3ra-40/22 — cu privire la recunoașterea ilegalității acțiunilor și repararea prejudiciului moral

3ra-40/22 — cu privire la recunoașterea ilegalității acțiunilor și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-40/22

2-18000186-01-3ra-12012022

Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul central (jud. V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, L. Caraianu, Ș. Starciuc)

ÎNCHEIERE

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Medico-Sanitară

Publică „Centrul de Sănătate Comrat”

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Liudmilei Polievici împotriva Consiliului Medical Consultativ al Instituției

Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Comrat”, Instituției Medico-

Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Comrat” cu privire la recunoașterea

ilegalității acțiunilor și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin

care au fost respinse apelurile depuse de Liudmila Polievici, reprezentată de

avocatul Nicolai Jecov și Instituția Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate

Comrat” împotriva hotărârii din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat sediul

central

constată:

La 13 noiembrie 2017, Liudmila Polievici a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Medical Consultativ (în cont. – CMC) al

IMSP „Centrul de Sănătate Comrat”, IMSP „Centrul de Sănătate Comrat”,

persoană terță IMSP Spitalul Raional Comrat „Isaac Gurfinchel” cu privire la

recunoașterea ilegalității acțiunilor și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 19 mai 2017, dânsa a suferit o

intervenție chirurgicală planificată în cadrul IMSP Spitalul Raional Comrat.

A relatat că începând cu ziua internării sale, i-a fost deschis certificatul

pentru incapacitate temporară de muncă, în temeiul căruia a primit indemnizația

pentru incapacitate temporară de muncă.

A notat că potrivit actelor normative în vigoare, prelungirea certificatelor

medicale este obligațiunea Consiliului Medical Consultativ, format în cadrul

1

instituțiilor medicale prin ordinele conducătorilor, iar în cazul IMSP „Centrul de

Sănătate Comrat” – prin ordinul comun al directorului acestuia și medicului-șef

al spitalului raional Comrat.

Totodată, a consemnat că prelungirea certificatului pentru incapacitate

temporară de muncă se solicită de către medicul de familie de la CMC în baza

datelor examenului clinic existent, investigațiilor diagnostice și consultațiilor

medicilor specialiști de profil.

Astfel, CMC în mod independent prelungește certificatul medical până la

un termen de 120 de zile, iar după expirarea acestui termen, doar cu acordul

Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă.

Pentru a preveni omiterea perioadei de 120 de zile, CMC este obligat să

controleze timpul aflării pacientului în concediu medical prin înscrierea

corespunzătoare în documente și procesele-verbale ale ședințelor sale.

A menționat că CMC, din neglijență, de două ori, pe 26 august 2017 și

5 septembrie 2017, cu încălcarea regulilor existente, i-a prelungit perioada

concediului medical cu peste 120 de zile, fără a sesiza Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru a obține acordul la

prelungirea certificatului de concediu medical.

În legătură cu faptul că se afla temporar în incapacitatea de muncă, și având

nevoie de tratament, la 13 septembrie 2017, medicul de familie a solicitat

Consiliului Medical Consultativ prelungirea concediului medical încă pentru 10

zile calendaristice.

La 14 septembrie 2017, Consiliul Medical Consultativ, depistând greșeala

sa, și având în vedere faptul că la acel moment, dânsa se afla deja în concediul

medical pe o durată de 145 de zile calendaristice, și cu scopul a eluda încălcările

admise, în situația în care va fi îndreptată la Consiliul pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă, a închis concediul medical și i-a eliberat

certificatul de concediu medical, indicând în acesta că dânsa se află în concediu

mai mult de 145 de zile calendaristice.

A obiectat că refuzul indicat supra de prelungire a concediului medical este

neîntemeiat și ilegal, or, conform legislației în vigoare Consiliul Medical

Consultativ poate refuza în prelungirea certificatului de incapacitate temporară

de muncă doar în cazul datelor examenului clinic, rezultatelor investigațiilor de

laborator și instrumentale, consultațiilor medicilor specialiști de profil, efectuate

după caz, inclusiv în dinamică.

Cu atât mai mult, în situația în care se află în concediul medical mai mult

de 120 de zile calendaristice, pacientul în mod obligatoriu urmează să fie

îndreptat Consiliului pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă,

pentru obținerea deciziei privind prelungirea certificatului sau reluarea activității

de muncă.

Totodată, Consiliul Medical Consultativ a luat decizie de reluare a

activității sale de muncă începând cu data de 15 septembrie 2017, fără a ține cont

de faptul că potrivit concluziilor medicale, ea se află în incapacitate temporară de

muncă și necesită în continuare tratament medical.

2

Pe acest caz, reprezentantul său a telefonat la linia fierbinte a Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, după care a fost contactată de către un

reprezentat al Instituției Medico-Sanitare Publice „Centru de Sănătate Comrat”,

care i-a comunicat să se prezinte la Centru în următoarea zi pentru a fi direcționată

la Consiliul pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, precum că

urmează să fie soluționată chestiunea privind prelungirea concediului medical.

A comunicat însă că a fost indusă în eroare, fiind îndreptată Consiliului

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă nu pentru obținerea

deciziei privind prelungirea certificatului de incapacitate temporară de muncă, ci

pentru expertizare întru determinarea gradului de dizabilitate, ceea ce la

18 septembrie 2017 Consiliului pentru Determinarea Dizabilității și Capacității

de Muncă a și stabilit.

În opinia reclamantei, acțiunile Consiliului Medical Consultativ de comun

acord cu cele ale Instituției Medico-Sanitare Publice „Centru de Sănătate

Comrat” sunt ilegale, săvârșite cu scopul de a pune capăt solicitării sale privind

prelungirea concediului său medical.

De altfel, și gradul de dizabilitate i-a fost stabilit pentru o altă maladie de

care nu suferea și nu primea tratament medical.

Drept consecință, ca să urmeze tratamentul medical și reabilitare după

intervenția chirurgicală, revenind la serviciu (la indicația Consiliului Medical

Consultativ), a fost nevoită să-și ia concediu din cont propriu, deoarece zilnic

trebuia să i se facă pansamente.

A specificat că la momentul depunerii acțiunii, zilele de concediu se

apropie de sfârșit, însă tratamentul său continuă, ceea ce denotă că va fi nevoită

să se concedieze de la locul de muncă.

Astfel, din cauza acțiunilor ilegale ale lucrătorilor medicali, a rămas fără

indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, dar și fără loc de muncă.

A mai relevat că la 19 septembrie 2017, s-a adresat la CMC cu o cerere

prealabilă, solicitând anularea deciziei, însă aceasta a rămas fără răspuns.

În rezultatul adoptării de către CMC al IMSP „Centrul de Sănătate Comrat”

a deciziei de închidere a certificatului pentru incapacitate temporară de muncă, a

suportat suferințe de ordin moral, având în vedere necesitatea prezentării la locul

de muncă în situația incapacității temporare de muncă și imposibilitatea

continuării tratamentului medical, prejudicii ce urmează a fi reparate în echivalent

bănesc.

A opinat că suma în mărime de 10 000 este una proporțională cu gravitatea

prejudiciilor suportate, în rezultatul acțiunilor ilegale nominalizate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 16 din Legea nr. 190 din 19 iulie 1994

cu privire la petiționare, art. 16, 17, 19, 25, 26 din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 1404, 1422, 1423 Cod civil,

art. 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ilegalității acțiunilor CMC al

IMSP „Centrul de Sănătate Comrat”, exprimate prin închiderea certificatului său

de concediu medical la 14 septembrie 2017 și prin adoptarea deciziei de a se

reîntoarce la muncă în timpul aflării în incapacitate temporară de muncă, precum

3

și încasarea din contul IMSP „Centrul de Sănătate Comrat” a sumei de 10 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat sediul central, a

fost admisă acțiunea parțial.

Au fost recunoscute ca fiind ilegale acțiunile CMC IMSP „Centrul de

Sănătate Comrat”, exprimate prin închiderea la data de 14 septembrie 2017 a

certificatului de concediu medical, eliberat pe numele Liudmilei Polievici și

adoptarea unei decizii, precum că Liudmila Polievici este temporar inaptă de a

începe activitatea din data de 15 septembrie 2017.

A fost încasat din contul IMSP „Centrul de Sănătate Comrat” în beneficiul

Liudmilei Polievici prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 13 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost considerat

inadmisibil apelul depus de către IMSP „Centrul de Sănătate Comrat” împotriva

hotărârii din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat sediul central, din motiv că

apelanta nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232 alin. (2)

Cod administrativ.

Prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul depus de către IMSP „Centrul de Sănătate Comrat” și anulată încheierea

din 13 mai 2021 a Curții de Apel Comrat, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel

Comrat, în același complet de judecată.

Prin decizia din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, au fost

respinse apelurile depuse de Liudmila Polievici, reprezentată de avocatul Nicolai

Jecov și IMSP „Centrul de Sănătate Comrat” împotriva hotărârii din 5 februarie

2021 a Judecătoriei Comrat sediul central.

La 1 noiembrie 2021, IMSP „Centrul de Sănătate Comrat” a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și emiterea unei noi decizii

de respingere a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului depus de IMSP „Centrul de Sănătate

Comrat”, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Potrivit art. 245 alin. (2) Codul administrativ, reglementează expres că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei instanței de

apel a fost notificat către IMSP „Centrul de Sănătate Comrat” la data de

22 octombrie 2021, potrivit avizului de recepție (f. d. 34 vol. II).

4

Tot materialul probator atestă și că la data de 1 noiembrie 2021, IMSP

„Centrul de Sănătate Comrat” a depus recurs nemotivat, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, cu

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii (f. d. 64 vol. II).

La fel, actele cauzei relevă că copia deciziei motivate a instanței de apel a

fost recepționată de IMSP „Centrul de Sănătate Comrat” la data de 21 decembrie

2021, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f. d. 67 vol. II).

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că actul judecătoresc contestat a fost expediat de

către Curtea de Apel Comrat la sediul indicat de către IMSP „Centrul de Sănătate

Comrat” în antetul mai multor cereri expediate în adresa instanței (f. d. 38 vol. I,

44 vol. I, 60 vol. I, 159 vol. I, 233 vol. I), adresă care, de altfel, coincide cu cea

indicată în cererea de recurs nemotivată anexată la dosar (f. d. 64 vol. II).

În conformitate cu art. 97 Cod administrativ, notificarea este comunicarea,

dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Totodată, potrivit art. 109 din același cod, un înscris poate fi notificat prin

poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării

este suficient avizul de recepție.

Iar în sensul art. 63 Cod administrativ, calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din

Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o

anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar

și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin

lege.

Colegiul relevă că prin Legea privind modernizarea Codului civil și

modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 2018, a fost schimbată

numerotarea unor articole din Codul civil, adică în redacția Codului civil

modificat prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie 2018, instituția calculării

termenului este reglementată de Titlul IV Capitolul I, art. 383-390.

Respectiv, deși Codul administrativ prevede că calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-

266 Cod civil, de facto urmează a fi aplicate prevederile art. 383-390 Cod civil în

redacția Legii nr. 133 din 15 noiembrie 2018.

Având în vedere cele expuse și ținând cont de faptul că o dispoziție legală

nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în

mod izolat, ci trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente

care se completează una pe alta ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent,

instanța de recurs reține la caz și prevederile 385 Cod civil, potrivit cărora dacă

începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în

5

timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Prin urmare, în speță, termenul de depunere a motivării recursului și-a

început curgerea la data de 22 decembrie 2021, ziua imediat următoare datei

recepționării copiei deciziei motivate de către recurentă (f. d. 67 vol. II) și a

expirat la data de 20 ianuarie 2021.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta IMSP

„Centrul de Sănătate Comrat” nu a depus motivarea recursului, motiv pentru care

survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se

declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă.

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei

instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea

actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să

cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici

care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să

facă vizibile ilegalitatea deciziei contestate.

Așadar, recurenta IMSP „Centrul de Sănătate Comrat” nu s-a conformat

prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs nemotivată, fără a

evidenția motivele ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar

la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată în apel. Această

circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța

învestită cu soluționarea căii de atac.

Mai cu seamă că în cererea de recurs nemotivată, însăși IMSP „Centrul de

Sănătate Comrat” a evidențiat că motivarea recursului va fi prezentată după

recepționarea deciziei motivate a Curții de Apel Comrat.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul

de dispoziție pronunțat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul

de vedere al părții, instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată. Condiția legală a

dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate

instanței ierarhice inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul

echivoc al recursului depus de IMSP „Centrul de Sănătate Comrat”, or, ultima

fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă

măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea

motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor

impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de IMSP „Centrul de Sănătate Comrat”, se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul

6

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil, or, ține de obligația părților de a

lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van

Harn împotriva Germaniei).

În conformitate cu art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Instituția Medico-Sanitară Publică „Centrul de Sănătate

Comrat” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

7