2ac-277/22 — anularea sechestrului de pe bunurile imobile

Dosarul nr. 2ac-277/22 (2-20115844-01-2ac-25112022) ÎNCHEIERE 21 decembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând cererea depusă de reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Solomon Construct Imobil” împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la anularea sechestrului de pe bunurile imobile, c o n s t a t ă : La 17 septembrie 2020, S.R.L.

„Solomon Construct Imobil” a depus o cererea de chemare în judecată împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la anularea sechestrului de pe bunurile imobile situate în mun. XXXXX, bd. XXXXX, nr. cadastral XXXXX. Prin hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată a fost admisă. A fost ridicat sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile - terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,5043 ha și construcția cu nr. cadastral XXXXX, amplasate în mun. XXXXX, bd. XXXXX, ce aparțin cu drept de proprietate S.R.L. „Solomon Construct Imobil”. Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Procuratura Anticorupție, a fost casată hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri prin care, cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L.

„Solomon Construct Imobil” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de S.R.L. „Solomon Construct Imobil” împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat inadmisibil. Prin încheierea din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Fundația Copiilor de Plein Air din Republica Moldova împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 23 august 2022, reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon a înaintat cerere de revizuire împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, au fost respinse recursurile declarate de către Fundația Copiilor de Plein Air din Republica Moldova și 1 de către S.R.L. „Solomon Construct Imobil”. S-a menținut încheierea din 13 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza civilă intentată la cererea depusă de S.R.L. „Solomon Construct Imobil” împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la anularea sechestrului de pe bunurile imobile. La data de 23 noiembrie 2022, ora 11.00 a fost fixată examinarea cererii de revizuire declarată de reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 22 noiembrie 2022, reprezentantul S.R.L.

„Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon, a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei civile intentată la cerere de revizuire depusă de S.R.L. „Solomon Construct Imobil” împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, la o altă instanță de judecată egală în grad, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) și f) Cod de procedură civilă. În susținerea cererii de strămutare a menționat că există circumstanțe obiective ce pun la îndoială imparțialitatea judecătorului desemnat pentru examinarea cererii de revizuire, ori, acesta are convingerea că repartizarea cererii de revizuire judecătorului Virgiliu Buhnaci nu a trecut testul transparenții prin intermediul PIGD, fiind abuziv repartizată spre examinare.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea depusă de reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad din următoarele considerente. În conformitate cu art. 43, alin. (2), lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă, precum și dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2), lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Curtea de Apel Chișinău a remis cauza la Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea cererii de strămutare a cauzei la o altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele invocate în cererea de strămutare și cadrul legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate de către reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon ca temei de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, sunt vădit neîntemeiate și declarative.

În condițiile speței, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, fiind doar la nivel de suspiciuni în imparțialitate a judecătorului care a fost desemnat pentru examinarea cererii de revizuire, fără a indica motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază suspiciunea, cu anexarea probelor concludente și pertinente, ce justifică acest fapt. La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de procedură civilă, dreptul participanților la proces de a 2 înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 50 din același cod.

Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă. În acest sens, Colegiul reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s- ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.

Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului. În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum urmează: Curtea reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale.

În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat 3 imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, § 58). Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și argumentelor formulate în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Colegiul constată din lucrările dosarului că judecătorului-raportor, căruia i-a fost repartizată spre examinare cererea de revizuire, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. În aceste circumstanțe Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea cererii cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2), lit. d) și f) din Codul de procedură civilă.

Solicitantul nu a exemplificat împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, reprezentantul S.R.L. „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon nu a demonstrat că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea reprezentantului S.R.L.

„Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad. În conformitate cu prevederile art. 43, alin. (2), lit. d) și f) și alin. (4), art. 269 - 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de reprezentantul Societății cu Răspundere Limitată „Solomon Construct Imobil”, Andrei Solomon cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad. Cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Solomon Construct Imobil” împotriva Procuraturii Anticorupție cu privire la anularea sechestrului de pe bunurile imobile, se remite pentru examinarea cererii de revizuire, la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 4