3ra-995/21 — anularea actului administrativ

3ra-995/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-995/21

Prima instanță, Judecătoria Comrat, sediul central (jud: V. Hrapacov)

Instanța de apel, Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, A. Mironov, Ș. Starciuc)

Î N C H E I E R E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Liudmila Polievici, reprezentată de

avocatul Nicolai Jecov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Liudmila Polievici împotriva Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului

Executiv al Găgăuziei, terțe persoane Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al

Republicii Moldova și Instituția Medico-Sanitară Publică „Centru de Sănătate Comrat” cu

privire la recunoașterea ilegalității acțiunilor și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins

apelul depus de Liudmila Polievici, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, și s-a menținut

hotărârea din 24 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2017, Liudmila Polievici a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Direcției Principale a Sănătății și Protecției

Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei, terța persoană Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității acțiunilor și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 19 mai 2017 i-a fost efectuată o

intervenție chirurgicală planificată la IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”,

pentru înlăturarea unui organ intern.

În ziua spitalizării i-a fost deschis concediu medical, în baza căruia a primit indemnizația

pentru incapacitatea temporară de muncă.

A susținut că modul de eliberare și prelungire a certificatului de concediu medical,

precum și modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de

muncă, sunt prevăzute de următoarele acte normative: Legea privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr.289 din 22 iulie 2004,

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului

de concediu medical nr.469 din 24 mai 2005, Hotărârea Guvernului privind aprobarea

Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a

indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă nr.108 din 03 februarie 2005.

1

Potrivit legislației sus menționate prelungirea certificatelor de concediu medical ține de

competența Consiliilor Medicale Consultative, subdiviziuni create în cadrul Centrelor

Medicilor de Familie, Spitalului raional/municipal/republican, inclusiv, al Centrelor de

Sănătate autonome.

Prelungirea certificatului de concediu medical se efectuează de către medicul de familie

în dependență de datele clinice, investigații medicale și consultația specialistului de profil.

Totodată, reclamanta a reținut că prelungirea certificatului de concediu medical pe durata

de 120 de zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către

Consiliul Medical Consultativ, iar după expirarea acestui termen doar cu acordul Consiliului

Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă.

Pentru a nu depăși durata de 120 de zile calendaristice admisă pentru prelungirea

certificatului de concediu medical, Consiliul Medical Consultativ este obligat să monitorizeze

permanent durata incapacității temporare a pacientului, înregistrând numărul de zile cu

incapacitatea temporară de muncă în procesele-verbale ale ședințelor Consiliilor Medicale

Consultative.

A menționat că în cazul său, în urma intervenției chirurgicale suportate, la suturarea

plăgii interne, au fost folosite fire de ață necalitative, care nu s-au absorbit în organism, după

care plaga timp îndelungat nu s-a cicatrizat, iar medicul periodic fiind nevoit să înlăture din

plagă, firele de ață neabsorbite.

A notat că Consiliul Medical Consultativ, din neglijență, la 26 august 2017 și ulterior la

05 septembrie 2017, a prelungit concediul medical, depășind, astfel, durata de 120 de zile

calendaristice, fără a fi îndreptată la Consiliul pentru Determinarea Dizabilității și Capacității

de Muncă pentru a obține acordul la prelungirea certificatului de concediu medical.

În legătură cu faptul că se afla temporar în incapacitatea de muncă, și având nevoie de

tratament, la 13 septembrie 2017, medicul de familie a solicitat Consiliului Medical

Consultativ prelungirea concediului medical încă pentru 10 zile calendaristice.

La 14 septembrie 2017, Consiliul Medical Consultativ, depistând greșeala sa, și având în

vedere faptul că la acel moment, dânsa se afla deja în concediul medical pe o durată de 145 de

zile calendaristice, și cu scopul a eluda încălcările admise, în situația în care va fi îndreptată la

Consiliul pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, a închis concediul medical

și i-a eliberat certificatul de concediu medical, indicând în acesta că dânsa se află în concediu

mai mult de 145 de zile calendaristice.

Reclamanta consideră că refuzul indicat supra de prelungire a concediului medical este

neîntemeiat și ilegal, or, conform legislației în vigoare Consiliul Medical Consultativ poate

refuza în prelungirea certificatului de incapacitate temporară de muncă doar în cazul datelor

examenului clinic, rezultatelor investigațiilor de laborator și instrumentale, consultațiilor

medicilor specialiști de profil, efectuate după caz, inclusiv în dinamică. Cu atât mai mult, în

situația în care se află în concediul medical mai mult de 120 de zile calendaristice, pacientul în

mod obligatoriu urmează să fie îndreptat Consiliului pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, pentru obținerea deciziei privind prelungirea certificatului sau reluarea

activității de muncă.

Mai mult, Consiliul Medical Consultativ a luat decizie de reluare a activității sale de

muncă începând cu data de 15 septembrie 2017, fără a ține cont de faptul că potrivit

concluziilor medicale, ea se află în incapacitate temporară de muncă și necesită în continuare

tratament medical.

2

Pe acest caz, reprezentantul său a telefonat la linia fierbinte a Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale, după care a fost contactată de către un reprezentat al Instituției

Medico-Sanitare Publice „Centru de Sănătate Comrat”, care i-a comunicat să se prezinte la

Centru în următoarea zi pentru a fi trimisă la Consiliul pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, precum că urmează să fie soluționată chestiunea privind prelungirea

concediului medical. Însă, a fost dusă în eroare, fiind îndreptată Consiliului pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă nu pentru obținerea deciziei privind

prelungirea certificatului de incapacitate temporară de muncă, dar pentru expertizare întru

determinarea gradului de dizabilitate, ceea ce la 18 septembrie 2017 Consiliului pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a și stabilit.

În opinia reclamantei acțiunile Consiliului Medical Consultativ de comun acord cu cele

ale Instituției Medico-Sanitare Publice „Centru de Sănătate Comrat” sunt ilegale, săvârșite cu

scopul de a pune capăt solicitării sale privind prelungirea concediului său medical. De altfel, și

gradul de dizabilitate i-a fost stabilit pentru o altă maladie de care nu suferea și nu primea

tratament medical.

Drept consecință, ca să urmeze tratamentul medical și reabilitare după intervenția

chirurgicală, revenind la serviciu (la indicația Consiliului Medical Consultativ), a fost nevoită

să-și ia concediu din cont propriu, deoarece zilnic trebuia să i se facă pansamente.

La moment zilele de concediu se află spre sfârșite, însă tratamentul său continuă, ceea ce

denotă că va fi nevoită să se concedieze de la locul de muncă.

Astfel, din cauza acțiunilor ilegale ale lucrătorilor medicali, a rămas fără indemnizație

pentru incapacitate temporară de muncă, dar și fără loc de muncă.

A reiterat că responsabili de situația creată sunt doar membrii Consiliului Medical

Consultativ în special, președintele acestuia, XXXXX. Or, Comisia era obligată după

expirarea a 120 de zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, să o trimită la

Consiliul pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, care, în dependență de

rezultatele medicale, trebuia să ia act de decizie privind prelungirea concediului medical sau

reluarea activității de muncă.

Respectiv, personale culpabile de încălcarea drepturilor sale și a legislației în vigoare,

urmează să fie trase la răspundere.

În acest sens, la 22 septembrie 2017 s-a adresat cu plângere Ministrului Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale, solicitând soluționarea cazului ei, care ulterior a fost redirecționată

Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei.

Prin răspunsul nr.01/1-11/638 din 26 octombrie 2017 a Direcției Principale a Sănătății și

Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei, i s-a comunicat că temeiul

neprelungirii certificatului de concediu medical a servit faptul că potrivit Instrucțiunii privind

modul de eliberare a certificatului de concediu medical, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

469 din 24 mai 2005, cu modificările ulterioare, prelungirea certificatului peste 180 de zile

calendaristice poate fi efectuată în temeiul avizului Consiliului pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă, pentru cel mult 30 de zile calendaristice, în funcție de

evoluția cazului și de rezultatele acțiunilor de recuperare. Perioada pentru care se eliberează

certificatul în caz de îmbolnăvire de tuberculoză, SIDA, și maladie oncologică, este de cel

mult un an pe parcursul ultimilor 2 ani, pe când la cererea scrisă a dânsei, a fost monitorizată

de IMSP „Centru de Sănătate Comrat”, cu aprecierea gradului de incapacitate temporară de

3

muncă pentru 1 an de zile. Totodată, i s-a comuniat că persoanelor în etate, grad de dizabilitate

nu li se stabilește.

Reclamanta nu este de acord cu răspunsul pârâtei, deoarece potrivit pct.10 din

Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.469 din 24 mai 2005, cu modificările ulterioare, certificatul pentru

caz de boală sau traumă (inclusiv traumatismul habitual) se eliberează bolnavului pe toată

perioada tratamentului, până la restabilirea capacității de muncă, însă cel mult pentru 180 zile

pe parcursul unui an calendaristic.

Pentru cazurile de incapacitate temporară de muncă neîntreruptă, cu trecere dintr-un an

calendaristic în altul, calculul zilelor se efectuează pentru toată perioada, începând cu prima zi

de incapacitate temporară de muncă. La a 120-a zi calendaristică de incapacitate temporară de

muncă, bolnavul este trimis la Consiliul pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă, pentru aprecierea gradului de pierdere a capacității de muncă, dacă există datele

necesare, și pentru obținerea deciziei privind prelungirea certificatului sau reluarea activității

de muncă.

Începând cu a 120-a zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, concediul

medical se prelungește, în temeiul avizului Consiliului pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, pe un termen de cel mult 60 zile calendaristice, indiferent dacă

concediul medical a fost acordat primar sau în continuare. La a 180-a zi calendaristică, dacă

există motive întemeiate privind posibilitatea recuperării, evitării stabilirii gradului de

dizabilitate și menținerii capacității de muncă a asiguratului, bolnavii sunt trimiși la Consiliul

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru obținerea deciziei privind

prelungirea certificatului. Prelungirea certificatului peste 180 zile calendaristice poate fi

efectuată în temeiul avizului Consiliului pentru Determinarea Dizabilității și capacității de

Muncă, pentru cel mult 30 zile calendaristice, în funcții de evoluția cazului și de rezultatele

acțiunilor de recuperare. Perioada pentru care se eliberează certificatul în caz de îmbolnăvire

de tuberculoză, SIDA și maladie oncologică este de cel mult un an pe parcursul ultimilor 2 ani.

Avizarea Consiliului pentru Determinarea Dizabilității și capacității de Muncă în aceste cazuri

se efectuează la a 180-a zi calendaristică pentru cel mult 185 zile calendaristice, în funcție de

evoluția cazului și de rezultatele acțiunilor de recuperare.

Reieșind din dispozițiile legale citate supra, persoanele culpabile din cadrul Consiliului

Medical Consultativ a IMSP „Centru de Sănătate Comrat” și a Consiliului pentru

Determinarea Dizabilității și capacității de Muncă urmează să fie sancționate pentru acțiunile

sale ilegale săvârșite față de ea prin încălcarea legislației muncii și Codului deontologic al

lucrătorului medical și farmaceutic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.192 din 24 martie

2017.

Mai mult ca atât, la adresarea sa urma să fie inițiată ancheta de serviciu pentru

determinarea persoanelor culpabile și gradul lor de vinovăție, fapt ignorat atât de conducerea

Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei, cât și

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Toate cele menționate i-au cauzat suferințe psihice, care urmează să fie reparate în

echivalent bănesc.

Consideră Liudmila Polievici că suma de 2 000 de lei este suficient de echitabilă pentru ai

compensa prejudiciul moral suportat prin acțiunile ilegale sus-menționate ale pârâtei.

4

În contextul enunțat, Liudmila Polievici a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile

Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei la

examinarea petiției sale din 22 septembrie 2017, adresată Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, prin oferirea unui răspuns neîntemeiat și ilegal, obligarea pârâtei să

efectueze ancheta de serviciu pentru constatarea circumstanțelor expuse în petiția sa privind

încălcarea legislației și normele Codului deontologic al lucrătorului medical și farmaceutic, cu

stabilirea persoanelor vinovate și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare față de acestea în

dependență de rezultatul anchetei de serviciu în conformitate cu legislația în vigoare, precum

și încasarea sumei de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Pe parcursul examinării cauzei și anume, la 25 martie 2019, reclamanta Liudmila

Polievici, a depus cerere de concretizare a acțiunii, solicitând recunoașterea ca fiind ilegale

acțiunile Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al

Găgăuziei la examinarea petiției sale din 22 septembrie 2017, adresată Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale, prin oferirea unui răspuns neîntemeiat și ilegal, obligarea pârâtei

să înlăture încălcările admise și să examineze în fond petiția sa din 22 septembrie 2017, cu

tragerea la răspundere disciplinară a persoanelor responsabile din cadrul Instituției Medico-

Sanitare Publice „Centru de Sănătate Comrat” pentru încălcarea neântemeiată a Instrucțiunii

privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical, aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr.469 din 24 mai 2005, precum și încasarea sumei de 2 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin încheierea protocolară din 22 ianuarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a

fost atrasă în proces în calitate de terță persoană, Instituția Medico-Sanitară Publică „Centru de

Sănătate Comrat”.

La 23 februarie 2021, Liudmila Polievici a depus cerere de renunțare la acțiune în partea

capătului de cerere privind obligarea Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a

Comitetului Executiv al Găgăuziei să efectueze ancheta de serviciu pentru constatarea

circumstanțelor expuse în petiția sa din 22 septembrie 2017 privind încălcarea legislației și

normele Codului deontologic al lucrătorului medical și farmaceutic, cu stabilirea persoanelor

vinovate și aplicarea măsurilor corespunzătoare față de acestea în dependență de rezultatul

anchetei de serviciu în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin încheierea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost admis

renunțul la acțiune înaintat de Liudmila Polievici în partea obligării Direcției Principale a

Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei să efectueze ancheta de

serviciu pentru constatarea circumstanțelor expuse în petiția sa din 22 septembrie 2017 privind

încălcarea legislației și normele Codului deontologic al lucrătorului medical și farmaceutic, cu

stabilirea persoanelor vinovate și aplicarea măsurilor corespunzătoare față de acestea în

dependență de rezultatul anchetei de serviciu în conformitate cu legislația în vigoare, cu

încetarea procesului în acest capăt de acțiune.

Prin hotărârea din 24 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost respinsă

acțiunea în contencios administrativ depusă de Liudmila Polievici.

La 25 martie 2021 Liudmila Polievici, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, a depus

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 13 aprilie 2021 a fost

prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 24 martie

2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

5

Prin decizia din 07 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul depus de

Liudmila Polievici, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, și s-a menținut hotărârea din 24

martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel referitor la

admisibilitatea acțiunii, cu trimitere la prevederile art.207 alin.(1), art.258 alin.(3) în

coroborare cu prevederile Legii cu privire la contenciosului administrativ nr.793 din 10

februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), aplicabilă la cazul speței, au concluzionat

că reclamanta Polievici Liudmila, ca persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ, era în drept să se

adreseze cu prezenta acțiune în instanța de contencios administrativ, care a fost depusă cu

respectarea procedurii și în termenul prevăzut de lege.

Referitor la fondul cauzei, instanțele de judecată au concluzionat asupra netemeiniciei

acțiunii, din motivele ce succed.

Astfel, cu trimitere cu dispozițiile art.3, art.5, art.7, art.8, art.39, art.189 alin.(2) și (2),

art.219 alin.(1) și (2) și art.258 alin.(3) din Codul administrativ, în coroborare cu art.3, art.14

alin.(1), art.16 alin.(1), art.17 alin.(1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ, în vigoare

la momentul adresării în judecată, instanțele de judecată au reținut că la 22 septembrie 2017

reclamanta Polievici Liudmila s-a adresat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

cu petiție, solicitând tragerea la răspundere disciplinară a persoanelor cu funcții de răspundere

din cadrul IMSP „Centru de Sănătate Comrat” și celor din cadrul Consiliului regional pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă Comrat în viziunea căreia i-au încălcat grav

drepturile (f.d. 142-143, vol. I).

Prin scrisoarea din 03 octombrie 2017 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a

redirecționat petiția reclamantei după competență Direcției Principale a Sănătății și Protecției

Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei pentru soluționare acestei în conformitate cu

legislația în vigoare (f.d. 53, vol. I).

Prin scrisoarea nr.01/1-11/638 din 26 octombrie 2017 a Direcției Principale a Sănătății și

Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei, i s-a comunicat Liudmilei Polievici că

temeiul neprelungirii certificatului de concediu medical a servit faptul că conform Instrucțiunii

privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.469 din 24 mai 2005, cu modificările ulterioare, prelungirea certificatului peste

180 de zile calendaristice poate fi efectuată în temeiul avizului Consiliului pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, pentru cel mult 30 de zile calendaristice, în

funcție de evoluția cazului și de rezultatele acțiunilor de recuperare. Perioada pentru care se

eliberează certificatul în caz de îmbolnăvire de tuberculoză, SIDA, și maladie oncologică, este

de cel mult un an pe parcursul ultimilor 2 ani, pe când la cererea scrisă a dânsei, ea a fost

monitorizată de IMSP „Centru de Sănătate Comrat”, cu aprecierea gradului de incapacitate

temporară de muncă pentru 1 an de zile. Persoanelor în etate, grad de dizabilitate nu li se

stabilește.

Nefiind de acord cu răspunsul oferit, reclamanta la 23 noiembrie 2017 l-a contestat cu

plângere la Direcția Principală a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al

Găgăuziei, solicitând anularea acestuia, cu inițierea anchetei de serviciu și tragerea la

răspundere disciplinară a persoanelor responsabile din cadrul IMSP „Centru de Sănătate

Comrat”, care în mod repetat, fără a coordona cu Consiliul pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, au prelungit neîntemeiat certificatul de concediu medical pe un termen

6

ce depășește 120 de zile calendaristice, iar, apoi, ca să eludeze neglijența sa, ilegal, fără a fi

îndreptată către Consiliul pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, au închis

concediul medical și i-au eliberat certificatul de concediu medical, fără a ține cont de faptul că

ea la acel moment se afla în incapacitate temporară de muncă. Ulterior, după eliberarea

certificatului medical, prin înșelăciune, a fost trimisă Consiliului pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă, spre expertizare pentru stabilirea gradului de dizabilitate,

deși nu a solicitat faptul dat, precum și fiind ferm convinsă că va fi examinată anume

prelungirea certificatului de concediul medical, dar nu altă chestiune.

Prin răspunsul nr.01/1-13/10 din 05 ianuarie 2018, Direcția Principală a Sănătății și

Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei a informat reclamanta că s-a luat act de

cele menționate în plângerea din 23 noiembrie 2017 și de către conducerea IMSP „Centru de

Sănătate Comrat” a fost inițiată ancheta de serviciu în privința medicului de familie și

adjunctul șefului IMSP „Centru de Sănătate Comrat”, în rezultatul căreia s-a constatat

încălcarea de către ultimii a prevederilor art.9 din Legea privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr.289 din 22 iulie 2004 și

pct.10 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Instrucțiunii privind modul de eliberare a

certificatului de concediu medical nr.469 din 24 mai 2005, drept consecință față de persoanele

culpabile au fost aplicate sancțiuni disciplinare prevăzute la art.206 din Codul muncii sub

formă de mustrare și lipsiți de anumite plăți salariale (f.d. 49, vol. I).

Au reținut instanțele de judecată ierarhic inferioare că reclamanta Polievici Liudmila la

13 noiembrie 2017 s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune în contencios administrativ

împotriva Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al

Găgăuziei.

Totodată, din sensul acțiunii, obiect de examinare este inițierea anchetei de serviciu și

tragerea la răspundere disciplinară a persoanelor responsabile din cadrul IMSP „Centru de

Sănătate Comrat” și Consiliului regional pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă Comrat, care în viziunea reclamantei au încălcat legislația în vigoare ce reglementează

modul de eliberare și prelungire a certificatului de concediu medical și de plată a

indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, precum și drepturile sale ce derivă

din aceste acte normative.

Prin acțiunea depusă, reclamanta consideră că Direcția Principală a Sănătății și Protecției

Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei prin răspunsul din 26 octombrie 2017, cât și

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, de fapt nu au examinat solicitările sale

expuse în petiția din 22 septembrie 2017.

Au reținut instanțele de judecată că potrivit Regulamentului privind organizarea și

funcționarea Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al

Găgăuziei, aprobat prin Hotărârea Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia nr. 13/5 din 11

august 2015, Direcția nu dispune de împuterniciri de a trage la răspundere a persoanelor cu

funcții de răspundere din cadrul centrelor publice medico-sanitare, care funcționează pe

teritoriul UTA Găgăuzia.

Au constatat instanțele de judecată că Direcția Principală a Sănătății și Protecției Sociale

a Comitetului Executiv al Găgăuziei nu dispune de împuterniciri de a lua decizii în baza

plângerii reclamantei din 22 septembrie 2017, în special de a aplica sancțiuni față de

persoanele cu funcții de răspundere din cadrul IMSP „Centru de Sănătate Comrat”, precum și

7

față de cele din cadrul Consiliului regional pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă Comrat, din lipsa de competență.

Cu toate acestea, prin răspunsul nr.01/1-13/10 din 05 ianuarie 2018, Direcția Principală a

Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei, a comunicat reclamantei că

la 29 noiembrie 2017 conducerea IMSP „Centru de Sănătate Comrat” a inițiat ancheta de

serviciu în privința medicului de familie și adjunctul șefului IMSP „Centru de Sănătate

Comrat”, în rezultatul căreia s-a constatat încălcarea de către persoanele respective a

prevederilor art.9 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și

alte prestații de asigurări sociale nr.289 din 22 iulie 2004 și pct.10 din Hotărârea Guvernului

pentru aprobarea Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical

nr.469 din 24 mai 2005, iar prin ordinul nr.179 din 30 noiembrie 2017 față de acestea au fost

aplicate sancțiuni disciplinare prevăzute la art.206 lit.b) și art.211 alin.(3) din Codul muncii

sub formă de mustrare și lipsiți de stimulările pentru succese în muncă sub formă de premii pe

durata menținerii sancțiunii (f.d.45-49 vol. I).

Din cele menționate, instanțele de judecată au conchis că după cum a solicitat reclamanta

în petiția din 22 septembrie 2017, a fost desfășurată ancheta de serviciu, și în dependență de

rezultatele acesteia și gradul de vinovăție, au fost sancționate persoanele cu funcții de

răspundere, care au admis încălcări față de Liudmila Polievici.

Totodată, s-a remarcat că conducerea IMSP „Centru de Sănătate Comrat” a efectuat

ancheta de serviciu și a aplicat măsurile corespunzătoare față de persoanele culpabile abia la

30 noiembrie 2017. Iar, la data de 26 octombrie 2017, nefiind încă inițiată ancheta de serviciu

și nici identificate persoanele responsabile, Direcția Principală a Sănătății și Protecției Sociale

a Comitetului Executiv al Găgăuziei a oferit răspuns reclamantei reieșind din circumstanțele

care existau la acel moment.

Nu a fost reținut argumentul Liudmilei Polievici precum că răspunsul nr.01/1-11/638 din

26 octombrie 2017 a Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului

Executiv al Găgăuziei, la petiția sa din 22 septembrie 2017, este neîntemeiat și ilegal, or,

faptul că reclamanta nu este de acord cu formularea răspunsului oferit de către pârâtă nu poate

constitui drept temei legal de-a recunoaște acțiunile ultimei drept ilegale.

Cu atât mai mult, în răspunsul nr.01/1-13/10 din 05 ianuarie 2018 a Direcției Principale a

Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei, se conține informația

privind rezultatele anchetei de serviciu în baza cărora IMSP „Centru de Sănătate Comrat” a

emis ordinul nr.179 din 30 noiembrie 2017, prin care au fost sancționate disciplinar persoanele

vinovate de încălcarea prevederilor art.9 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr.289 din 22 iulie 2004 și pct.10 din

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Instrucțiunii privind modul de eliberare a certificatului

de concediu medical nr.469 din 24 mai 2005.

Instanțele de judecată au constatat netemeinicia pretenției privind recunoașterea ca fiind

ilegale acțiunile Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al

Găgăuziei la examinarea petiției din 22 septembrie 2017, cu dispunerea respingerii acesteia.

În acest context, instanțele de judecată au considerat neîntemeiat și capătul de cerere

privind compensarea prejudiciului moral în mărime de 2 000 de lei, or, în acțiunile pârâtei nu

au fost constatate încălcări ale legislației în vigoare.

La 05 iulie 2021 Liudmila Polievici, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la 12 august 2021 a fost prezentată

8

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 07 iunie 2021 a Curții

de Apel Comrat și a hotărârii din 24 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu

emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului Liudmila Polievici, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, a

invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel

Comrat a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A menționat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Direcția Principală a Sănătății

și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei nu a dat răspuns la petiția sa din 22

septembrie 2017, care să corespundă prevederilor legale, fiind unul contradictoriu.

Faptul că răspunsul din 26 octombrie 2017 este ilegal, se manifestă prin răspunsul

intimatei din 05 ianuarie 2018, prin care au fost constatate circumstanțele enunțate de către ea

în prezenta acțiune.

Este eronată concluzia instanței de apel că Direcția Principală a Sănătății și Protecției

Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei conform Regulamentului privind organizarea și

funcționarea Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al

Găgăuziei, aprobat prin Hotărârea Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia nr.13/5 din 11

august 2015, nu dispune de împuterniciri de sancționare a persoanelor cu funcții de răspundere

din cadrul centrelor publice medico-sanitare care funcționează pe teritoriul UTA Găgăuzia,

deoarece potrivit Regulamentului menționat, Direcția îndeplinește următoarele atribuții de

bază: examinarea plângerilor cetățenilor din domeniul sănătății și protecției sociale din UTA

Găgăuzia (pct.5.12); supravegherea respectării legislației în vigoare în domeniul sănătății de

către instituțiile medico-sanitare publice din teritoriul UTA Găgăuzia (pct.6.3); controlul

executării legislației în vigoare în domeniul sănătății și protecției sociale (pct.6.6); examinarea

petițiilor cetățenilor și luarea deciziilor corespunzătoare (pct.6.40). Afară de aceasta, șeful

Direcției Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei

dispune de împuterniciri de examinare a plângerilor cetățenilor din teritoriu UTA Găgăuzia,

iar pentru luarea deciziilor poartă răspundere (pct. 10.9); precum și dispune de dreptul de a

sancționa disciplinar conducătorii instituțiilor medico-sanitare publice din teritoriul UTA

Găgăuzia (pct.10.13).

Cele menționate supra, denotă faptul că ține de competența Direcției Principale a

Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei examinarea petiției sale din

22 septembrie 2017, care a fost redicționată în adresa acesteia spre examinare de către

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a RM. Mai mult, în situația în care

intimata/pârâtă a considerat că nu este competentă să examineze plângerea sa, trebuia să o

adreseze organului competent, dar nu să o examineze în fond.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 07 iunie 2021, în ședință publică.

9

Totodată, actele cauzei atestă date că dispozitivul deciziei contestate a fost notificat

reprezentantului Liudmilei Polievici, avocatul Jecov Nicolai, la 10 iunie 2021 (f.d.34, 37,

vol.II), iar la 13 august 2021 decizia motivată a instanței de apel a fost notificată atât

recurentei, cât și reprezentantului acesteia, fapt ce se confirmă prin avizele poștale de recepție

(f.d.59-60, vol. II).

În condițiile enunțate, cererea de recurs nemotivată depusă la 05 iulie 2021 și respectiv

recursul motivat din 18 august 2021, sunt în termen.

La 24 septembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Direcției

Principale a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului Executiv al Găgăuziei, Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Instituției Medico-Sanitare Publice „Centru de

Sănătate Comrat” copia recursului depus de Liudmila Polievici, reprezentată de avocatul

Nicolai Jecov, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor (f.d. 69, 80-81, 103, vol.

II).

La 12 noiembrie 2021, Direcția Principală a Sănătății și Protecției Sociale a Comitetului

Executiv al Găgăuziei a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de Liudmila

Polievici, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, ca fiind neîntemeiat.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu referința depusă și materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține

că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de

apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din

10

sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile

pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.

38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul

de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Liudmila

Polievici, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Liudmila Polievici, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

11