3r-176/22 — contestarea actelor administrative

3r-176/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr.3r-176/22

2-22019567-01-3r-01062022

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

examinând recursul depus de Marcel Smochin,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Marcel Smochin împotriva Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Marcel Smochin,

c o n s t a t ă:

La 10 februarie 2022, Marcel Smochin a înaintat la Curtea de Apel Chișinău

acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Colegiului disciplinar

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii solicitând anularea deciziei

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr.35/12 din

24 decembrie 2021, remiterea la reexaminare a contestației depuse de Marcel

Smochin pe motivele invocate cu obligarea Consiliului Superior al Magistraturii

să preia cauza disciplinară spre examinare în fond cu emiterea unei decizii de

sancționare a magistratului vizat în sesizarea inițială. Totodată, a mai solicitat

constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil și un recurs efectiv garantat

de art.6, 13 CEDO în cadrul procedurii disciplinare.

În susținerea acțiunii a indicat că, nu este de acord cu decizia Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr.35/12 din 24

decembrie 2021, indicând că nu este motivată, și nu cuprinde argumentarea

respingerii acelor pretenții privind încălcarea normelor disciplinare de către

judecătorul menționat.

Or, Colegiul disciplinar eronat și neîntemeiat a constatat că, hotărârea

nr.80/5 din 07 mai 2021, nu se supune nici unei căi de atac. Astfel, i s-a încălcat

dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6§1 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, care stipulează că, orice persoană are dreptul la judecare în

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

1

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa și dreptul la un tribunal.

Astfel, consideră că, prin neexaminarea efectivă a sesizării/contestației cu

privire la abaterea disciplinară comisă de judecătorul Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana, Veaceslav Matînenco, i se încalcă dreptul la un proces echitabil

precum și la un recurs efectiv, prin împiedicarea contestației efective a actelor

emise pe marginea sesizării depuse.

Prin încheierea din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în

contencios administrativ depusă de Marcel Smochin împotriva Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la

contestarea actelor administrative a fost declarată inadmisibilă în temeiul art.207

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, pe motiv că reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din Codul

administrativ (f.d.38-41).

Invocând netemeinicia și ilegalitatea încheierii enunțate, la 13 mai 2022,

Marcel Smochin a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău; rejudecarea cauzei cu

casarea hotărârii Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii nr.35/12 din 24 decembrie 2021, remiterea la reexaminare a

contestației depuse de petent împotriva deciziei inspectorului-judecător Ioana

Chironeț din cadrul Inspecției Judiciare din 05 aprilie 2021; în caz că, erorile nu

pot fi reparate în instanța de recurs să se caseze încheierea instanței de apel cu

remiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel (f.d.45-51).

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu soluția adoptată de către

Curtea de Apel Chișinău ca instanță de fond.

Recurentul indică că, prin sesizarea menționată s-a plâns pe

inacțiunile/acțiunile judecătorului Veaceslav Martînenco, care și-a exercitat

atribuțiile cu rea-credință. Prin astfel de acțiuni ale judecătorilor, i s-a încălcat

dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6§1 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, care stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil îndreptată împotriva sa.

Mai notează că, prin încălcările de procedură admise de judecătorul

Veaceslav Martînenco la examinarea cauzei civile, a dat dovadă de incompetență

profesională gravă și evidentă, fapt care constituie temei pentru răspunderea

disciplinară prevăzută de art.4 al Legii nr.178/25.07.2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor și anume, acțiunile judecătorului în

procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței profesionale grave

și evidente, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanților la proces

sau ale altor persoane.

Consideră că, concluzia precum că, hotărârea nr.80/5 din 07 mai 2021, prin

care s-a examinat contestația împotriva deciziei Inspecției judiciare nu încalcă

careva drepturi sau libertăți personale este una eronată, odată ce expres a indicat

în cererea inițială că, s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6

2

În acest context, consideră că, urmează a ridica problema că n-au fost

respectate garanțiile unui proces echitabil și de acces la un tribunal, în sensul art.6

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La fel, consideră că i s-a încălcat dreptul de a solicita atragerea la

răspunderea disciplinară a magistratului, care în opinia sa, a admis încălcări grave

cu rea-credință ale legislației.

Mai menționează că, în încheierea contestată instanța face trimitere la faptul

că există deja o hotărâre, însă atenționează că, cauza a fost declarată inadmisibilă

în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, dar nu în temeiul art.207

alin.(2) lit.a) din Codul administrativ.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii

judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Încheierea din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată

de Marcel Smochin la 28 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție

nr.DS8006618451AS (f.d.44), iar la 13 mai 2022, Marcel Smochin a depus recurs

împotriva încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.45-51).

Astfel, instanța de recurs constată că, recursul depus de Marcel Smochin a

fost depus cu respectarea prevederilor articolului 242 din Codul administrativ,

pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

La 01 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

copia recursului depus de Marcel Smochin (f.d.54), fiind recepționat la 09 iunie

2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei

(f.d.55).

La 03 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al

Magistraturii a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de Marcel

Smochin, cu menținerea încheierii contestate, pe care o consideră legală și

întemeiată.

Potrivit articolului 243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție nu consideră oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

argumentele indicate în cererea de recurs au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

depus de Marcel Smochin urmează a fi admis, anulată încheierea din 11 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău și adoptă o nouă încheiere, din următoarele

considerente.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

3

În conformitate cu art. 243 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care

anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea

încheierii din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Marcel Smochin împotriva Colegiului disciplinar

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actelor

administrative, a fost declarată inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) Cod

administrativ, și anume că, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că, în conformitate cu art.10 alin.(1) din Codul

administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă

măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz

individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte

juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept

public.

Potrivit art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

La rândul său, art.189 alin.(1) din același cod, statuează expres că, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.

Din materialele dosarului rezultă că, în adresa Consiliului Superior al

Magistraturii a parvenit sesizarea lui Marcel Smochin, prin care și-a exprimat

dezacordul cu acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

Veaceslav Martînenco, la examinarea cauzei contravenționale.

Prin decizia nr.226s-378p/m din 05 aprilie 2021 a Inspecției judiciare din

subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, a fost respinsă sesizarea

înaintată de Marcel Smochin privind tragerea la răspundere disciplinară a

judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana - Veaceslav Martînenco, ca

neîntemeiată (f.d.9-12).

Nefiind de acord cu decizia nr.226s-378p/m din 05 aprilie 2021 a Inspecției

Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, Marcel Smochin a depus

contestație împotriva deciziei pre citate, solicitând anularea acesteia și

examinarea legalității acțiunilor judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana - Veaceslav Martînenco la examinarea contestației la procesul-verbal cu

privire la contravenție MAI 04789501 din 10 aprilie 2020 întocmit în baza art.354

din Codul contravențional (f.d.13-14).

Prin hotărârea nr.80/5 din 07 mai 2021 a Completului de examinare a

contestațiilor nr.1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

4

Magistraturii, a fost respinsă contestația depusă de Marcel Smochin împotriva

deciziei nr.226s-378p/m din 05 aprilie 2021 a Inspecției judiciare (f.d.15-18).

Nefiind de acord cu hotărârea emisă la 07 mai 2021 pe marginea contestației

sale, la 08 decembrie 2021 Marcel Smochin a contestat-o la Colegiul disciplinar

de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (f.d.19-21).

Prin decizia nr.35/12 din 24 decembrie 2021 a Colegiului disciplinar,

contestația depusă de Marcel Smochin împotriva hotărârii nr.80/5 din 07 mai

2021 a Completului de examinare a contestațiilor nr.1 al Colegiului Disciplinar, a

fost restituită fără examinare, pe motiv că această hotărâre este definitivă și nu se

supune nici unei căi de atac (f.d.20-22).

Ulterior, la 10 februarie 2022, Marcel Smochin a înaintat la Curtea de Apel

Chișinău acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii solicitând anularea

deciziei Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii

nr.35/12 din 24 decembrie 2021, remiterea la reexaminare a contestației depuse

de Marcel Smochin pe motivele invocate cu obligarea Consiliului Superior al

Magistraturii să preia cauza disciplinară spre examinare în fond cu emiterea unei

decizii de sancționare a magistratului vizat în sesizarea inițială. Totodată, a mai

solicitat constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil și un recurs efectiv

garantat de art.6, 13 CEDO în cadrul procedurii disciplinare.

Prin încheierea din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea în

contencios administrativ depusă de Marcel Smochin împotriva Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la

contestarea actelor administrative a fost declarată inadmisibilă în temeiul art.207

alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, pe motiv că reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din Codul

administrativ (f.d.38-41).

Iar în conformitate cu prevederile art.207 alin.(2) lit.e) din același Cod,

acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17.

Dispozițiile legale enunțate inter alia reglementează condițiile testului de

admisibilitate pe care trebuie să le parcurgă acțiunea în contencios administrativ,

inclusiv pentru acțiunea în contestare.

În acest context, Colegiul instanței de recurs reține că, unul dintre elementele

definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, este revendicarea unui drept

propriu, vătămat prin una din formele activității administrative. Or, reclamantul

care înaintează acțiune trebuie să urmărească și să justifice procesual, pentru

testul de admisibilitate, revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se

aduce atingere prin activitatea administrativă contestată.

Colegiul instanței de recurs menționează că, prima instanță nu a reținut

faptul că, Marcel Smochin a contestat hotărârea colegiului disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii nr.80/5 din 07 mai 2021, în calitate de parte a

raportului administrativ existent, or, hotărârea dată a fost adoptată ca urmare a

examinării contestației depuse de ultimul împotriva deciziei Inspecției Judiciare

nr.226s-378p/m din 05 aprilie 2021, emise pe marginea sesizării depuse de

5

Marcel Smochin, prin care și-a exprimat dezacordul cu acțiunile judecătorului

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Veaceslav Martînenco.

În asemenea circumstanțe, în condițiile în care însuși Marcel Smochin este

subiectul care a depus contestația împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr.226s-

378p/m din 05 aprilie 2021, emisă de asemenea la plângerea lui Marcel Smochin,

este indubitabil faptul că, acesta poate invoca un interes legitim pe marginea

activității administrative realizate și a actului administrativ emis, fapt ce

presupune în mod automat că, reclamantul/recurentul poate revendica încălcarea,

prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din Codul

administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține la caz prevederile art.27 alin.(1) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, potrivit căruia

completele de examinare a contestațiilor ale colegiului disciplinar verifică

contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a sesizărilor.

În accepțiunea art.28 alin.(1) și (3) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, completele de contestație

examinează contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a

sesizării. Procedura în fața completelor de contestație este scrisă. Completele de

contestație decid: a) admiterea contestației și restituirea cauzei inspecției judiciare

pentru verificări suplimentare; b) respingerea contestației ca neîntemeiată.

În temeiul art.29 alin.(3) al Legii menționate, hotărârea privind respingerea

contestației împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării este

definitivă.

În speța dedusă judecății prezintă relavanță și prevederile 85, 86.1 ale

Regulamentului cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin

hotărârea nr.505/24 din 13 noiembrie 2018 a Consiliului Superior al

Magistraturii, care reglementează că, hotărârea privind respingerea contestației

împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării este fără drept de

atac. Contestația împotriva hotărârii completului de contestație prin care a fost

respinsă contestația împotriva deciziei Inspecției judiciare de respingere a

sesizării se va restitui fără examinare printr-o decizie motivată a Colegiului

disciplinar.

În acest sens, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, în conformitate cu art.71

din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii și art.8 din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor, Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar ca organe

specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii, activează independent și

exercită atribuții quasi-judiciare. Întrucât examinarea sesizărilor se poate finaliza

cu aplicarea unei sancțiuni disciplinare în privința unui magistrat independent și

inamovibil, în activitatea de înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise orice fel

de imixtiuni, atât Inspecția Judiciară cât și Colegiul disciplinar activează ca un

„tribunal”. Astfel, conform art.27 alin.(2) și 29 alin.(1) din Legea nr.178 din 25

iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, completele de

6

contestație sunt formate din trei membri ai colegiului disciplinar numiți prin

hotărârea colegiului disciplinar. În completul de contestație sunt incluși, în mod

obligatoriu, doi judecători și un reprezentant al societății civile. Iar hotărârea

privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului

de contestație.

În consecință, prin lege organică și anume articolele 27-29 din Legea nr.178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, este

reglementată detaliat procedura de examinare a contestațiilor împotriva deciziilor

Inspecției Judiciare. Astfel, o persoană interesată căreia Inspecția Judiciară i-a

respins o sesizare, poate utiliza o „cale de atac prevăzută de lege”, depunând o

contestație la Completul de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar.

Aceste două etape procedurale, prevăzute de legea organică, reprezintă activități

quasi-judiciare, întrucât conțin atât șanse cât și garanții ale apărării dreptului

pretins încălcat, cât și rigori de formă, conținut și termene de procedură.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa, interpretând

articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit că „dreptul

la un tribunal” (accesul liber la justiție) nu este unul absolut, poate fi limitat,

reglementarea sa fiind adesea variabilă în timp și în spațiu, în funcție de nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor (cauzele Golder contra Regatului Unit al

Marii Britanii din 21 februarie 1975, §38, Ashingdane contra Regatului Unit din

28 mai 1985, §57). Condiția impusă constant de jurisprudența Curții în aplicarea

articolului 6§1 din Convenție cere ca limitările operate de către statele

contractante să nu restrângă nejustificat accesul individului la un „tribunal” în

măsura în care dreptul în discuție să fie afectat în chiar substanța sa.

Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept

citate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră cererea de chemare în judecată depusă de

Marcel Smochin ca inadmisibilă, având în vedere că acțiunea acestuia a fost

formulată cu referire la activitatea jurisdicțională reglementată printr-o Lege

organică specială - Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor.

Prin hotărârea nr.80/5 din 07 mai 2021 a Completului de examinare a

contestațiilor nr.1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii i s-a explicat lui Marcel Smochin că, în cadrul examinării sesizării

s-a stabilit că, motivele invocate de autor nu reprezintă fapte ce ar putea constitui

abateri disciplinare în acțiunile judecătorului vizat, prevăzute de art.4 alin.(1) al

Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, iar decizia nr.226s-

378p/m din 05 aprilie 2021 a Inspecției judiciare este întemeiată.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ menționează că, la depunerea contestației împotriva

hotărârii nr.80/5 din 07 mai 2021 a Completului de examinare a contestațiilor nr.1

al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii,

recurentul Marcel Smochin greșit s-a bazat pe prevederile art.39 alin.(1) din

Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie

2014, deoarece, din dispozițiile acestei norme reiese că, pot fi contestate la

7

Consiliul Superior al Magistraturii hotărârile Colegiului disciplinar emise în

modul stabilit de art.36 alin.(1) al legii indicate, potrivit căruia Colegiul

disciplinar poate hotărî: a) constatarea abaterii disciplinare și aplicarea uneia

dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art.6; b) constatarea abaterii

disciplinare și sistarea procedurii disciplinare, în cazul în care au expirat

termenele de tragere la răspundere disciplinară; c) încetarea procedurii

disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară; d) încetarea

procedurii disciplinare în cazul revocării sesizării depuse, când părțile nu insistă

la examinarea sesizării pe fond, cu excepția cazurilor prevăzute la art.19 alin.(4).

În speță, completul reiterează că, prin decizia nr.35/12 din 24 decembrie

2021 a Colegiului disciplinar, contestația depusă de Marcel Smochin a fost

restituită, astfel încât aceasta nu se încadrează în categoria deciziilor stabilite de

art.36 al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25

iulie 2014, pasibile de contestare în fața Consiliului Superior al Magistraturii

conform art.39 alin.(1) din aceiași lege.

În această ordine de idei, nu poate fi reținut argumentul recurentului Marcel

Smochin cu referire la faptul că, i-a fost îngrădit accesul la justiție, întrucât în

această situație cadrul normativ pertinent instituie o dublă jurisdicție la

examinarea sesizării, iar legiuitorul a optat doar pentru posibilitatea contestării

hotărârilor colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare

adoptate în condițiile art.36 alin.(1) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară

a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, dar nu și a hotărârilor colegiului

disciplinar privind restituirea contestației.

La acest segment, important este de remarcat că prin decizia Curții

Constituționale nr.137 din 29 septembrie 2022, a fost declarată inadmisibilă

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a tezei a doua din art.29 alin.(3)

din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, normă juridică ce are incidență directă în speța dedusă judecății.

Curtea a punctat că articolul 20 din Constituție își găsește corespondența în

dispozițiile articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (DCC

nr.37 din 30 martie 2021, §32; DCC nr.85 din 8 iunie 2021, §28). Pentru ca

articolul 6§1 din Convenție să fie aplicabil, trebuie să existe o „dispută” cu privire

la un „drept” despre care se poate afirma că este recunoscut în dreptul național,

indiferent dacă este protejat sau nu de Convenție (Regner v. Republica Cehă

(MC), 19 septembrie 2017, §99; Denisov v. Ucraina (MC), 25 septembrie 2018,

Curtea a constatat că potrivit art.19 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, sesizarea privind faptele care pot

constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi depusă de o persoană

ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a faptei comise de judecător sau de o

altă persoană care poate invoca un interes legitim. Conform art.23 alin.(11) și 26

alin.(1) din aceeași lege, în cazul în care nu se constată existența elementelor

constitutive ale abaterii disciplinare sau faptele invocate în sesizare nu se

confirmă prin probele administrate în procesul verificării prealabile, inspectorul-

judecător elaborează o decizie motivată de respingere a sesizării, care poate fi

8

contestată în fața completelor de examinare a contestațiilor ale Colegiului

disciplinar.

Curtea a menționat că pretinsa existență a unui drept de acces la un tribunal

împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării nu este

demonstrată prin existența unui drept „civil” care poate fi apărat în justiție.

Răspunderea disciplinară a judecătorilor reprezintă o procedură de drept public

care urmărește să asigure responsablitatea judecătorilor și, prin urmare, încrederea

publicului în justiție. Fără a nega importanța acestei instituții, Curtea a relevat că

în eventualitatea sancționării disciplinare a unui judecător, persoana care a depus

sesizarea nu va obține vreun avantaj patrimonial sau nepatrimonial care ar putea

fi catalogat ca un drept „civil”.

Distinct de aceste constatări completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide asupra

inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ depusă de Marcel Smochin

împotriva Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii cu

privire la contestarea actelor administrative, din alte temeiuri decât cele constatate

de către Curtea de Apel Chișinău.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție punctează că,

admisibilitatea/inadmisibilitatea unei acțiuni, nu se limitează doar la temeiurile

menționate în special la art.207 alin.(2) din Codul administrativ, exercitarea

efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri certe și

concludente.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul depus de Marcel Smochin, de a anula încheierea din 11 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău și de a adopta o nouă încheiere, prin care acțiunea

în contencios administrativ depusă de Marcel Smochin împotriva Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la contestarea

actelor administrative, se declară inadmisibilă.

În conformitate cu art.230, 207 alin.(2), 243 alin.(1) lit.c), alin.(2) Cod

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Marcel Smochin.

Se anulează încheierea din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Marcel Smochin împotriva Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior

al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative și se adoptă o nouă

încheiere prin care:

9

Se declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Marcel Smochin împotriva Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior

al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Iurie Bejenaru

judecătorii: Nina Vascan

Aliona Miron

10