23 iulie 2019, nu a fost reținut de instanța de judecată deoarece contrar celor invocate, actul administrativ conține motivarea de fapt și drept, expunând opinia motivată a Consiliului Superior al Magistraturii privind necesitatea admiterii contestației depuse de reclamant.

Ca urmare, cerința reclamantului privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019, cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-a admis contestația depusă de Gheorghe Balan, a fost respinsă, ca nefondată, or, reclamantul nu a probat ilegalitatea actelor menționate.

La 06 iulie 2021, Gheorghe Balan a depus cerere de recurs nemotivată (f.d.105- 106, vol. IV), ia la 17 septembrie 2021 a prezentat la Curtea de Apel Chișinău motivarea cererii de recurs împotriva hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând: - anularea încheierilor Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2019 și 29 octombrie 2019 de respingere a declarației de abținere a judecătorului Minciuna Anatolie de la examinarea prezentei cauze, precum și încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată judecătorului Minciuna Anatolie.

- anularea încheierii din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă declarația de abținere a judecătorului Palanciuc Ecaterina de la examinarea acestei cauze, precum și încheierile din 26 noiembrie 2020 și 04 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse ca neîntemeiate cererile de recuzare înaintate judecătorului Palanciuc Ecaterina.

- casarea integrală a hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emiterea unei hotărâri noi privind anularea : 19 - încheierii de autosesizare nr. 819m din 01 martie 2018 a inspectorului-judecător principal Nicolae Clima pe marginea informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței din 12 octombrie 2017 în privința lui Cioară Alexei, adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare; -încheierii de autosesizare nr. 1752m din 02 mai 2018 a inspectorului- judecător principal Nicolae Clima în baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței din 20 martie 2017 în privința lui Cristian Zaharia, adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare; -anularea raportului nr. 211s-299p/m din 17 aprilie 2018 întocmit de inspectorul- judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan; -anularea raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 întocmit de inspectorul - judecător principal Nicolae Clima,

pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan; -anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 22/9 din 03 septembrie 2018, prin care a fost admis raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare – inspector-judecător, Nicolae Clima din 17 aprilie 2018, în privința judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii; -anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 23/9 din 03 septembrie 2018, prin care a fost admis raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea inspectorului judecător al Inspecției judiciare, Nicolae Clima din 23 mai 2018, în privința judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii; -anularea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-au constatat abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan,

în cauza disciplinară intentată în temeiul autosesizărilor inspectorului-judecător principal, Clima Nicolae nr. 819m din 01 martie 2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, și aplicată sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. d), eliberarea din funcția de judecător; -anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019, cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-a admis contestația depusă de Gheorghe Balan; -încetarea procedurii disciplinare din motiv că nu au fost comise abaterile disciplinare (f.d. 107-129, vol. IV). În motivarea recursului, Gheorghe Balan și-a manifestat dezacordul cu hotărârea instanței de fond, reiterând circumstanțele de fapt și de drept din cererea de chemare în judecată.

20 Suplimentar recurentul a menționat că, la 18 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, a recepționat copia hotărârii motivate, însă nu i-a fost eliberată copia procesului-verbal și a înregistrării audio a ședinței de judecată. Începând cu 06 septembrie 2021, dânsul se află în concediu medical, potrivit copiei actului medical, nr. 2697 din 16 septembrie 2021. Respectiv, pentru a evita o eventuală soluție de inadmisibilitate a recursului pe motivul indicat la art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, preventiv a depus motivarea recursului, însă și-a rezervat dreptul de a prezenta suplimentar argumentele în susținerea poziției sale, după înmânarea copiei procesului-verbal și a înregistrării audio a ședinței de judecată.

Recurentul consideră eronate concluziile instanței de fond referitor la existența dreptului Inspecției judiciare de a se autosesiza în situația dată, deoarece atât în contestația nr. 1901m din 28 mai 2019, depusă la Consiliul Superior al Magistraturii împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, cât și în contestația nr. 14128 din 30 septembrie 2019, depusă la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019, au fost expuse și analizate detaliat atât prevederile relevante ale actelor normative naționale și internaționale, cât și practica Inspecției judiciare privind adoptarea încheierilor de autosesizare, precum și formulate considerațiile și concluziile subsemnatului, care combat în totalitate acest argument al instanței de judecată, stabilindu-se că nici la momentul adoptării încheierilor de autosesizare nominalizate, nici în prezent nu au existat și nu există careva prevederi legale, care ar fi permis sau ar permite Inspecției judiciare să se autosesizeze, decât în prezența a celor două condiții, prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, cărora nu le-a fost dată apreciere nici de Colegiul disciplinar, nici de Consiliul Superior al Magistraturii, nici de instanța de judecată.

Mai mult, însăși Colegiul disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii, după înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată, și-a revăzut poziția referitor la competențele Inspecției judiciare de a se autosesiza, concluzionând că se poate autosesiza doar în cele două cazuri, prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, relevantă în acest sens fiind hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 23/6 din 18 septembrie 2020 în privința acțiunilor judecătorului Popovici Eugen de la Judecătoria Orhei, sediul Central, menținută prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 38/5 din 02 martie 2021. Recurentul susține că adoptarea soluției de respingere a acțiunii constituie, contrar art. 14 CEDO, o discriminare or, în situație identică cu a altui judecător, în prezenta cauză a fost adoptată soluție diametral opusă în defavoarea subsemnatului, ceea ce denotă și lipsa de imparțialitate a membrilor completului de judecată Anatolie Minciuna și Ecaterina Palanciuc, în privința cărora nu au fost admise nici declarațiile de abținere de la examinarea prezentei cauze, nici cererile de recuzare.

Recurentul apreciază ca fiind eronate și concluziile instanței de judecată referitor la neindicarea a careva motive de drept de anulare a hotărârilor completelor de admisibilitate și valabilitatea mandatului de membru al Colegiului disciplinar a judecătorului Elena Cobzac.

21 Recurentul susține că instanța de judecată a interpretat eronat prevederile art. 28 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, concluzionând că Colegiul disciplinar examinează nu doar sesizările, dar și admisibilitatea rapoartelor întocmite de inspectorul-judecător, ca urmare a autosesizării, iar această interpretare contravine și pct. 12.4 din Regulamentul cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013 (în vigoare la momentul desfășurării procedurilor), care prevedea modelul de raport al Inspecției judiciare, aprobat la propunerea Colegiului disciplinar prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 61/1 din 27 ianuarie 2015, care corespunde întocmai prevederilor legii expuse mai sus.

Recurentul invocă faptul că, procesul-verbal al ședinței completului de admisibilitate nr. 1 din 03 septembrie 2018 nu corespunde cu situația de fapt, precum și cu conținutul hotărârilor nr. 22/9 și nr. 23/9 or, conform acestor hotărâri au fost admise rapoartele inspectorului-judecător, Nicolae Clima pe marginea controalelor efectuate pe marginea propriilor autosesizări ale acestuia, în realitate în ședință, după pretinsa deliberare, completul de admisibilitate nr. 1 a admis sesizările Inspecției judiciare, deși aceasta poate doar să se autosesizeze.

În afară de aceasta, în procesul- verbal al ședinței completului de admisibilitate nr. 1 din 03 septembrie 2018 este indicat că hotărârile adoptate pot fi contestate la Colegiul disciplinar în termen de 15 zile lucrătoare din data comunicării, însă în dispozitivul hotărârilor expediate în adresa subsemnatului lipsește mențiunea privind posibilitatea contestării acestora, ceea ce în opinia recurentului atrage nulitatea lor or, Gheorghe Balan consideră că a fost privat de posibilitatea contestării separate a acestora, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la apărare și implicit a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

Recurentul susține că judecătorul Elena Cobzac a fost aleasă în componența Colegiului disciplinar din partea curților de apel, când activa în cadrul Curții de Apel Chișinău, iar odată cu promovarea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și pierderea calității de judecător a unei curți de apel la 08 februarie 2018, mandatul acesteia a încetat de drept or, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 99/6 din 20 februarie 2018 nu constituie temei legal de desemnare în calitate de membru a Colegiului disciplinar din partea Curții Supreme de Justiție, întrucât, potrivit art. 4 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, legislatorul nu i-a atribuit asemenea competențe Consiliului Superior al Magistraturii, în caz, contrar, după logica instanței de judecată, și în cazul demisiei onorabile sau eliberării din funcția de judecător al unui membru al Colegiului disciplinar ales din partea uneia din instanțele de judecată, mandatul acestuia nu încetează de drept, întrucât aceste situații nu se încadrează în nici una din situațiile reglementate de legislator la art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014. Recurentul menționează că completul de admisibilitate,

în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 (în vigoare la momentul desfășurării procedurilor), examina raportul întocmit de inspectorul-judecător și dosarul cauzei disciplinare, dar decidea 22 asupra admisibilității sesizării, dar nu și/sau asupra admisibilității raportului, după cum a procedat greșit în situația dată, a decis admiterea rapoartelor inspectorului-judecător, iar instanța de judecată a încercat să justifice soluția ilegală a completului de admisibilitate, obiectându-i reclamantului interpretarea legii, ceea ce este nu doar incorect, dar și ilegal, întrucât numai adoptarea de către completul de admisibilitate a hotărârii de admitere a sesizării sau autosesizări subiecților investiți de lege cu asemenea drept, prevăzuți de art. 19 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, semnifica intentarea procedurii disciplinare, urmată de survenirea consecințelor nefavorabile pentru persoana atrasă la răspundere disciplinară (judecător), iar soluția adoptată nu mai poate fi modificată de către organul care a pronunțat-o,

pe când întocmirea raportului inspectorul-judecător semnifica doar finalizarea verificării sesizării sau autosesizării și preceda adoptarea de către completul de admisibilitate a hotărârii de admitere a sesizării sau autosesizării ori respingere a acesteia, neavând careva consecințe juridice pentru persoana atrasă la răspundere disciplinară (judecător), iar soluția propusă în acest raport poate fi modificată de către organul care a propus-o în cazul în care au fost depuse probe noi.

În opinia recurentului, completul de admisibilitate nu a acționat în limitele competenței conferite de lege, după cum a concluzionat instanța de judecată or, legea îi conferea competențe privitor la deciderea admisibilității sesizării, dar nu privitor la deciderea admisibilității raportului inspectorului-judecător, întocmit după finalizarea verificării sesizării, la caz a propriei autosesizări, după cum prevedea art. 26 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, în vigoare la momentul desfășurării procedurilor.

Recurentul mai precizează că, conținutul înregistrării audio a ședinței completului de admisibilitate nr. 1 probează incontestabil argumentele invocate în susținerea poziției sale privitor la superficialitatea și formalitatea examinării rapoartelor și dosarelor cauzelor disciplinare transmise de inspecția judiciară în vederea determinării admisibilității sau inadmisibilității autosesizărilor, o chestiune a fost examinată timp de 01 minute 13 secunde, iar alta timp de 01 minute 02 secunde, respectiv cele indicate supra denotă faptul că instanței de judecată i-au fost prezentate înscrisuri și înregistrări false, făcute ulterior, după ședință, în scopul acoperirii ilegalităților admise de către completul de admisibilitate nominalizat în coraport cu subsemnatul, dar acceptate de către președintele completului de judecată, judecătorul- raportor Minciuna Anatolie, întrucât ultimul este membru al Colegiului disciplinar.

Recurentul este de părerea că completul de admisibilitate constituit ilegal, fundamentează nulitatea absolută a tuturor actelor adoptate, inclusiv a celor contestate în prezenta cerere de recurs, chiar și în situația când ar avea competențe în acest sens și ar respecta procedura de adoptare a acestora. Recurentul apreciază ca fiind eronată și concluzia instanței de fond referitor la respingerea argumentului privind încălcarea dreptului la apărare prin examinarea cauzei disciplinare de către Plenul Colegiului disciplinar în lipsa lui Gheorghe Balan, iar concluziile instanței de judecată confirmă incontestabil caracterul părtinitor al acesteia la examinarea prezentei cauze.

La fel, recurentul relevă că sunt greșite concluziile instanței de judecată precum că dezacordul subsemnatului cu hotărârea Colegiului disciplinar nu constituie temei de 23 nulitate în sensul legii și nu poate fi pus la baza emiterii unei hotărâri judecătorești de anulare a actului administrativ contestat. Referitor la argumentul, potrivit căruia Consiliul Superior al Magistraturii și-a exercitat dreptul discreționar la admiterea contestației subsemnatului împotriva hotărârii Colegiului disciplinar, iar de către subsemnat nu au fost prezentate probe privind ilegalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii privind înlocuirea sancțiunii disciplinare, în viziunea recurentului concluziile instanței de judecată, de asemenea, sunt eronate.

Mai mult, instanța de judecată, nemotivat s-a pronunțat privitor la nici unul din argumentele invocate în contestația nr. 14128 din 30 septembrie 2019, fundamentându-și soluția în exclusivitate pe exercitarea dreptului discreționar de către Consiliul Superior al Magistraturii la adoptarea hotărârii contestate. Recurentul menționează că instanța de recurs urmează să constate încălcarea procedurii de intentare a cauzei disciplinare de către Inspecția judiciară, iar aceasta echivalează, contrar concluziei expuse în prezenta hotărâre de către instanța de judecată, cu recunoașterea nulității tuturor actelor adoptate la toate etapele procedurii disciplinare, care atrage ca și consecință anularea lor.

Nici unul din actele contestate nu este motivat complet, deși motivarea completă a actelor administrative individuale este obligatorie, fiind parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia. Totodată, potrivit recurentului instanța de judecată nu și-a exercitat obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor subsemnatului, iar prin nemotivarea hotărârii i-a încălcarea dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO (hotărârea din 20 aprilie 2010, cauza Boldea vs România, §§ 32-38). Recurentul susține că, a fost încălcată procedura de examinare și adoptare a hotărârii de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, lipsește motivarea, iar hotărârea nu îndeplinește cerința de act administrativ individual defavorabil motivat, ceea ce îi conferă calitatea de act administrativ individual ilegal potrivit art. art. 31, 118 din Codul administrativ.

Recurentul consideră că a fost încălcată procedura de examinare și adoptare a hotărârii de către Curtea de Apel Chișinău, fiind încălcat principiul supremației legii, obligația pozitivă de a efectua din oficiu controlul judecătoresc, principiul egalității și nediscriminării, obligația de imparțialitate, lipsește motivarea, inclusiv, referitor la verificarea exercitării de către Consiliului Superior al Magistraturii a dreptului discreționar.

Având în vedere că din componența completului de judecată, care au examinat prezenta cauză, au făcut parte judecătorii Anatolie Minciuna și Ecaterina Palanciuc, care au declarat abținere de la examinarea prezentei cauze, precum și le-au fost înaintate cereri de recuzare de către subsemnat, însă prin încheierile sus indicate au fost respinse toate declarațiile de abținere și cererile de recuzare, aceștia probând incontestabil prin cele analizate mai sus, dar și prin hotărârea adoptată, atitudinea părtinitoare privitor la rezultatul prezentului proces judiciar, consideră recurentul că urmează a fi anulate și încheierile nominalizate or, judecătorii indicați au subminat iremediabil imparțialitatea completului de judecată, astfel viciind legalitatea hotărârii contestate.

La 08 octombrie 2021, Gheorghe Balan a depus cerere de recurs suplimentară (f.d.137-144, vol. IV), menționând că subscrie argumentelor expuse de către membrul 24 completului de judecată în opinia separată menționată, care a rezumat doar principalele ilegalități admise de membrii Colegiului disciplinar și Consiliului Superior al Magistraturii la examinarea cauzei și adoptarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019 și, respectiv, hotărârii Plenului Consiliului Superior Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019, dar suficiente pentru admiterea acțiunii.

Totodată, recurentul a precizat că, luând cunoștință de înregistrările audio ale ședințelor de judecată, a constatat că între conținutul procesului-verbal ale ședinței de judecată din 07 iunie 2021 și înregistrarea audio, există divergențe majore, în acest proces-verbal, pe lângă inexactitățile admise, nu a fost fixat nici unul din răspunsurile la întrebările membrului completului de judecată, judecătorul Ion Muruianu, adresate ambelor părți, care sunt extrem de relevante pentru soluționarea corectă a cauzei, inclusiv, pe care-și întemeiază opinia separată, în asemenea situație fiind aplicabile prevederile art. 275 din Codul de procedură civilă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul judecătoresc de dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Succesiv, cu referire la termenul de depunere a recursului depus de Consiliul Superior al Magistraturii, completul de admisibilitate reține prevederile art. 245 din Codul administrativ, care statuează că recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 25 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că hotărârea instanței de fond a fost adoptată la 05 iulie 2021, respectiv Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul hotărârii contestate la 08 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.100, vol. IV). Potrivit avizului de recepție DS8003418888AS (f.d.99, vol. IV), hotărârea motivată a fost notificată lui Gheorghe Balan la 18 august 2021. La 06 iulie 2021, Gheorghe Balan a depus cerere de recurs nemotivată (f.d.105- 106, vol. IV), ia la 17 septembrie 2021 a prezentat la Curtea de Apel Chișinău motivarea cererii de recurs împotriva hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.107-129, vol. IV).

Astfel, se constată că Gheorghe Balan a respectat prevederile art. 245 din Codul administrativ, depunând recursul nemotivat la 06 iulie 2021, iar la 17 septembrie 2021, prezentând Curții Supreme de Justiție motivarea recursului. Prin încheierea din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Gheorghe Balan a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători (f.d.1, vol.V). Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărîrilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Potrivit art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului Gheorghe Balan, au fost expuse cu suficientă claritate. Colegiul lărgit notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs într-un termen rezonabil, la 22 septembrie 2021 și 11 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a remis în adresa intimatului Consiliul Superior al Magistraturii copia cererii de recurs depusă de Gheorghe Balan, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.132,236, vol. IV).

La 16 noiembrie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului declarat de Gheorghe Balan împotriva hotărârii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, sau după caz, respingerea recursului ca neîntemeiat. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de Gheorghe Balan, a casa integral hotărârea din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele considerente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței 26 de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În sensul art. 219 alin. (1) - (2) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Potrivit înscrisurilor anexate la dosarul administrativ, Colegiul lărgit constată că la 27 februarie 2018, în adresa Inspecției judiciare pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, prin scrisoarea de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, a parvenit copia deciziei din 04 octombrie 2017, potrivit căreia a fost admis apelul procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, casată parțial, ca vădit ilegală, sentința din 12 aprilie 2017 pe cauza penală în privința cet. Cioară Alexei Mihail, adoptată de judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, (f.d.2, 3-17, dosar administrativ vol. IB).

Prin încheierea nr. 819m din 01 martie 2018, Inspecția judiciară s-a autosesizat în baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței din 12 aprilie 2017 în privința lui Cioară Alexei, adoptată de către judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare (f.d.31, dosar administrativ vol. IB). Prin dispoziția nr. 211s-299p/m din 02 martie 2018, autosesizarea Inspecției judiciare a fost repartizată inspectorului-judecător Nicolae Clima (f.d.32, dosar administrativ vol. IB).

Potrivit raportului nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018 pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Central, Inspecția judiciară a constatat că în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan există o bănuială rezonabilă a existenței elementelor abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b), c) din Legea cu privire la 27 răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, raportul fiind transmis completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii pentru examinare (f.d.81-89, dosar administrativ vol. IB).

Prin hotărârea completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 22/9 din 03 septembrie 2018, a fost admis raportul nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Central, fiind transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii (f.d.213- 219, dosar administrativ vol. IB).

Corespunzător, la 27 aprilie 2018, în adresa Inspecției judiciare pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, prin scrisoarea de însoțire a vicepreședintelui Curții de Apel Chișinău, Iurie Iordan, a parvenit copia deciziei din 09 februarie 2018, potrivit căreia au fost admise apelurile declarate de procurorul în Procuratura municipiului Chișinău (oficiul Botanica) și de succesorul părții vătămate Ursu Vladimir, Buca Elena, casată total sentința din 20 martie 2017 pe cauza penală de învinuire cet. Zaharia Cristian Leonid, adoptată de judecătorul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Central, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, (f.d.3, 4-11, dosar administrativ vol. IA).

Prin încheierea nr. 1752m din 02 mai 2018, Inspecția judiciară s-a autosesizat în baza informației parvenite de la Curtea de Apel Chișinău cu privire la motivele de anulare a sentinței din 20 martie 2017 în privința lui Zaharia Cristian, adoptată de judecătorul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, pentru verificarea existenței sau inexistenței faptelor, care pot constitui temeiuri de abateri disciplinare (f.d.2, dosar administrativ vol. IA). Prin dispoziția nr. 412s-578p/m din 04 mai 2018, autosesizarea Inspecției judiciare a fost repartizată inspectorului-judecător Nicolae Clima (f.d.12, dosar administrativ vol. IA).

Potrivit raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan, Inspecția judiciară a constatat că în acțiunile judecătorului Gheorghe Balan există o bănuială rezonabilă a existenței elementelor abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b), c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, raportul fiind transmis completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii pentru examinare (f.d.139-144, dosar administrativ vol. IA).

Prin hotărârea completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 23/9 din 03 septembrie 2018, a fost admis raportul nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Central, fiind transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii (f.d.154- 158, dosar administrativ vol. IA). Prin încheierea din 12 octombrie 2018 a Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii au fost conexate cauzele disciplinare intentate în 28 privința judecătorului Gheorghe Balan, pornite în baza autosesizărilor inspectorului- judiciar Nicolae Clima nr. 819m din 01 martie 2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, fiind examinate într-o singură procedură (f.d.5-6, dosar administrativ vol. II).

Prin hotărârea Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, au fost constatate abaterile disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor în acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Gheorghe Balan, în cauza disciplinară intentată în temeiul autosesizărilor inspectorului- judecător principal, Nicolae Clima, nr. 819m din 01 martie 2018 și nr. 1752m din 02 mai 2018, și a fost aplicată sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. d) - eliberarea din funcția de judecător (f.d.10-22, dosar administrativ vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, inclusiv hotărârile completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar nr. 22/9 și nr. 23/9 din 03 septembrie 2018, raportul nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018, raportul nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018, în temeiul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Gheorghe Balan a depus la 26 februarie 2019 și 28 mai 2019 la Consiliul Superior al Magistraturii contestație, solicitând anularea actelor respective și încetarea procedurii disciplinare din motiv că nu a fost comisă abatere disciplinară, menționând că actele au fost emise contrar prevederilor legale, cu încălcarea procedurii stabilite și încălcarea competenței (f.d.

54-57, dosar administrativ vol. II, f.d.3-185, dosar administrativ vol. III). Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019 a fost admisă contestația depusă de Gheorghe Balan împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr.1/1 din 18 ianuarie 2019. S-a casat hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, emisă în privința acțiunilor judecătorului Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău , fiind adoptată o hotărâre nouă prin care s-a constatat abaterea disciplinară prevăzută de art.4 alin. (1) lit. b) și c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a fost aplicată sancțiune disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. (b) sub formă de „mustrare” (f.d.

197-206, dosar administrativ vol. II).

Din materialele cauzei rezultă că prin acțiunea înaintată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Balan a solicitat: -anularea raportului nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018 întocmit de inspectorul- judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan; -anularea raportului nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 întocmit de inspectorul - judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan; -anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 22/9 din 3 septembrie 2018, prin care a fost efectuat raportul pe marginea controlului la autosesizarea Inspecției judiciare – inspector-judecător al Inspecției judiciare, Nicolae Clima din 17 aprilie 2018, în privința judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar; 29 -anularea hotărârii completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 23/9 din 3 septembrie 2018, prin care a fost admis raportul pe marginea controlului efectuat la autosesizarea inspectorului judecător al Inspecției Judiciare, Nicolae Clima din 23 mai 2018,

în privința judecătorului Gheorghe Balan și transmise materialele spre examinare Plenului Colegiului disciplinar; -anularea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019; -anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019, cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, prin care s-a admis contestația depusă de Gheorghe Balan; -încetarea procedurii disciplinare din motiv că nu au fost comise abaterile disciplinare (f.d.1-3, vol. I). Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din 05 iulie 2021 a respins acțiunea înaintată de Gheorghe Balan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ.

Totodată a fost întocmită opinie separată (f.d. 12-44, 45-97, vol. IV). Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, inclusiv a înscrisurilor din dosarul administrativ, analizând hotărârea recurată, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, Colegiul lărgit reține că recursul depus de Gheorghe Balan necesită de admis, concluzia instanței de fond referitoare la netemeinicia acțiunii privind anularea actelor administrative individuale defavorabile fiind viciată deoarece instanța de fond nu a elucidat toate circumstanțele importante prezentei cauze, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa, prin ce a încălcat normele de drept procedural și material și a emis o hotărâre nemotivată.

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este instituită, atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Conform art. 18 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare) procedura disciplinară, include următoarele etape : a) depunerea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare; b) verificarea sesizărilor de către Inspecția Judiciară; c) examinarea admisibilității sesizărilor pentru pornirea procedurii disciplinare de către completul de admisibilitate; d) examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar; e) adoptarea hotărârilor pe cauzele disciplinare. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi înaintată potrivit art. 19 alin. (1) lit. d) din același act normativ, de Inspecția judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate în condițiile prevăzute de art. 72 al Legii nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Prevederi similare se regăsesc și în pct. 10.1 și pct. 10.2 din Regulamentul privind organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției Judiciare aprobat prin hotărârea CSM nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013. 30 Potrivit art. 72 din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției se verifică cu scopul de a asigura: a) celeritatea procesului; b) transparența activității de înfăptuire a justiției și deschiderea față de societate; c) eficiența activității instanțelor judecătorești, a judecătorilor și a personalului instanțelor; d) respectarea Codului de etică al judecătorului; e) conduita profesională înaltă a personalului instanțelor judecătorești; f) perfecționarea continuă a performanțelor judecătorilor și ale personalului instanțelor judecătorești.

Activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției poate fi verificată în două forme: a) control ordinar – pentru examinarea unui caz concret sau a unui domeniu de activitate distinct; b) control complex – pentru examinarea întregii activități de înfăptuire a justiției. Controalele ordinare și cele complexe pot avea caracter planificat sau inopinat. În scopul desfășurării controalelor planificate ale activității organizatorice a instanțelor judecătorești se elaborează și se aprobă planuri anuale de verificare a instanțelor. Controalele complexe planificate ale activității organizatorice a fiecărei instanțe judecătorești, în modul stabilit de prezentul articol, se desfășoară cel puțin o dată la 3 ani.

După încheierea controlului, dar nu mai tîrziu de o lună de la data încheierii, se întocmește un proiect al actului de control, care este prezentat spre informare instanței supuse controlului, aceasta fiind în drept să prezinte comentarii și obiecții pe marginea proiectului în cauză. Actul final al controlului se întocmește în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării obiecțiilor sau de la data expirării termenului pentru prezentarea acestora și se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii. Subiecții care nu sînt de acord cu rezultatele controlului, în termen de 10 zile lucrătoare de la data prezentării acestora pentru informare, sînt în drept să prezinte în formă scrisă obiecțiile lor Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest caz, rezultatele controlului vor fi examinate la ședința Consiliului Superior al Magistraturii. Volumul, metodele, temeiurile și procedura de verificare a activității organizatorice a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiției se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform art. 20 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare) sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conțină : a) datele de identitate și informația de contact ale autorului sesizării; b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare; c) data și locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare; d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare; e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul depunerii sesizării; f) data și semnătura autorului sesizării.

Având în vedere prevederile legale enunțate, ținând cont de materialele cauzei și argumentele recurentului invocate pe parcursul examinării cauzei, inclusiv în cererea 31 de recurs Colegiul lărgit consideră prematură concluzia instanței de fond în prezentul caz.

Aici, Colegiul lărgit precizează că instanța de fond nu a dat apreciere criticilor recurentului reflectate atât în contestația depusă la Consiliul Superior al Magistraturii din 28 mai 2019 împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019, cât și în contestația din 30 septembrie 2019, depusă la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019, unde a invocat că nici la momentul adoptării încheierilor de autosesizare nominalizate, nici în prezent, nu au existat și nu există careva prevederi legale, care ar fi permis Inspecției judiciare să se autosesizeze, decât în prezența a celor două condiții, prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, critici care de altfel nu le-a fost dată apreciere nici de Colegiul disciplinar, nici de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu privire la pretinsa abatere disciplinară stabilită în baza art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, Colegiul lărgit menționează următoarele. Inițial articolul 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, statua că, constituie abatere disciplinară aplicarea în mod intenționat, cu rea-voință sau aplicarea repetată din neglijență gravă a legislației contrar practicii judiciare uniforme.

Prin Legea pentru modificarea Legii nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 136 din 19 iulie 2018 (în vigoare 14.10.2018) a fost modificat textul literei b) al alineatului 1 din art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, care după modificări are următorul cuprins, - adoptarea unei hotărîri judecătorești prin care, intenționat sau din neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice, garantate de Constituția Republicii Moldova și de tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte.

Deopotrivă sînt relevante și urma să se țină cont de prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, care prescriu că, comiterea repetată a unei abateri disciplinare reprezintă comiterea unei abateri disciplinare în perioada de acțiune a sancțiunii disciplinare anterioare, indiferent de tipul abaterii disciplinare comise. Totodată, aceasta constituie o circumstanță agravantă și se ia în considerare la stabilirea sancțiunii pentru următoarea abatere disciplinară comisă.

În situația dată, Colegiul lărgit observă că instanța de fond nu a ținut cont de modificările precitate, considerate hotărâtoare pentru încadrarea juridică corectă a acțiunilor și pronunțarea unei hotărâri legale, respectiv fără a stabili concret care text de lege era aplicabil la data constatării abaterii disciplinare în privința judecătorului Gheorghe Balan examinând în mod superficial cauza, așa cum de altfel au procedat și autoritățile a căror acte se contestată, Colegiul disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii, care au omis și nu au ținut cont că textul art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, la data de 20 martie 2017, ziua pronunțării sentinței în privința cet.Zaharia Cristian și la data de 12 aprilie 2017, ziua pronunțării sentinței în privința cet.

Cioara Alexei, era diferit de textul 32 de lege în vigoare la ziua adoptării hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019 și la ziua adoptării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019. În contextul dat, instanța de recurs relevă că nici în hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 18 ianuarie 2019 și nici în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 296/17 din 23 iulie 2019 nu se face analiză și clarificare cu privire la redacția textului de lege imputat judecătorului ca și abatere disciplinară or, asemenea precizare de aplicabilitate a textului de lege în privința judecătorului Gheorghe Balan era obligatorie, având în vedere modificările operate de legiuitor.

Mai mult, în hotărârile adoptate, Colegiul disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii nu au explicat faptul dacă, la ziua examinării dosarului disciplinar, modificarea textului de lege a exclus sau nu a exclus abaterea disciplinară imputată judecătorului Gheorghe Balan, reglementată prin textul vechi al legii. Cu privire la pretinsa abatere disciplinară stabilită în art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, Colegiul lărgit notează următoarele. Constituie abatere disciplinară potrivit art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare) acțiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței profesionale grave și evidente.

Relevante prezentului caz sunt prevederile art. 13 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, care stipulează că performanțele judecătorilor se evaluează în scopul aprecierii nivelului de calificare și abilităților profesionale ale judecătorilor. Judecătorii în funcție sînt supuși evaluării periodice a performanțelor o dată la 3 ani. În condițiile legii, judecătorii în funcție sînt supuși evaluării performanțelor și în cazul: a) numirii în funcție pînă la atingerea plafonului de vîrstă; b) promovării la o instanță superioară; c) numirii în funcția de președinte sau de vicepreședinte al instanței; d) transferării la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară.

Judecătorii pot fi supuși evaluării performanțelor și în mod extraordinar în cazul în care hotărîrile judecătorești adoptate de ei pun la îndoială nivelul de calificare și abilitățile lor profesionale. Performanțele judecătorilor se evaluează de către colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii nr.154 din 5 iulie 2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor și al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii. Nu sînt supuși evaluării performanțelor judecătorii detașați în interes de serviciu, judecătorii instanțelor internaționale și judecătorii aflați în concediu de maternitate sau în concediu pentru îngrijirea copilului.

Procedura și criteriile de evaluare a performanțelor judecătorilor sînt stabilite în regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 12 din Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor nr. 154 din 05 iulie 2012, performanțele judecătorilor se evaluează de către colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor (în continuare – colegiul de evaluare), evaluarea avînd ca scop stabilirea nivelului de cunoștințe și aptitudini profesionale ale judecătorilor, cît și a capacității de a aplica cunoștințele teoretice și aptitudinile necesare în practica profesiei de judecător, stabilirea aspectelor slabe și aspectelor forte din activitatea judecătorilor, stimularea tendinței de perfecționare a 33 abilităților profesionale și sporirea eficienței activității judecătorilor la nivel individual și la nivel de instanțe judecătorești.

Rezultatele evaluării performanțelor judecătorilor sînt utilizate pentru: a) organizarea formării profesionale adecvate a judecătorilor (stabilirea direcțiilor de formare profesională, dezvoltarea și îmbunătățirea programelor de instruire continuă a judecătorilor, selectarea formelor de instruire); b) stabilirea obiectivă a gradului de corespundere a judecătorilor cu funcțiile pe care le dețin sau la care pretind pe parcursul carierei lor; c) asigurarea unei comparații obiective între mai mulți judecători în cazul promovării; d) stimularea judecătorilor pentru a-și perfecționa nivelul de pregătire și abilitățile profesionale; e) perfecționarea administrării instanțelor; f) formularea propunerilor de acordare a gradelor de calificare pentru judecători.

Din sensul prevederilor enunțate rezultă că determinarea profesionalismului sau, dimpotrivă, stabilirea dovezii incompetenței profesionale grave și evidente a judecătorului este de competența exclusivă a colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor, care urmează a fi petrecută după procedura prevăzută de lege. În această ordine de idei, instanța de fond urma să verifice și să expună referitor problema abordată în procesul examinării litigiului, anume la existența dreptului discreționar al Colegiului disciplinar și al Consiliului Superior al Magistraturii de a purcede la cercetarea și la constatarea din oficiu a unei abateri disciplinare, fără implicarea colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, a dovezii incompetenței profesionale grave și evidente, de a reține și a incrimina o abatere disciplinară cu aplicarea sancțiunii disciplinare.

Aici, este oportun de a ține cont că, din textul cadrului legal pertinent, citat supra, pentru a pune în discuție abaterea disciplinară descrisă la art. 4 alin. (1) lit. c) Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor, inițial, se impune, în temeiul Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în virtutea Legii nr. 154 din 05 iulie 2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor, declanșarea procesului de evaluare ordinară sau extraordinară a judecătorului bănuit de incompetență profesională gravă și evidentă, inclusiv din inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii și doar după confirmarea acestei stări de fapt de către organul competent să se decidă cu privire la răspunderea disciplinară.

Conform art. 28 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare), completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar examinează raportul și dosarul cauzei disciplinare transmise de inspecția judiciară în vederea determinării admisibilității sau inadmisibilității sesizării. Procedura în fața completelor de admisibilitate este scrisă. În caz de necesitate, membrii completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar pot solicita inspecției judiciare efectuarea unor verificări suplimentare și/sau colectarea unor documente sau probe noi.

Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar decid: a) admisibilitatea sesizării și transmiterea cauzei disciplinare spre examinare plenului colegiului disciplinar, în cazul în care din cuprinsul sesizării, dosarului cauzei disciplinare sau al raportului întocmit de inspectorul-judecător rezultă bănuiala rezonabilă că a fost comisă o abatere disciplinară; b) respingerea sesizării. 34 Hotărîrea privind admisibilitatea sesizării se consideră adoptată dacă pentru admisibilitate a votat cel puțin un membru al completului de admisibilitate al colegiului disciplinar. Hotărîrea privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului de admisibilitate al colegiului disciplinar.

Hotărîrea privind admisibilitatea sesizării nu necesită a fi motivată, dar trebuie să conțină referințe la fapta sau faptele imputate judecătorului. Hotărîrea respectivă, dosarul cauzei și raportul inspectorului-judecător se transmit, în termen de 3 zile lucrătoare, colegiului disciplinar pentru examinare. Hotărîrea privind respingerea sesizării se motivează cu enunțarea în mod obligatoriu a circumstanțelor în baza cărora sesizarea a fost respinsă. Hotărîrile completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar se aduc la cunoștința persoanei care a depus sesizarea în termen de 7 zile de la data adoptării hotărîrii.

După finalizarea verificării, conform art. 26 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare), inspectorul-judecător întocmește în baza acesteia un raport, care, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, este prezentat, în termen de 3 zile lucrătoare, completului de admisibilitate al colegiului disciplinar pentru examinare. Raportul întocmit de inspectorul-judecător conține descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării, a faptelor constatate de inspectorul-judecător, a probelor prezentate de autorul sesizării și a probelor colectate în timpul verificării de către inspectorul-judecător.

Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de către inspectorul-judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea colegiului disciplinar. Tot aici, instanța de recurs notează că pct. 12.2 și pct.12.3 din Regulamentul cu privire la organizarea, competența și modul de funcționare a Inspecției judiciare, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior Magistraturii nr. 89/4 din 29 ianuarie 2013 (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare), prevedeau că după finalizarea verificării, inspectorul-judecător întocmește în baza acesteia un raport, copia căruia cu scrisoarea de însoțire semnată de inspectorul-judecător principal, se expediază autorului sesizării și judecătorului sesizat.

Raportul, împreună cu dosarul cauzei disciplinare se înregistrează în secretariatul Inspecției Judiciare și este prezentat, în termen de 3 zile lucrătoare, completului de admisibilitate al Colegiului disciplinar pentru examinare. Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de către inspectorul judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea colegiului disciplinar.

Iar pct. 12.4 din același regulament prevedea modelul de raport al Inspecției judiciare, aprobat la propunerea Colegiului disciplinar prin hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.61/1 din 27 ianuarie 2015. Conform art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

În această privință, Colegiul lărgit observă că instanța de fond a omis să verifice 35 și să se expună dacă rapoartele întocmite de inspectorul-judecător principal Nicolae Clima, pe marginea controlului efectuat la autosesizarea Inspecției judiciare în privința judecătorului Gheorghe Balan nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018 și nr. 412s-578p/m din 23 mai 2018 a căror anulare se solicită, întrunesc condițiile unui act administrativ sau dacă reprezintă o operațiune administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ.

Prin urmare, Colegiul lărgit precizează că la rejudecarea cauzei, prin prisma normelor de drept menționate supra, instanța de fond urmează să dea apreciere și un răspuns argumentat criticilor ample ale reclamantului referitor la faptul că completul de admisibilitate în ambele cazuri nu a acționat în limitele competenței conferite de lege, deoarece legea îi conferea competențe privitor la deciderea admisibilității sesizării, dar nu privitor la deciderea admisibilității raportului inspectorului-judecător, întocmit după finalizarea verificării sesizării, la caz a propriei autosesizări, după cum prevedea art. 26 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014 (în redacția în vigoare la data inițierii procedurii disciplinare).

În contextul dat, instanța de recurs relevă că cele descrise indică la examinarea superficială a cauzei, fără a fi supuse examinării tuturor argumentelor lui Gheorghe Balan prin prisma prevederilor legale or, în sensul art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți. Garanțiile procedurale în sensul art. 6 §1 din Convenție presupun că părțile la proces au dreptul să prezinte orice observații pe care le consideră relevante pentru cauză, care este efectiv doar în cazul în care cererile și observațiile părților sunt într- adevăr „ascultate”, adică examinate de către instanța sesizată.

Iar, instanța trebuie să efectueze o examinare efectivă a mijloacelor, argumentelor și probelor prezentate de părți (Kraska împotriva Elveției, pct. 30; Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, pct. 59, Perez împotriva Franței (MC) pct. 80). O interpretare restrictivă a garanțiilor oferite de art. 6 §1 CEDO nu este justificată. Pentru a asigura exercitarea efectivă a drepturilor garantate de art.6 CEDO, autoritățile judiciare trebuie să dovedească „diligență”. De altfel, viciile admise de prima instanță nu pot fi corectate decât în cazul în care decizia contestată este supusă controlului de către un organism judiciar cu jurisdicție deplină și care oferă el însuși garanțiile impuse de art. 6 §1 CEDO.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit apreciază a fi relevante argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs, deoarece rezultând din specificul cazului dedus judecății, precum și în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei acțiunii, de rând cu cele constatate, este indispensabilă examinarea cauzei inclusiv și prin prisma tuturor argumentelor invocate de recurent, care, de altfel, au fost invocate atât în contestația depusă la Colegiul disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii, cât și la examinarea contestație de către Curtea de Apel Chișinău, însă care au fost generalizate de către instanța ierarhic inferioară. La situația de fapt constatată, instanța de recurs conchide că întru soluționarea justă și multiaspectuală a litigiului dedus judecății, instanța de fond are obligația pozitivă de a stabili circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, 36 pentru a elimina discrepanța intervenită.

Iar, în cazul stabilirii unei ambiguități care trezește incertitudini cu privire la circumstanțele ce țin de fondul cauzei, urmează să întreprindă toate măsurile necesare întru elucidarea acestora, inclusiv prin obligarea părților implicate în proces de a prezenta probe suplimentare, ce ar aduce o lămurire asupra incertitudinilor ivite. Or, prezintă relevanță și folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, rezultând din specificul acestuia și care presupune în sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe, pertinente și concludente a situației de fapt or, concluzia instanței de fond este rezultatul examinării superficiale a litigiului.

La rejudecarea cauzei, instanța de fond urmează să verifice circumstanțele cauzei în partea ce țin de argumentele invocate de recurent, probele acestuia în raport cu pretențiile reclamantului, obiecțiile pârâtului, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil, conform art. 6§1 CEDO. Procesul echitabil presupune asigurarea, garantarea și respectarea principiilor contradictorialității, egalității armelor în proces. În conformitate cu art. 241 alin. (2) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel care nu se contestă separat cu recurs pot fi contestate odată cu fondul, dacă prezentul cod sau alte legi nu prevăd pentru încheierile judecătorești nicio cale de atac.

Colegiul lărgit constată că concomitent cu fondul cauzei, Gheorghe Balan, a contestat cu recurs și încheierile Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2019 și 29 octombrie 2019 de respingere a declarației de abținere a judecătorului Anatolie Minciuna de la examinarea prezentei cauze, precum și încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată judecătorului Anatolie Minciuna; încheierea din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă declarația de abținere a judecătorului Ecaterina Palanciuc de la examinarea acestei cauze (f.d.228-230, vol. II), precum și încheierile din 26 noiembrie 2020 (f.d.83-85, vol. III) și 04 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.116-119, vol. III), prin care au fost respinse ca neîntemeiate cererile de recuzare înaintate judecătorului Ecaterina Palanciuc, solicitând anularea lor.

Drept temei de anulare a actelor judecătorești menționate, Gheorghe Balan a invocat că judecătorii, Anatolie Minciuna și Ecaterina Palanciuc, au subminat iremediabil imparțialitatea completului de judecată, astfel viciind legalitatea hotărârii contestate.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. În conformitate art. 49 alin. (1) din Codul administrativ, într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sînt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sînt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen.

Această 37 prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. În conformitate cu art. 50 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strînse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Referitor la recursul depus de Gheorghe Balan împotriva încheierii din 26 septembrie 2019 și 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău de respingere a declarației de abținere a judecătorului Anatolie Minciuna, a încheierii din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată judecătorului Anatolie Minciuna, Colegiul lărgit menționează următoarele. Din materialele cauzei rezultă că la 20 septembrie 2019, judecătorul Anatolie Minciuna și-a declarat în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, art. 49 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, menționând că exercitând atribuția de membru al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, la examinarea procedurilor disciplinare în privința lui Gheorghe Balan i-a înaintat cerere de recuzare, ulterior și-a declarat abținere, care au fost admise (f.d.

5, vol. I). Prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă declarația de abținere a judecătorului Anatolie Minciuna, fiind invocat că cauzele sînt diferite, iar la emiterea actelor contestate de către Gheorghe Balan, judecătorul Anatolie Minciuna nu a participat, respectiv, motivul invocat nu poate servi drept temei pentru admiterea declarației de abținere în prezenta cauză (f.d. 9-11, vol. I). La 24 octombrie 2019, judecătorul Anatolie Minciuna, invocând motive similare, repetat și-a declarat abținere de la judecarea prezentei cauze (f.d. 86, vol. II).

Prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă declarația de abținere a judecătorului Anatolie Minciuna, fiind considerat că, nu există nici o circumstanță întemeiată și nu a fost expus nici un motiv întemeiat, expres prevăzut în art. 49 din Codul administrativ, care ar pune la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului Curții de Apel Chișinău Anatolie Minciuna, de la examinarea contestației vizate (f.d. 94-97, vol. II). La 23 decembrie 2020, Gheorghe Balan a înaintat cerere de recuzare judecătorului Anatolie Minciuna, invocând aceleași motive ca și judecătorul Anatolie Minciuna în 38 declarațiile de abținere. Suplimentar, a menționat că la 29 mai 2017, a depus plângere în adresa procurorului general și procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, prin care a solicitat atragerea la răspundere penală a judecătorului Anatolie Minciuna (f.d.

178- 184, vol. II). Prin încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de recuzare pe motiv că în circumstanțele cauzei nu se regăsește nici unul dintre temeiurile de recuzare stipulate la art. 50 din Codul administrativ, nefiind întrunit nici temeiul de recuzare prevăzut la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. Or, faptele relatate de reclamant nu indică asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate din partea judecătorului, respectiv nu pot servi temei pentru recuzarea acestuia. Mai mult, judecătorul a cărui recuzare se solicită nu a participat la emiterea actelor contestate în prezenta cauză (f.d. 327-219, vol. II).

Verificând legalitatea încheierilor contestate de Gheorghe Balan prin prisma normelor de drept enunțate, Colegiul lărgit conchide că Curtea de Apel Chișinău eronat prin încheierile din 26 septembrie 2019, 29 octombrie 2019 și 05 martie 2020 a concluzionat atât în privința respingerii declarației de abținere a judecătorului Anatolie Minciuna, cât și a cererii de recuzare înaintate, fără a ține cont de faptul că la caz, prin hotărârea din 25 mai 2018 a Colegiului disciplinar a fost admisă declarația de abținere a președintelui completului de admisibilitate nr. 2 de la examinarea raportului Inspecției judiciare nr. 211s-299 p/m din 17 aprilie 2018, care constituie obiect de examinare a prezentei cauzei.

Colegiul lărgit consideră că motivele specificate atât în declarația de abținere, cât și cele din cererea de recuzare, urmau a fi analizate minuțios, în special prin prisma calității de membru al Colegiului disciplinar, inclusiv președinte al completului de admisibilitate nr. 2 a judecătorului Anatolie Minciuna, întrucât Colegiul disciplinar a și examinat problema litigioasă în privința judecătorului Gheorghe Balan pronunțând hotărârea nr.1/1 din 18 ianuarie 2019 de sancționare a ultimului, legalitatea căreia și a fost verificată de completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău din care a făcut parte judecătorul Anatolie Minciuna, aspect ignorat de instanța de fond.

Totodată, Colegiul lărgit reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Tocono și Profesorii Prometeiști contra Moldovei a accentuat că, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale. Astfel, Colegiul lărgit reiterează că nerespectarea obligației de a asigura o judecată imparțială atrage nulitatea întregii proceduri realizate.

În acest context, statul, în baza dreptului oricărei persoane la un tribunal imparțial, recunoscut prin art. 6 din Convenție, are obligația pozitivă de a-și regla sistemul judiciar, astfel, încât orice jurisdicție să aibă obligația de a-și verifica imparțialitatea, atât din oficiu, cât și la cererea uneia dintre părți (cauza Remli vs Franța, hotărârea din 23 aprilie 1996). Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la cauza Padovani vs Italiei (hotărârea din 26 februarie 1993, § 27), a statuat că, este fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6 paragraful 1 din Convenție impunând ca fiecare instanță să fie imparțială.

39 Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume, și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (a se vedea cauzele Piersack vs Belgia, hotărârea din 01 octombrie 1982, § 30, și Grieves vs Regatul Unit [MC], hotărârea din 16 decembrie 2003, § 69). În acest context, este important faptul că, CtEDO a relevat importanța existenței unor garanții suficiente în vederea excluderii oricărei îndoieli legitime în privința imparțialității magistraților or, în acest aspect, chiar aparențele pot avea o anumită importanță.

Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată. Faptele relatate generează anularea încheierilor recurate de respingere a declarațiilor de abținere și a cererii de recuzare înaintate judecătorului Anatolie Minciuna, deoarece menținerea acestora în condițiile enunțate ar constitui o încălcare art. 6 din Convenție.

Referitor la recursul declarat de Gheorghe Balan împotriva încheierii din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă declarația de abținere a judecătorului Ecaterina Palanciuc, cât și încheierilor din 26 noiembrie 2020 și 04 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse ca neîntemeiate cererile de recuzare înaintate judecătorului Ecaterina Palanciuc, instanța de recurs relevă că prima instanță corect a stabilit faptul că circumstanțele invocate în susținerea declarației de abținere, după caz a cererilor de recuzare nu se încadrează la temeiurile stipulate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorului și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei.

Colegiul lărgit reține că circumstanțele invocate de către Gheorghe Balan, în susținerea cererilor de recuzare în privința judecătorului Ecaterina Palanciuc nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă. Or, faptul că acesta nu are încredere în judecătorul recuzat, nu constituie temei de admitere a cererilor de recuzare. Mai mult, simpla formulare a unei cereri de recuzare împotriva judecătorului învestit pentru examinarea cererii de chemare în judecată nu este suficientă pentru a determina admiterea acesteia, impunându-se prezentarea de elemente probatorii suplimentare de natură a contura incompatibilitatea reală și efectivă a judecătorului recuzat în vederea judecării litigiului dat.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate de către Gheorghe Balan nu se încadrează în prevederile art. 49 și 50 din Codul administrativ, nu s-au prezentat probe în susținerea cererilor de recuzare a judecătorului Ecaterina Palanciuc, poartă caracter declarativ și se combat cu probele din dosar, Colegiul lărgit ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierile din 21 mai 2020, 26 noiembrie 2020 și 04 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

40 Dat fiind faptul că prima instanță a emis o hotărâre neîntemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Gheorghe Balan și de a casa integral hotărârea din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cît și încheierile din 26 septembrie 2019, 29 octombrie 2019 și 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. În conformitate cu art. art. 248 alin. (1) lit. d), 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Gheorghe Balan.

Se anulează încheierile din 26 septembrie 2019, 29 octombrie 2019 și 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Se respinge recursul declarat de către Gheorghe Balan împotriva încheierilor din 21 mai 2020, 26 noiembrie 2020 și 04 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Se casează integral hotărârea din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Balan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actelor administrative individuale defavorabile, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nina Vascan Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Victor Burduh 41