2ac-277/22 — anularea sechestrului de pe bunurile imobile

Dosarul nr. 2ac-277/22

(2-20115844-01-2ac-25112022)

ÎNCHEIERE

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând cererea depusă de reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată

„Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon cu privire la strămutarea cauzei la o altă

instanță de judecată egală în grad,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Solomon Construct Imobil” împotriva Procuraturii Anticorupție

cu privire la anularea sechestrului de pe bunurile imobile,

c o n s t a t ă :

La 17 septembrie 2020, S.R.L. „Solomon Construct Imobil” a depus o cererea de

chemare în judecată împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la anularea

sechestrului de pe bunurile imobile situate în mun. XXXXX, bd. XXXXX, nr. cadastral

XXXXX.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată a fost admisă.

A fost ridicat sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile - terenul cu nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0,5043 ha și construcția cu nr. cadastral XXXXX, amplasate

în mun. XXXXX, bd. XXXXX, ce aparțin cu drept de proprietate S.R.L. „Solomon

Construct Imobil”.

Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Procuratura Anticorupție, a fost casată hotărârea din 23 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri prin care, cererea de

chemare în judecată depusă de S.R.L. „Solomon Construct Imobil” a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de S.R.L. „Solomon Construct Imobil” împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, a fost considerat inadmisibil.

Prin încheierea din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Fundația Copiilor de Plein Air din Republica

Moldova împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 23 august 2022, reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei

Solomon a înaintat cerere de revizuire împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, au fost respinse

recursurile declarate de către Fundația Copiilor de Plein Air din Republica Moldova și

1

de către S.R.L. „Solomon Construct Imobil”. S-a menținut încheierea din 13 iulie 2022

a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza civilă intentată la cererea depusă de S.R.L.

„Solomon Construct Imobil” împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la anularea

sechestrului de pe bunurile imobile.

La data de 23 noiembrie 2022, ora 11.00 a fost fixată examinarea cererii de

revizuire declarată de reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei

Solomon împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 22 noiembrie 2022, reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”,

Andrei Solomon, a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei civile intentată la cerere

de revizuire depusă de S.R.L. „Solomon Construct Imobil” împotriva deciziei din 02

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, la o altă instanță de judecată egală în grad, în

temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) și f) Cod de procedură civilă.

În susținerea cererii de strămutare a menționat că există circumstanțe obiective ce

pun la îndoială imparțialitatea judecătorului desemnat pentru examinarea cererii de

revizuire, ori, acesta are convingerea că repartizarea cererii de revizuire judecătorului

Virgiliu Buhnaci nu a trecut testul transparenții prin intermediul PIGD, fiind abuziv

repartizată spre examinare.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

depusă de reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon privind

strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. d) și f) din Codul de procedură civilă,

instanța strămută cauza la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la

judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea

judecătorilor săi devine imposibilă, precum și dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților

la proces.

Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că strămutarea cauzei în cazurile prevăzute

la alin. (2), lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei

încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Curtea de Apel Chișinău a remis cauza la Curtea Supremă de Justiție pentru

examinarea cererii de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad cu Curtea de

Apel Chișinău.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de

strămutare și cadrul legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate de către

reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon ca temei de

strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, sunt vădit neîntemeiate și declarative.

În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel

de suspiciuni în imparțialitate a judecătorului care a fost desemnat pentru examinarea

cererii de revizuire, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază

suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică acest fapt.

La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului participanților

la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art.

50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă, dreptul participanților la proces de a

2

înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 50 din același cod. Numai

în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de

Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic

superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad,

situație ce în prezent nu se atestă.

În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore,

care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că

nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-

ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri,

fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul

are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care

judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior,

judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în

care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul

procesului.

În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005,

imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în primul

rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele

judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul

procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa,

să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau

părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face

distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie

2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul

personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și

care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar

aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar împotriva

Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită

cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de

vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv.

Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea

cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit,

în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă

cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut

întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat

3

imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere

împotriva Belgiei, § 58).

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor formulate

în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din lucrările dosarului că

judecătorului-raportor, căruia i-a fost repartizată spre examinare cererea de revizuire, nu

a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale.

În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea cererii cu

privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în

grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. d) și f) din Codul de procedură

civilă.

Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv ce ar

furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel

Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de imparțialitate urmează

să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare

a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei.

Respectiv, reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon

nu a demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea

tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

reprezentantului S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon cu privire la

strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad.

În conformitate cu prevederile art. 43, alin. (2), lit. d) și f) și alin. (4), art. 269 -

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată

„Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon cu privire la strămutarea cauzei la o altă

instanță de judecată egală în grad.

Cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Solomon Construct Imobil” împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la

anularea sechestrului de pe bunurile imobile, se remite pentru examinarea cererii de

revizuire, la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

4