2ac-39/22 — anularea sechestrului

2ac-39/22 — anularea sechestrului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2ac-39/2022

2-20115844-01-2ac-14022022

ÎNCHEIERE

23 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Solomon

Construct Imobil” cu privire la strămutarea spre o altă instanță de același grad, pentru

examinarea cererii de revizuire a Fundației Copiilor de Plein-Air din Republica

Moldova, formulată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de

Societatea cu Răspundere Limitată „Solomon Construct Imobil” împotriva

Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova cu privire la ridicarea sechestrului

de pe bunurile imobile, aflată spre judecare în ordine de revizuire în procedura Curții

de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 septembrie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Solomon

Construct Imobil”, (în continuare SRL „Solomon Construct Imobil”), a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova cu

privire la ridicarea sechestrului de pe bunurile imobile.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Solomon Construct

Imobil” și s-a ridicat sechestrul aplicat pe bunul imobil-terenul cu număr cadastral

XXXXX.219 cu suprafața de 0,5043 ha, construcția cu număr cadastral

XXXXX.219.01, amplasate în mun.Chișinău, bd. XXXXX, nr. 169/3, ce aparține cu

drept de proprietate SRL „Solomon Construct Imobil”.

Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova și s-a casat integral

hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis

o nouă hotărâre prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de SRL „Solomon Construct Imobil” împotriva Procuraturii

Anticorupție a Republicii Moldova cu privire la ridicarea sechestrului aplicat pe

bunul cu număr cadastral XXXXX.219, cu suprafața de 0,5043 ha și construcția cu

număr cadastral XXXXX.219.01, amplasate în mun.Chișinău, bd. XXXXX, nr.

169/3.

Prin încheierea din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a

considerat inadmisibil recursul declarat de SRL „Solomon Construct Imobil”,

reprezentată de administratorul Andrei Solomon.

În data de 01 noiembrie 2021, Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica

Moldova a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 02 iunie

2021 a instanței de apel, rejudecarea cauzei în fond.

1

La 22 decembrie 2021, Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova,

reprezentată de administratorul E. Bunescu, a depus cerere de recuzare, în temeiul

art. 50 alin.(1) lit.e) Cod de procedură civilă, a judecătorilor Curții de Apel Chișinău,

Victoria Sîrbu, Virgiliu Buhnaci și Dorin Dulghieru, complet de judecată desemnat

pentru examinarea cererii de revizuire.

Prin încheierea din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

fiind neîntemeiată cererea depusă de administratorul Fundației Copiilor de Plein-Air

din Republica Moldova, E. Bunescu, de recuzare a judecătorilor Curții de Apel

Chișinău, Victoria Sîrbu, Virgiliu Buhnaci și Dorin Dulghieru, de la examinarea

cererii de revizuire a Fundației Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova

împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 decembrie 2021, Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova,

reprezentată de administratorul E. Bunescu, a depus cerere de strămutare a cauzei

civile, în temeiul art. 43 alin.(2) lit.d), f) Cod de procedură civilă, de la Curtea de

Apel Chișinău către o altă instanță egală în grad, pentru examinarea cererii de

revizuire.

La 10 ianuarie 2022, Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova,

reprezentată de administratorul E. Bunescu, a înregistrat un supliment la cererea de

strămutare.

Prin încheierea din 12 ianuarie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

cererea depusă de Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova privind

strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad; s-a trimis Curții de Apel

Chișinău cauza civilă pentru examinarea cererii de revizuire depusă de Fundația

Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova, în același complet de judecată.

La 02 februarie 2022, SRL „Solomon Construct Imobil”, a depus cerere, prin

care a solicitat strămutarea examinării cauzei civile de la Curtea de Apel Chișinău la

o altă instanță egală în grad pentru examinarea cererii de revizuire.

În motivarea cererii de strămutare s-a invocat că, există suspiciuni serioase

privind modul și ordinea de distribuire aleatorie a cererii de revizuire înaintate de

Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova. Potrivit informației plasate

pe portalul instanțelor, s-a repartizat exact aceluiași judecător raportor Virgiliu

Buhnaci, care activează în componența completului format din judecătorii Victoria

Sîrbu și Dorin Dulghieru. În urma studierii dosarului, s-a constatat că lipsesc, dovezi

și/sau înscrisuri cum ar fi fișa de repartizare, extrasul din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor, care ar certifica repartizarea aleatorie pentru examinare a

cererii de revizuire depuse de Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica

Moldova. Or, conform Regulamentului privind modul de distribuire aleatorie a

dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești, aprobat prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 110/5 din 05 februarie 2013, această situație

urma a fi transparentă și clară, rezultând din materialele cauzei, în vederea înlăturării

oricăror dubii privind repartizarea transparentă și aleatorie a dosarului. În opinia sa,

repartizarea cererii de revizuire judecătorului Virgiliu Buhnaci nu a trecut testul

transparenții prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, fiind

abuziv repartizată spre examinare.

În context au fost indicate prevederile art. 49 alin. (2), (4) Cod de procedură

civilă, art. 448 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă.

La fel, a afirmat că, în decizia nr. 60 din 09 iunie 2020 a Curții Constituționale,

Curtea a indicat că, articolul 452 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în partea ce

2

vizează pretinsa omisiune de repartizare a cererii de revizuire în mod aleatoriu prin

intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, nu este incident.

Curtea a notat că, repartizarea cererii de revizuire în mod aleatoriu prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor nu reclamă o problemă

de drept constituțional, ci una de interpretare și de aplicare a legii, care nu ține de

competența Curții.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că, pentru elucidarea problemei

interpretul legii trebuie să recurgă la ansamblul regulilor de interpretare. El trebuie

să aibă în vedere în special regula In claris non fit interpretatio (Textele clare nu

trebuie interpretate) și regula Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus

(Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă). Cu alte cuvinte,

caracterul general al formulării unui text legal conduce la caracterul general al

aplicării lui, fără să fie necesare distincții pe care textul respectiv nu le conține și nu

le urmărește. (DCC nr. 34 din 19 aprilie 2018, § 24).

În acest sens, a reiterat că, un atribut esențial al unui proces echitabil îl

reprezintă principiul imparțialității judecătorului și în acest sens, articolul 116 din

Constituție stabilește că judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți,

imparțiali și inamovibili, potrivit legii (DCC nr. 13 din 9 februarie 2018, § 20, și

DCC nr. 62 din 19 septembrie 2016, § 20). În cauza Kyprianou v. Cipru [MC], 15

decembrie 2005, §118, CtEDO a rezumat principiile care decurg din jurisprudența

sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești, după cum urmează: „[...] într-

o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești

să inspire încredere persoanelor și [...]. În acest sens, articolul 6 îi impune instanței

imparțialitatea. Imparțialitatea denotă, în mod normal, lipsa prejudecății sau a

părtinirii, existența sau lipsa acesteia putând fi probată în mai multe moduri. Curtea

face distincție între abordarea subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și abordarea obiectivă,

adică stabilirea oferirii de garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă

în acest sens [...]. Cu privire la cel de-al doilea test, atunci când acesta este aplicat în

cazul unui complet de judecători, este necesar să se stabilească dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot trezi dubii privind imparțialitatea. în acest sens, chiar aparențele pot avea o

anumită importanță [...]. Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există

motive legitime să se bănuiască că un complet nu este imparțial, punctul de vedere

al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, însă nu decisiv. Ceea

ce este decisiv este dacă bănuiala poate fi justificată obiectiv.

În cauza Warsicka v. Polonia, 16 ianuarie 2007, § 40, Curtea Europeană a

menționat că, exigențele unui proces echitabil, garantat de articolul 6 § 1 din CEDO,

nu împiedică în mod automat ca același judecător să exercite succesiv diferite funcții

în același caz civil. Nu este incompatibil prima facie cu exigențele articolului 6 § 1

din Convenție dacă același judecător este implicat, mai întâi, într-o decizie privind

fondul unei cauze și, ulterior, în proceduri în care este examinată admisibilitatea unei

căi de atac împotriva acelei decizii. Evaluarea conformității participării aceluiași

judecător în diferite etape ale unui proces civil cu exigența imparțialității trebuie

făcută de la caz la caz, avându-se în vedere toate circumstanțele acestora și

caracteristicile normelor relevante ale procedurii civile aplicabile cazului. Trebuie

confirmat dacă legătura dintre problemele substanțiale determinate într-o decizie

privind fondul cauzei și admisibilitatea unei căi de atac împotriva acestei decizii este

3

atât de strânsă, astfel încât să genereze dubii privind imparțialitatea judecătorului,

abordare reiterată de CtEDO în cauzele Toziczka v. Polonia, 24 iulie 2012, § 36 și

Pasquini v. San Marino, 2 mai 2019, § 148. 46. Așadar, nu contează dubla participare

în sine, ci întinderea și natura deciziilor luate. În ipoteza în care judecătorul va

examina, în cadrul revizuirii, comiterea unor pretinse erori în decizia sa anterioară,

atunci va exista o încălcare a principiului imparțialității (a se vedea, mutatis

mutandis, San Leonard Band Club v. Malta, 29 iulie 2004, § 63, Driza v. Albania,

13 noiembrie 2007, § 81).

În contextul celor redate, a declarat că, art. 448 alin. (1) Cod de procedură civilă

nu prevede expres că cererea de revizuire împotriva unui act judecătoresc irevocabil

trebuie examinată de același judecător sau de același complet de judecată, ori norma

în cauză stabilește, în general, examinarea cererii de revizuire în competența

instanței care s-a pronunțat asupra fondului, nu a judecătorului sau completului de

judecată care a emis actul judecătoresc propriu-zis. Totuși, acest fapt nu exclude ca

cererea de revizuire să fie repartizată judecătorului sau completului de judecată care

a pronunțat actul judecătoresc a cărui revizuire se solicită. La rândul său, Curtea

Europeană a invocat raționamente similare statuând că nu poate fi vorba de lipsă de

imparțialitate în îndeplinirea atribuțiilor judiciare în cazul în care judecătorul a

pronunțat deja decizii pur formale și procedurale în alte etape ale procedurii. În

schimb, această problemă poate apărea dacă, în alte etape ale procedurii, judecătorul

s-a pronunțat deja cu privire la vinovăția acuzatului (Gomez de Liano y Botella v.

Spania, 22 iulie 2008, §§ 67-71).

De asemenea, a susținut că, prin hotărârea din 13 ianuarie 2022 nr. 1 (68), s-a

prelungit până la 15 martie 2022 inclusiv, pe întreg teritoriul Republicii Moldova,

starea de urgență în sănătate publică declarată prin Hotărârea Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică nr. 61 din 9 septembrie 2021, cu posibilitatea de

revizuire a termenului dat în funcție de evoluția situației epidemiologice la nivel

național. Potrivit hotărârii nr. 2 (69) din 20 ianuarie 2022, Comisia Națională

Extraordinară de Sănătate Publică, pct. 2, subpct. 2.3., a decis de a institui în

perioada 22 ianuarie - 20 februarie 2022, la nivel național, măsuri de prevenire și

control al infecției COVID-19. Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a mun.

Chișinău, prin hotărârea nr.52 din 21 ianuarie 2022, în contextul evoluției situației

epidemiologice nefavorabile și alarmante prin infecția cu noul coronavirus în

regiune și în țările limitrofe, prognozele de răspândire rapidă și dominantă la nivel

național și în mun. Chișinău a tulpinii mutante Omicron cauzate de virulența înaltă,

a dispus de a se lua act de creșterea fulminantă de noi infectări raportate zilnic in

ultima săptămână, inclusiv pe teritoriul mun. Chișinău și prognozele de extindere

pandemică, de a susține realizarea programului de muncă la distanță și/sau în ture,

după caz, a angajaților din sectorul public și privat de pe teritoriul mun. Chișinău,

prin atragerea cu prezența fizică la serviciu a personalului strict necesar pentru

asigurarea funcționalității instituției. În vederea ajustării, gradului de protecție a

persoanelor, subminarea răspândirii rapide și dominante și în mun. Chișinău a

tulpinii mutante Omicron cauzate de virulența înaltă, a considerat existența

condițiilor stabilite în art. 43 alin.(2) lit.e) Cod de procedură civilă, care implică

strămutarea cauzei spre examinare în altă instanță de același grad.

Anterior, prin cererea de strămutare înaintată de Fundația Copiilor de Plein-Air

din Republica Moldova, ultima și-a expus poziția referitor la strămutarea cauzei

respective spre examinare în altă instanță de același gard, opinie susținută pe deplin,

4

iar în sensul art. 43 Cod de procedură civilă, strămutarea cauzei poate efectuată către

o altă instanță de același grad.

Concomitent este de remarcat că normele procesuale civile instituie mecanisme

de garantare a respectării principiului imparțialității instanței învestite cu judecarea

cauzei, iar, în speță, strămutarea cauzei va contribui la asigurarea respectării

nepărtinirii instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei. De altfel, prin

strămutare, adică prin aplicarea acestui incident procedural, se urmărește garantarea

imparțialității judecătorilor și înlăturarea oricărei ingerințe sau influențe asupra

activității de înfăptuire a justiției.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului la acest subiect,

se cere ca instanța învestită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce

prezumă în mod normal absența prejudecății. Cu titlu de principiu, CtEDO a amintit

cu referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par. 27), că este

fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere

justițiabililor, art. 6§1 din CEDO, impunând ca fiecare instanță să fie imparțială.

Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers

subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-

o cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit

garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (Piersack c.

Belgiei).

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei

civile spre o altă instanță de același grad pentru examinarea cererii de revizuire, din

următoarele considerente.

Inițial, Colegiul notează că, prezenta cauză civilă se află spre judecare în Curtea

de Apel Chișinău, în ordine de revizuire, ca urmare a depunerii de către Fundația

Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova a revizuirii împotriva deciziei din 02

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pronunțată în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată înaintată de SRL „Solomon Construct Imobil” împotriva

Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova cu privire la ridicarea sechestrului

de pe bunul imobil.

Or, în temeiul art. 448 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată

sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut,

a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Colegiul reiterează că, prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

a cărei revizuire s-a solicitat de către Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica

Moldova, s-a admis apelul declarat de Procuratura Anticorupție a Republicii

Moldova și s-a casat integral hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru; s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Solomon Construct

Imobil” împotriva Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova cu privire la

ridicarea sechestrului aplicat pe bunul imobil (Vol.I, f.d.198-219).

Prin cererea înregistrată la 02 februarie 2022, SRL „Solomon Construct

Imobil” a solicitat strămutarea cauzei civile pentru examinare în ordine de revizuire

de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad.

5

Aici Colegiul menționează că, sub denumirea cererii de strămutare înaintate de

către SRL „Solomon Construct Imobil”, precum și în solicitarea finală, se identifică

temeiurile prevăzute de art. 43 alin.(2) lit.c), e) Cod de procedură civilă.

Cu referire la temeiul prevăzut de art. 43 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă,

conform căruia, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă ambele părți solicită

strămutarea cauzei la instanța de la locul aflării majorității probelor, Colegiul relevă

că, în virtutea art. 43 alin. (3) Cod de procedură civilă, strămutarea cauzei de la o

instanță la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b) și c) se face în faza de

pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, în temeiul unei încheieri motivate a

instanței în care este intentat procesul. Încheierea de strămutare a cauzei nu se

supune niciunei căi de atac, dar poate determina ridicarea unui conflict negativ de

competență.

Drept urmare, la caz, cererea de strămutare formulată în temeiul art. 43 alin. (2)

lit. c) Cod de procedură civilă, nu intră în competența instanței ierarhic superioare,

Curtea Supremă de Justiție.

În continuare, Colegiul considera necesar de a se pronunța asupra cererii de

strămutare formulată în temeiul art. 43 alin. (2) lit. e) Cod de procedură civilă,

conform căruia instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există motive pentru

măsuri de securitate publică.

În virtutea alineatului (4) al aceluiași articol, strămutarea cauzei în cazurile

prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Pornind de la premisa că temeiul instituit la art. 43 alin.(2) lit. e) Cod de

procedură civilă se referă la strămutarea în caz de existență a motivelor pentru

măsurile de securitate publică, Colegiul relevă că, argumentele SRL „Solomon

Construct Imobil” aduse în acest sens nu cad sub incidența normei date.

Or, în sensul normei de drept invocate strămutarea se realizează în cazul în care

în procesul de înfăptuire a justiției pot exista situații în care poate fi pusă în pericol

securitatea publică, cum ar fi în cazul actelor de terorism, dezordine în masă etc.

În această ordine de idei, argumentele aduse de SRL „Solomon Construct

Imobil” în contextul pandemiei cauzate de infecția COVID-19, având în vedere

starea de urgență în sănătatea publică, prelungită până la 15 martie 2022 inclusiv,

prin hotărârea nr. 1 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică din 13

ianuarie 2022, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu posibilitatea de revizuire

a termenului dat în funcție de evoluția situației epidemiologice la nivel național,

precum și instituirea în perioada 22 ianuarie - 20 februarie 2022, la nivel național, a

măsurilor de prevenire și control a infecției COVID-19, conform hotărârii din 20

ianuarie 2022, nu justifică cererea de strămutare în sensul pretins.

De altfel, prin hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică

nr. 1 din 13 ianuarie 2022 a fost prelungită până la 15 martie 2022 inclusiv, pe întreg

teritoriul Republicii Moldova, starea de urgență în sănătate publică declarată prin

hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 61 din 9

septembrie 2021, cu posibilitatea de revizuire a termenului dat în funcție de evoluția

situației epidemiologice la nivel național, aspect invocat chiar de către SRL

„Solomon Construct Imobil”.

Astfel, strămutarea cauzei spre o altă instanță de același grad nu va ajusta gradul

de protecție, submina răspândirea rapidă și dominantă a tulpinii mutante Omicron

cauzate de virulența înaltă, în sensul indicat în cerere de către SRL „Solomon

6

Construct Imobil”, în condițiile în care conform hotărârilor Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică, riscul de răspândire în continuare a infecției

provocate de virusul SARS CoV-2, a potențialului sporit de transmitere a tulpinii

Omicron, nu se limitează doar la nivel local, însă se referă la întreg teritoriul

național.

Alte argumente ale SRL „Solomon Construct Imobil” invocate în cererea de

strămutare, în esență, reclamă existența unor suspiciuni referitor la ordinea și modul

de distribuire aleatorie a cererii de revizuire depuse de Fundația Copiilor de Plein-

Air din Republica Moldova împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, aceluiași judecător raportor Virgiliu Buhnaci, care activează în

componența completului de judecată format inclusiv din judecătorii Victoria Sîrbu

și Dorin Dulghieru, precum și lipsa extrasului din Programul Integrat de Gestionare

a Dosarelor de repartizare a cererii de revizuire, însă acestea alegații nu justifică

temeiul strămutării invocat în cererea formulată.

Mai mult, judecătorul este învestit constituțional cu atribuții de înfăptuire a

justiției, care le execută în baza legii.

În ceea ce vizează alegațiile SRL „Solomon Construct Imobil” referitor la

imparțialitatea judecătorului ca un atribut esențial al unui proces echitabil prin

prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și din

perspectiva constatărilor Curții Constituționale a Republicii Moldova referitor la

independența și imparțialitatea judecătorilor, Colegiul notează că, jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului cere ca în fiecare caz concret să se stabilească

dacă există fapte dovedite de natură de a ridica îndoieli în ceea ce privește

imparțialitatea judecătorilor.

În altă ordine de idei, cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict

determinate de legislația procesual civilă, precum și urmează a fi formulate doar

atunci când sunt motive temeinice bazate pe fapte reale.

De altfel, lipsa identificării vreunui temei care ar permite constatarea acestui

fapt, ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale

părților.

Iar, la caz, redarea de către SRL „Solomon Construct Imobil” în cererea sa de

strămutare, de rând cu temeiurile analizate anterior, prevăzute de art. 43 alin.(2) lit.

c) și e) Cod de procedură civilă, inclusiv a temeiurilor inserate la art. 43 alin.(2)

lit.a), b), d), f) Cod de procedură civilă, nu poate determina admiterea cererii de

strămutare, în situația în care fiecare temei de strămutare stipulat în art. 43 alin.(2)

Cod de procedură civilă necesită a fi fondat pe fapte, probe și acte reale. Or,

exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit

cadru, prestabilit de legislator cu respectarea anumitor exigențe.

În consecință, Colegiul relevă că, aserțiunile inserate în cererea de strămutare

de către SRL „Solomon Construct Imobil” nu justifică admiterea acesteia în sensul

pretins, prin ce se impune respingerea cererii de strămutare cu restituirea cauzei

civile Curții de Apel Chișinău, pentru examinare în ordine de revizuire.

În conformitate cu art. 43 alin.(4), art. 269-270 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Solomon

Construct Imobil” cu privire la strămutarea spre o altă instanță de același grad, pentru

7

examinarea cererii de revizuire a Fundației Copiilor de Plein-Air din Republica

Moldova, formulată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de

Societatea cu Răspundere Limitată „Solomon Construct Imobil” împotriva

Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova cu privire la ridicarea sechestrului

de pe bunurile imobile, aflată spre judecare în ordine de revizuire în procedura Curții

de Apel Chișinău.

Se restituie Curții de Apel Chișinău cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Solomon Construct

Imobil” împotriva Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova cu privire la

ridicarea sechestrului de pe bunurile imobile, pentru examinare în ordine de

revizuire.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

8