3r-35/22 — contestarea partiala a actului administrativ

Dosarul nr.3r-35/2022 2-21180334-01-3r-01022022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Gr. Dașchevici, E. Palanciuc, G. Mîra) D E C I Z I E 16 februarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând recursul depus de către Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău”, în partea dispunerii specializării sediului Râșcani al Judecătoriei Chișinău în materie contravențională, și cererea de chemare în judecată depusă de către Negru Alexandru, Catană Angela, Vasilenco Angela, Ialanji Arina, Postică Aureliu, Cucerescu Ana, Cazacliu Aurelia, Niculcea Andrei, Chistol Djeta,

Ungureanu Elena, Chirtoaca Ion, Morozan Ion, Lupașco Lilia, Clevadî Natalia, Patrașcu Natalia, Bejenari Olga, Păun Petru, Grecu Radu, Popescu-Balta Renata, Bleșceaga Stella, Garștia-Bria Svetlana, Bivol Tatiana, Stambol Tudor, Garabagiu Valentina, Grigoraș Viorelia, Budeci Vitalie, Cernalev Veaceslav împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău” împotriva încheierii din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea înaintată de reclamanții Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor, Chisilița Violeta, și reclamanții Negru Alexandru, Catană Angela, Vasilenco Angela, Ialanji Arina, Postică Aureliu, 1 Cucerescu Ana, Cazacliu Aurelia, Niculcea Andrei, Chistol Djeta, Ungureanu Elena, Chirtoaca Ion, Morozan Ion, Lupașco Lilia, Clevadî Natalia, Patrașcu Natalia, Bejenari Olga, Păun Petru, Grecu Radu, Popescu-Balta Renata, Bleșceaga Stella, Garștia-Bria Svetlana,

Bivol Tatiana, Stambol Tudor, Garabagiu Valentina, Grigoraș Viorelia, Budeci Vitalie, Cernalev Veaceslav, privind suspendarea executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău”, c o n s t a t ă : La 07 decembrie 2021, reclamanții Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta s-au adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău”, în partea dispunerii specializării sediului Râșcani al Judecătoriei Chișinău în materie contravențională.

Concomitent reclamanții au solicitat suspendarea executării actului administrativ în partea contestată.

La 08 decembrie 2021, reclamanții Negru Alexandru, Catană Angela, Vasilenco Angela, Ialanji Arina, Postică Aureliu, Cucerescu Ana, Cazacliu Aurelia, Niculcea Andrei, Chistol Djeta, Ungureanu Elena, Chirtoaca Ion, Morozan Ion, Lupașco Lilia, Clevadî Natalia, Patrașcu Natalia, Bejenari Olga, Păun Petru, Grecu Radu, Popescu- Balta Renata, Bleșceaga Stella, Garștia-Bria Svetlana, Bivol Tatiana, Stambol Tudor, Garabagiu Valentina, Grigoraș Viorelia, Budeci Vitalie, Cernalev Veaceslav, Cheptea Cristina, Guzun Denis, Balan Gheorghe și Stratan Sergiu s-au adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău”; obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a emite actul administrativ favorabil prin care să fie respins demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan,

referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor judecătoriei Chișinău. Concomitent reclamanții au solicitat suspendarea executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Prin încheierea din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Corneliu Guzun, Ludmila Holevițcaia, Viorica Dodon, Tatiana Avasiloaie, Alexei Paniș, Marcel Gandrabur, Galina Ciobanu, Vitalie Ciumac, Victor Sîrbu, Violeta 2 Chisilița împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil și cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Negru, Angela Catană, Angela Vasilenco, Arina Ialanji, Aureliu Postică, Ana Cucerescu, Aurelia Cazacliu, Andrei Niculcea, Cristina Cheptea, Denis Guzun, Djeta Chistol, Elena Ungureanu, Gheorghe Balan, Ion Chirtoaca, Ion Morozon, Lilia Lupașco, Natalia Clevadî, Natalia Patrașcu, Olga Bejenari, Petru Păun, Radu Grecu, Renata Popescu- Balta, Sergiu Stratan, Stella Bleșciaga, Svetlana Garștia-Bria, Tatiana Bivol, Tudor Stambol, Valentina Garabagiu, Viorelia Grigoraș, Vitalie Budeci, Veceslav Cernalev împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, au fost conexate pentru examinare concomitentă.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de reclamanții Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor, Chisilița Violeta, și reclamanții Negru Alexandru, Catană Angela, Vasilenco Angela, Ialanji Arina, Postică Aureliu, Cucerescu Ana, Cazacliu Aurelia, Niculcea Andrei, Chistol Djeta, Ungureanu Elena, Chirtoaca Ion, Morozan Ion, Lupașco Lilia, Clevadî Natalia, Patrașcu Natalia, Bejenari Olga, Păun Petru, Grecu Radu, Popescu-Balta Renata, Bleșceaga Stella, Garștia-Bria Svetlana, Bivol Tatiana, Stambol Tudor, Garabagiu Valentina, Grigoraș Viorelia, Budeci Vitalie, Cernalev Veaceslav, privind suspendarea executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău”.

La 28 ianuarie 2022, Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta, au depus recurs împotriva încheierii din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri prin care să fie dispusă suspendarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor judecătoriei Chișinău - în partea dispunerii specializării sediului Rîșcani al Judecătoriei Chișinău în materie contravențională.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu încheierea adoptată din motiv că, este nefondată, este lipsită de suport normativ și faptic, concluzia completului rezultă din aprecierea subiectivă și incompletă a legislației în vigoare, urmând a fi casată cu pronunțarea unei noi încheieri deoarece reclamanții au solicitat suspendarea actului administrativ emis de Consiliul Superior al Magistraturii, invocând că, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 a fost adoptată cu depășirea competențelor ce revin Consiliului Superior al Magistraturii.

3 Au invocat recurenții că, în demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Stratan Vitalie, a fost solicitat, „modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018, în sensul transferării competenței examinării cauzelor contravenționale de la sediul Ciocana la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău”, însă cu toate acestea, nefiind sesizat în acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus transferul competenței examinării cauzelor contravenționale de la sediul Ciocana, atât la sediul Buiucani cât și la sediul Rîșcani al Judecătoriei Chișinău.

Au afirmat recurenții că, pentru aplicarea măsurilor de protecție provizorie împotriva unui act administrativ este suficient ca să existe doar o suspiciune de ilegalitate, iar în acest context, Curtea de Apel Chișinău, urma să țină cont și de jurisprudența Curții Supreme de Justiție în cauza de contencios administrativ Bostan Angela împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (3ra-207/21), unde Curtea, a constatat încălcări identice legate de schimbarea competenței și specializării judecătorului. Au mai menționat recurenții că, cea de a doua condiție statuată de art. 174 din Codul administrativ, se referă nu doar la un prejudiciu material care poate fi adus reclamanților, dar presupune și survenirea unor consecințe negative pe care le poate genera executarea actului administrativ contestat.

Astfel au precizat și reiterat recurenți că, executarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021, inevitabil duce spre situația de imposibilitate a judecătorilor vizați de a-și onora obligațiile funcționale, în acest context au menționat că, în prezent, la sediul Rîșcani al Judecătoriei Chișinău din 15 judecători desemnați, activează doar 13, iar în perioada februarie -martie anul 2022 expiră împuternicirile a 4 judecători, astfel din luna martie, la sediul Rîșcani, vor activa 9 judecători cu dreptul de a examina cauze, iar executarea hotărârii contestate în continuare ar conduce la o perturbare per general a activității instanței și a fiecărui judecător - reclamant în parte.

În acest sens au remarcat că, până la soluționarea cererii de suspendare, prin dispoziția președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 a fost pusă în executare, cauzele fiind repartizate inclusiv judecătorilor de la sediul Rîșcani, însă dosarele ajung cu întârziere la judecătorul desemnat, fiind imposibilă realizarea sarcinii impuse de prevederile art.453 din Codul contravențional, iar toate cererile și demersurile ce vin de la părți în dosarele contravenționale sunt înregistrate în cancelaria sediului Buiucani și ulterior transmise la sediul Rîșcani, iar ca urmare aceste aspecte nicidecum nu vor „avea drept finalitate sporirea randamentului și calității actului de justiție precum și prevenirea supraîncărcării judecătorilor”, astfel au susținut pe deplin concluziile expuse anterior în Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 97/9 din 12 mai 2020, și anume că: „respectarea termenelor la examinarea cauzelor și calitatea actului de justiție sunt primordiale în procesul de înfăptuire a justiției, însă repartizarea cauzelor contravenționale la două sedii va perturba activitatea acestora, determinând dificultăți în ce privește repartizarea aleatorie a cauzelor și păstrarea acestora, precum și cheltuieli suplimentare pentru expedierea dosarelor de la un sediu la altul”.

4 Totodată au menționat că, suspendarea este justificată și întemeiată atâta timp cât în speță există argumente juridic valabile în raport cu elementele de legalitate a actului administrativ contestat. La 01 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii copia recursului depus de către Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta.

(f.d.183-Vol.II) La 14 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii, a depus referință la cererea de recurs depus de către Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta, prin care a solicitat respingerea recursului nominalizat ca neîntemeiat și menținerea încheierii din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilești un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul depus de Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta la data de 28 ianuarie 2022 (f. d. 171-Vol.II) este în termen, având în vedere că, încheierea contestată a fost emisă la data de 18 ianuarie 2022 (f.d.142/160-Vol.II) și recepționată de recurenții prin intermediul poștei electronice la data de 20 ianuarie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f. d. 169/verso, 170-Vol.II).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților pentru a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele recurenților au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimatul Consiliul Superior al Magistraturii prin referință și-a expus opinia asupra recursului.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de către Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta, rezultă că, recurenții nu sunt de acord 5 cu încheierea din 18 ianuarie a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea cu privire la suspendarea actului administrativ – Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău”, în prezenta cauza a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel analizând în cumul argumentele invocate de ambele părți, a concluzionat că, la etapa dată a procesului, argumentul invocat de reclamanți nu poate fi apreciat ca temei de suspendare a executării actului administrativ contestat în sensul art. 172 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, deoarece s-a stabilit că, actul contestat conține elementele prevăzute de art. 118 din Codul administrativ, iar o apreciere mai detaliată poate fi dată actului administrativ contestat, doar la examinarea fondului cauzei.

Prin urmare, având în vedere că, examinarea cererii de suspendare nu presupune prejudecarea fondului litigiului, instanța având doar posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului, în prezenta speță în limitele necesare examinării cererii de suspendare, nu a constatat obiectiv suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021. Cât privește al doilea temei prevăzut de legislator și invocat de reclamanți în vederea suspendării executării actului administrativ - existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, instanța de apel a reținut că, scopul aplicării acestui temei este crearea unui climat favorabil executării unei eventuale hotărâri judecătorești, astfel, pentru a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, persoana vătămată trebuie să dovedească temeinicia solicitării, precum și faptul că suspendarea are drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil.

La rândul său, prejudiciu ireparabil presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Or, prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea unui prejudiciu material viitor și previzibil, care ulterior, după adoptarea hotărârii, nu ar putea fi înlăturat. Instanța de apel a menționat că, atât reclamanții judecători ai Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cât și reclamanții judecători ai Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, pretind că, în speță există și motivul alternativ de suspendare a executării actului administrativ contestat - existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil (art. 172 alin. (2), lit. b) din Codul administrativ).

Sub acest aspect, instanța de apel a concluzionat că, reclamanții greșit au concluzionat că în prezentul litigiu există inclusiv și motivul alternativ de suspendare prevăzut la art. 172 alin. (2), lit. b) din Codul administrativ - existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, aceasta deoarece existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil nu a fost argumentată și probată în regim 6 suficient de obiectiv și convingător. Or, la depunerea cererii de suspendare a actului administrativ, reclamanții nu au argumentat prin ce acțiuni anume, nedispunerea suspendării actului contestat, ar duce la cauzarea unor daune sau prejudicii ireparabile anume reclamanților.

Instanța de apel a reținut că, cuantumul obligațiilor impuse prin efectul actului contestat de reclamanți, nu poate constitui temei de garanție a asigurării legalității prin suspendarea efectului execuțional al acestuia, decât în condițiile în care, reclamanții justifică pertinent și concludent survenirea pagubelor iminente, ca urmare a punerii în executare a acestuia, prin analize concrete, probe exhaustive din conținutul cărora să rezulte o atare concluzie, dar și legătura de cauzalitate directă a efectului execuțional al actului administrativ contestat, raportat la pretinsele prejudicii survenite, caracterizate prin imposibilitatea în reparare, ori repararea acestora cu dificultate.

În consecință, instanța de apel a menționat că, reclamanții nu au invocat motive plauzibile în vederea dispunerii suspendării actului administrativ contestat, iar motivele indicate în art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, care ar justifica suspendarea executării actului administrativ contestat, nu sunt îndeplinite, întrucât paguba iminentă, precum și ilegalitatea actului administrativ nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe concludente și pertinente. Or, din cererea înaintată nu sunt identificate, la această fază a procesului, niciunul din temeiurile de suspendare indicate în art. 172 alin. (2) din Codul administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, analizând situația de fapt din prezenta speța în raport cu circumstanțele care au importanță pentru elucidarea chestiunii privind suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil, menționează că, soluția dată de către instanța de apel este corectă din considerentele ce urmează. În corespundere cu art. 214 alin. (1)-(4) din Codul administrativ, suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ.

Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art. 172 alin. (2). Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot depune o declarație pe propria răspundere. Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces. Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile pentru audiere în privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art. 177 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu se aplică. În interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs reține că, prin reglementările art. 214 din Codul administrativ, legislatorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității – suspendarea executării actului administrativ individual contestat.

Astfel, suspendarea reprezintă operația de întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act juridic. Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanție a asigurării legalității, ce intervine însă în cazuri de excepție, în situații limită. Ea are în vedere fie întreruperea vremelnică a producerii de efecte juridice (ceea ce înseamnă că actul era în vigoare) fie amânarea temporară a producerii de efecte juridice. 7 Conform art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, motivele suspendării sunt: a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Din sensul normei enunțate, rezultă că legislatorul a stabilit că actul administrativ poate fi suspendat doar în două condiții care nu urmează a fi îndeplinite cumulativ, și anume: în cazul confirmării incontestabile a existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și/sau existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil. În acest sens, instanța de recurs reține că, la dispunerea suspendării actului administrativ urmează a fi constatată existența acelor temeiuri necesare a fi întrunite, invocate prin lege.

La rândul său, atât cazul bine justificat în vederea confirmării incontestabile a existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, cât și paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ, trebuie să fie indicate și probate în concret, nu doar afirmate prin preluarea textelor de lege, așadar cert fiind instituită obligația probării faptului că existența acestor condiții nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată care a solicitat suspendarea executării actului administrativ.

Cu referire la primul temei prevăzut de legiuitor și invocat de către recurenții Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta în vederea suspendării executării actului administrativ – existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului defavorabil, Colegiul reține că, prin noțiunea de suspiciuni rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual, se înțeleg acele circumstanțe de fapt, care ar convinge judecătorul că, actul administrativ individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea propriu zisă a actului administrativ individual defavorabil, este un element de fond și se verifică doar în cadrul dezbaterilor judiciare.

Acest raționament, se desprinde din faptul că, ilegalitatea actului administrativ individual, este una din condițiile cumulative de admitere a acțiunii în contestare. În privința acestei condiții de suspendare a executării actului administrativ individual defavorabil, rezultă că, ilegalitatea actului administrativ individual, vizează două dimensiuni ale legalității, opusul ilegalității fiind legalitatea procedurală (formală) și legalitatea materială. Totodată, pentru a înlătura chiar și temporar regula executării imediate a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanța nu poate aprecia discreționar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a analiza pe fond conținutul actului administrativ.

Raportând normele de drept procedural legal enunțate la circumstanțele litigiului dedus judecății, instanța de recurs fără a se expune și a prejudicia fondul cauzei deduse judecății și fără a tranșa chestiunea legalității actului contestat, reține că instanța de apel corect a concluzionat asupra faptului că nu pot fi subsumate condiției cazului bine 8 justificat aprecierile referitoare la nelegalitatea unui act administrativ a cărui suspendare se cere, întrucât acceptarea unui asemenea raționament ar echivala cu o prejudecare a fondului litigiului, care privește examinarea legalității, examinare ce excedează cadrului procesual, respectiv acțiunii în suspendarea executării actului administrativ.

Or, judecarea cererii de suspendare nu presupune prejudecarea fondului litigiului, instanța având numai posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului. Astfel, motivele de nelegalitate a actului invocate în susținerea cererii de suspendare, care presupun cercetarea în profunzime a fondului cauzei, nu se circumscriu condiției referitoare la existența unui caz bine justificat, deoarece în speță, acestea se referă la fondul cauzei și nu pot constitui obiect de examinare a cauzei în ordine de recurs împotriva încheierii de suspendare. Or, actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, de prezumția de veridicitate și prezumția de autenticitate, de unde decurge principiul că actul administrativ este executoriu din oficiu (executio ex officio) și imediat, el fiind însuși titlu executoriu, fără a mai fi nevoie de învestirea lui cu formulă executorie, atât timp cât judecătorul nu a intervenit pentru a paraliza executarea sau pentru a-l anula.

Prin urmare, având în vedere că, examinarea cererii de suspendare nu presupune prejudecarea fondului litigiului, instanța având numai posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului, în prezenta speță în limitele necesare examinării cererii de suspendare, instanța de apel just a concluzionat că, în speță nu s-au constatat obiectiv suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău”.

Cât privește cel de-al doilea temei prevăzut de legiuitor și invocat de către recurenții în vederea suspendării actului administrativ – existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, Colegiul reține că, scopul aplicării acestui temei este crearea unui climat favorabil executării unei eventuale hotărâri judecătorești, astfel pentru a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, persoana vătămată, trebuie să dovedească temeinicia solicitării, precum și faptul că suspendarea are drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil.

La rândul său, prejudiciu ireparabil presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire ar produce judecătorilor Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani – Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Or, prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea unui prejudiciu material viitor și previzibil, care ulterior, după adoptarea deciziei, nu ar putea fi îndeplinit.

Sub acest aspect, instanța de recurs reține că, Curtea de Apel Chișinău corect a concluzionat că, în prezentul litigiu nu există nici motivul alternativ de suspendare prevăzut la art. 172 alin. (2), lit. b) din Codul administrativ – existența pericolului 9 iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil. Aceasta deoarece existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil nu a fost argumentată și nici probată în regim suficient de obiectiv și convingător.

Or, la depunerea cererii privind suspendarea actului administrativ, Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta nu a argumentat prin ce acțiuni anume, nedispunerea suspendării actului contestat ar duce la cauzarea unor daune sau prejudicii ireparabile dânșilor. Or, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii.

Art. 14 și 15 din Legea citată reglementează drepturile și obligațiile judecătorului, din care însă nu rezultă că ține de competența judecătorului organizarea activității instanței, doar că prin prisma Legii, judecătorului îi revine obligația respectării întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiției și să asigure interpretarea și aplicarea uniformă a legislației. Totodată, Colegiul reține că, simpla invocare a unui fapt evident, atât timp cât autorii cererii nu argumentează caracterul ireparabil al riscului, nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare pentru a suspenda actul administrativ. Or, chiar dacă riscul este abstract, cererea cu privire la suspendarea actului contestat trebuie motivat convingător, nu prin simpla enumerare a unor fapte.

Doar invocarea riscului și enumerarea unor fapte nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare în vederea suspendării actului administrativ contestat. Or, cuantumul obligațiilor impuse prin efectul actului contestat de Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta nu poate constitui temei de garanție a asigurării legalității prin suspendarea efectului execuțional al acestuia, decât în condițiile în care, aceasta justifică pertinent și concludent survenirea pagubelor iminente, ca urmare a punerii în executare a acestuia, prin analize concrete, probe exhaustive din conținutul cărora să rezulte o atare concluzie, dar și legătura de cauzalitate directă a efectului execuțional al actului administrativ contestat raportat la pretinsele prejudicii survenite, caracterizate prin imposibilitatea în reparare, ori repararea acestora cu dificultate.

Pentru motivele expuse Colegiul menționează că, Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta nu au invocat motive plauzibile în vederea dispunerii suspendării actului administrativ, iar motivele indicate în art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, care ar justifica suspendarea executării actului administrativ contestat nu sunt îndeplinite, întrucât paguba iminentă, precum și ilegalitatea actului administrativ nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe concludente și pertinente. Or, din cererea înaintată nu sunt identificate niciunul din temeiurile de suspendare indicate în art.172 alin. (2) din Codul administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurenții sunt neîntemeiate, 10 completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta.

Se menține încheierea din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Guzun Corneliu, Holevițcaia Ludmila, Dodon Viorica, Avasiloaie Tatiana, Paniș Alexei, Gandrabur Marcel, Ciobanu Galina, Ciumac Vitalie, Sîrbu Victor și Chisilița Violeta împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău”, în partea dispunerii specializării sediului Râșcani al Judecătoriei Chișinău în materie contravențională, și cererea de chemare în judecată depusă de către Negru Alexandru, Catană Angela, Vasilenco Angela, Ialanji Arina, Postică Aureliu, Cucerescu Ana, Cazacliu Aurelia, Niculcea Andrei, Chistol Djeta, Ungureanu Elena, Chirtoaca Ion, Morozan Ion, Lupașco Lilia, Clevadî Natalia, Patrașcu Natalia, Bejenari Olga, Păun Petru, Grecu Radu, Popescu-Balta Renata, Bleșceaga Stella, Garștia-Bria Svetlana, Bivol Tatiana, Stambol Tudor, Garabagiu Valentina, Grigoraș Viorelia, Budeci Vitalie,

Cernalev Veaceslav împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257/25 din 02 noiembrie 2021 „Cu privire la demersul președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău, Vitalie Stratan, referitor la modificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 555/25 din 27 noiembrie 2018 cu privire la specializarea sediilor Judecătoriei Chișinău”. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 11