3ra-15/21 — anularea actului administrativ, constatarea faptului încălcării drepturilor

3ra-15/21 — anularea actului administrativ, constatarea faptului încălcării drepturilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-15/2021

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun,V.Clima, G.Dașchevici)

D E C I Z I E

29 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintelui ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul

Constantin Lazari,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Galina Chirinciuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Anatol

Munteanu, secretar general de stat în cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova

cu privire la anularea actului administrativ și constatarea faptului încălcării drepturilor,

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

recursul depus de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari,

împotriva încheierii din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

s-a respins apelul depus de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin

Lazari, împotriva hotărârii din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 20 iunie 2018, Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova și Anatol Munteanu, secretar general de stat în cadrul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și constatarea faptului

încălcării drepturilor.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la

17 aprilie 2001 i-a fost eliberată Licența nr. 159, pentru desfășurarea activității notariale

în municipiul Chișinău.

Prin ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr.808 din

09 octombrie 2017, a fost reinvestită cu împuterniciri de exercitare a activității

notariale, fiind făcută o mențiune în acest sens în Registrul de stat al notarilor, însă fără

indicarea unui termen limită de activitate ca notar.

La 02 mai 2018 Anatol Munteanu, care deținea funcția de secretar general de stat

în cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a emis ordinul nr. 298 din aceeași

dată, privind încetarea activității notarului Galina Chirinciuc.

Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari a precizat că a luat

cunoștință de ordinul enunțat la 11 mai 2018, dată la care a fost publicat în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova.

Invocând ilegalitatea ordinului nr. 298 din 02 mai 2018 și bazându-se de

prevederile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, la 17 mai 2018 a depus cerere prealabilă la Guvernul Republicii

Moldova, prin care a solicitat anularea acestuia.

Prin răspunsul nr.05/1164 din 22 mai 2018 al Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, cererea prealabilă a fost respinsă ca nefondată și lipsită de temei juridic.

Având în vedere cele menționate, Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul

Constantin Lazari a punctat asupra ilegalității actului administrativ contestat pe care îl

consideră emis contrat normelor imperative stabilite în Constituția Republicii Moldova,

Convenția Europeanaă a Drepturilor Omului și Legea nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu

privire la organizarea activității notarilor.

Mai mult, reclamanta a relatat că ordinul nr. 298 din 02 mai 2018 a fost emis de o

persoană neîmputernicită, or, conform legislației în vigoare ordinul privind încetarea

activității notarului se emite de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, dar nu

de secretarul general de stat al Ministerului Justiției.

Totodată, a susținut că în cazuri anterioare similare litigiului examinat, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova a adoptat o soluție contrară celei din prezenta cauză.

În acest sens, reclamanta a invocat ordinul nr. 44 din 10 februarie 2011 cu privire

la abrogarea ordinului Ministrului Justiției nr. 107 din 18 martie 2009, prin care s-a

oferit eficiență Hotărârii Curții Constituționale nr. 30 din 23 decembrie 2010 privind

controlul constituționalității art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la notariat

nr.1453-XV din 08 noiembrie 2002.

Reclamanta a afirmat că ordinul abrogat constata faptul încetării activității unui

notar din motivul atingerii vârstei de 65 de ani.

Mai mult, reclamanta a susținut că și în cazul altor notari, a căror activitate a

încetat în baza acestui motiv, s-a decis restabilirea acestora în funcția de notar ulterior

hotărârii Curții Constituționale din 23 decembrie 2010, aceștia activând până în prezent.

Astfel, ordinul contestat încalcă principiul neretroactivității legii civile, potrivit

căruia trecutul scapă acțiunii legii noi. Noua lege nu poate aduce atingere situațiilor

juridice constituite, modificate sau stinse anterior intrării în vigoare a legii noi și nici

nu poate anula efectele juridice produse înainte de intrarea ei în vigoare.

2

Acest principiu a fost consacrat și în jurisprudența Curții Europene, în special în

cauza Azienda Agricola Silverfunghi SAS și alții v. Italia, Hotărâre din 24 iulie 2014,

unde Curtea Europeană a constatat o încălcare a articolului 6 din Convenția Europeană

a Drepturilor Omului.

Reclamanta a menționat că deoarece ordinul contestat a lipsit-o de orice venit din

activitatea notarială, acesta îi încalcă și dreptul de proprietate.

În sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului și al Primului Protocol

adițional la Convenție, activitatea notarială reprezintă un bun, care se bucură de

protecția dreptului de proprietate și venitul obținut din această activitate. Din acest

motiv, în opinia reclamantei lipsirea sa, prin ordinul Ministerului Justiției nr. 298 din

02 mai 2018 de dreptul de a practica activitatea de notar reprezintă o expropriere.

Aici, reclamanta a invocat existența și a unei speranțe legitime de a desfășura

activitatea notarială pe un termen nelimitat, care la fel se bucură de protecția dreptului

de proprietate.

Referitor la încălcarea interdicției nediscriminării, Galina Chirinciuc,

reprezentată de avocatul Constantin Lazari a menționat că este interzisă orice

discriminare pe criteriu de vârstă. Iar, deoarece încetarea activității sale de notar a avut

la bază criteriul de vârstă, în cazul său acest principiu a fost încălcat.

În continuare, reclamanta a pretins că în cazul examinat au fost aplicate de o

manieră abuzivă prevederile Legii nr.1153 din 11 aprilie 1997 cu privire la notariat.

Astfel, în argumentarea acestei concluzii, reclamanta a susținut că orice notar

numit în funcție până la data de 06 martie 2009, când prin Legea nr. 300 din

25 decembrie 2008 a fost amendat articolul 16 alin. (1) din Legea nr. 1453 din

08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, acesta fiind completat cu o nouă literă, și

anume litera g), care stabilea încetarea activității notariale în cazul împlinirii de către

titular a vârstei de 65 de ani, avea o speranță legitimă de a exercita activitatea notarială

pe un termen nelimitat, de vreme ce anterior acestui amendament nu exista niciun

termen pentru practicarea activității notariale.

Mai mult, reclamanta a susținut că articolul 87 din Legea cu privire la notariat

nr.1453 din 8 noiembrie 2002 stabilea, că persoanele care la data intrării în vigoare a

prezentei legi dispun de licență pentru activitate notarială, sunt în drept să activeze în

continuare ca notari în baza acestor licențe.

Tot aici, a subliniat că aceeași regulă se conține și în articolul 70 alin. (4) din Legea

privind organizarea activității notarilor nr. 69 din 14 aprilie 2016, potrivit căruia,

persoanele, care la data intrării în vigoare a prezentei legi, dispun de licență pentru

activitatea notarială, au dreptul să activeze în continuare ca notari în baza acesteia.

Astfel, concluzionând reclamanta a conchis că aceste prevederi au fost ignorate

de către secretarul general de stat al Ministerului Justiției al Republicii Moldova la

emiterea ordinului nr. 298 din 02 mai 2018 privind încetarea activității notarului

Galina Chirinciuc.

În susținerea concluziei menționate, Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul

Constantin Lazari a reiterat că licența de desfășurare a activității notariale i-a fost

eliberată la 17 aprilie 2001, iar la data de 09 octombrie 2017, prin ordinul nr. 808, în

baza articolelor 36 alineatele (1) și (2), 41 alin. (8) din Legea privind organizarea

3

activității notarilor nr. 69 din 14 aprilie 2016, a fost reinvestită în funcția de notar, fără

ca Ministerul Justiției al Republicii Moldova să precizeze, până când sunt valabile

împuternicirile sale.

În acest context, a susținut că în anul 2001, când i s-a eliberat licența pentru

desfășurarea activității notariale, Legea cu privire la notariat nr.1153 din

11 aprilie 1997, nu stabilea că licența pentru desfășurarea activității notariale

încetează în cazul atingerii vârstei de 65 de ani. Mai mult, art. 13 din Legea cu

privire la notariat nr.1453 din 08 noiembrie 2002 prevedea că licența de desfășurare a

activității notariale se eliberează de Ministrul Justiției pe un termen nelimitat.

Astfel, norma art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu

privire la notariat, care reglementează faptul, că activitatea notarială încetează la

atingerea vârstei de 65 de ani, este aplicabilă doar notarilor investiți ulterior intrării în

vigoare a Legii nr. 300 din 25 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii

nr. 1453 din 8 noiembrie 2002.

În aceeași ordine de idei, reclamanta a relevat că legislatorul a stabilit, în mod

expres, faptul că licența pentru desfășurarea activității notariale se eliberează de către

Ministrul Justiției. Totodată, încetarea activității notarului se dispune, la fel, prin

ordinul Ministrului Justiției. Însă, în pofida celor enunțate, în cazul său ordinul privind

încetarea activității notariale este semnat de secretarul general de stat din cadrul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, contrar prevederii, care îi cere Ministrului

Justiției să constate faptul încetării activității notariale.

Reclamanta Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari a

solicitat anularea ordinului cu privire la încetarea activității notarului Galina Chirinciuc

nr. 298, emis la data de 02 mai 2018, de către secretarul general de stat Anatolie

Munteanu, publicat în Monitorul Oficial la data de 11 mai 2018; stabilirea faptului

încălcării drepturilor Galinei Chirinciuc, prin prisma încălcării principiului

nediscriminării, egalității în fața legii, aplicării diferențiate a legii și hărțuirii, prin

restabilirea situației anterioare încălcării drepturilor sale, cu declararea

ilegalității/nulitătii actului discriminatoriu adoptat - a ordinului cu privire la încetarea

activității notarului Galina Chirinciuc nr. 298, emis la data de 02 mai 2018

(f.d. 1-24, vol. I).

La 04 iulie 2018 Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari, a

depus supliment la cererea de chemare în judecată, prin care suplimentar a solicitat

suspendarea executării odinului cu privire la încetarea activității notarului Galina

Chirinciuc nr. 298 din 02 mai 2018, emis de către secretarul general de stat Anatolie

Munteanu, publicat în Monitorul Oficial la data de 11 mai 2017, în scopul prevenirii

unor pagube iminente (f.d. 49-51, vol. I).

Prin încheierea din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de reclamanta Galina Chirinciuc, reprezentată

de avocatul Constantin Lazari cu privire la suspendarea executării ordinului cu privire

la încetarea activității notarului nr. 298, emis la 02 mai 2018, de către secretarul general

de stat Anatolie Munteanu (f.d. 52-53, vol. I).

Prin încheierea din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-au declarat inadmisibile cerințele înaintate de Galina Chirinciuc împotriva

4

secretarului general de stat al Ministerului Justiției, Anatolie Munteanu cu privire la

anularea ordinului nr. 298 din 02 mai 2018 și stabilirea faptului încălcării drepturilor

reclamantei (f.d. 228-229, vol. I).

Prin hotărârea din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea înaintată de către Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin

Lazari a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 230; vol. I, 23-32, vol.2).

La data de 12 decembrie 2019, Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul

Constantin Lazari, a depus recurs împotriva încheierii din 06 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a acesteia

(f.d. 1-20, vol. II).

Totodată, la data de 12 decembrie 2019, Galina Chirinciuc, reprezentată de

avocatul Lazari Constantin, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din

06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea integrală

a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

(f.d. 21-22, vol. II).

Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul depus

de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari, împotriva încheierii

din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și apelul depus de Galina

Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari, împotriva hotărârii din

06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.142-153, Vol.II).

La 14 iulie 2020, Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari a

depus, prin intermediul poștei electronice, recurs împotriva deciziei din 08 iulie 2020

a Curții de Apel Chișinău (f.d.154-156), iar la 04 septembrie 2020 a prezentat

motivarea recursului pe suport de hârtie, cu semnătura olografă, prin care a solicitat

citarea participanților la proces pentru a se expune asupra litigiului și a prezenta probe

în susținerea argumentelor aduse, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii (162-177, Vol.II).

În susținerea recursului, recurenta a indicat motivele de drept și de fapt invocate în

cererea de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la materialele cauzei,

suplimentar a menționat, că instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, a

aplicat eronat normelor de drept material și procedural, adoptând astfel o decizie ilegală

și neîntemeiată, fapt ce a dus la încălcarea dreptului său la un proces echitabil.

Totodată, recurenta a invocat că decizia instanței de apel nu respectă exigențele în

materie de motivare a unei hotărâri judecătorești, precizând că obligația instanței de

a-și motiva hotărârea face parte din câmpul de aplicare al dreptului la un proces

echitabil, garantat de articolul 6 CEDO.

La fel, în motivarea recursului, Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul

Constantin Lazari a făcut trimitere la prevederile Legii nr.1153 din 11 aprilie 1997 cu

privire la notariat și ale Legii nr.1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, care

reglementează cazurile când activitatea notarului încetează de drept.

Aici recurenta a subliniat că prevederile acestor legi nu stabilesc încetarea

activității notarului în cazul atingerii vârstei de 65 de ani.

5

În această ordine de idei, a punctat că între anii 1999-2002, nu a existat vreun

asemenea motiv de încetare a activității notariale, iar prin ordinul Ministrului Justiției

notarii erau confirmați în funcție pe un termen nelimitat.

Prin urmare, odată ce prevederile acestor Legi nu conțin în textul lor un asemenea

motiv de încetare a activității notariale, dreptul aplicabil cazului a fost interpretat eronat

de către instanța de apel.

Tot aici, recurenta consideră că instanța de apel greșit a concluzionat și asupra

faptului că între cauza Eugeniei Dohocher împotriva Ministerului Justiției și prezentul

litigiu nu există similitudini.

În susținerea argumentului enunțat, recurenta a indicat că pentru ambele cazuri este

similar faptul aplicării Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002,

precum și faptul lipsei vreunui termen de practicare a activității notariale.

Subsidiar a invocat Hotărârea Curții Constituționale nr.30 din 23 decembrie 2010

privind controlul constituționalității, art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 1453-XV din

08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, potrivit căruia, motivul de încetare a activității

notariale stabilit la articolul 16 alin. (1) lit. g) din aceiași Lege, este aplicabil doar

notarilor investiți ulterior intrării în vigoare a Legii nr.300 din 25 decembrie 2008

pentru modificarea și completarea Legii nr. 1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la

notariat.

Totodată, recurenta a notat că argumentele indicate de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova pe parcursul judecării cauzei, în susținerea poziției asupra litigiului

sunt neîntemeiate și invocate în scopul ducerii în eroare a instanței de judecată.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

6

Decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei la

data de 12 august 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat

la materialele cauzei (f. d. 157, vol.II).

Astfel, recursul depus de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin

Lazari, împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, la data de

14 iulie 2020 și motivarea recursului la 04 septembrie 2020, este în termen.

Prin referința depusă la data de 27 octombrie 2020, Ministerul Justiției al

Republicii Moldova a solicitat respingerea recursului, ca fiind neîntemeiat

(f.d.199-204, vol.II).

Prin încheierea din 21 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari a fost numit pentru

examinare în complet din 5 judecători (f.d.198, vol.II).

Conform art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, Completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece criticele recurentei Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin

Lazari au fost expuse cu suficientă claritate.

Din considerentele enunțate, instanța de recurs respinge pretenția recurentei privind

citarea participanților la proces pentru a se expune asupra litigiului.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral hotărârea primei

instanțe și parțial decizia instanței de apel, în partea respingerii cererii de chemare în

judecată depuse de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari, și

emiterea în această parte a unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii, în rest,

decizia instanței de apel se menține, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă

decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima instanță,

în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor

judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare

cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

7

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, Completul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și

pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au

fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ prevede că, examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre în baza unei

acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual de

respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă

autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenției

reclamantului de emitere a actului este întemeiată.

Din materialele cauzei rezultă că la 17 aprilie 2001 Ministerul Justiției al

Republicii Moldova i-a eliberat Galinei Chirinciuc Licența nr. 159, care servește drept

temei pentru exercitarea atribuțiilor funcției de notar pe teritoriul mun. Chișinău

(f.d. 28, vol. I).

Prin ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 87 din 27 martie 2006

„Cu privire la suspendarea activității notarului privat Galina Chirinciuc,

mun. Chișinău” s-a suspendat începând cu 10 martie 2006 în baza cererii, activitatea

notarului privat Galina Chirinciuc (teritoriul de activitate mun. Chișinău), în legătură

cu exercitarea unei funcții publice (f.d.79, Vol.I).

Prin ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 431 din 21 noiembrie

2006 „Cu privire la modificarea ordinului nr. 87 din 27 martie 2006” s-a modificat

punctul 1 al ordinului ministrului justiției nr. 87 din 27 martie 2006, prin substituirea

sintagmei „începând cu data de 10 martie 2006” cu sintagma „începând cu data de

20 februarie 2006” (f.d.80, Vol.I).

Prin ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 266 din 17 iulie 2009

„Cu privire la reînvestirea cu împuterniciri notarul privat Galina Chirinciuc”, s-a

reînvestit notarul privat Galina Chirinciuc (teritoriul de activitate mun. Chișinău) cu

împuterniciri pentru desfășurarea activității notariale, s-a efectuat mențiunea în

Registrul de stat al notarilor despre reluarea activității și s-a restituit sigiliul

(f.d.81, vol. I).

Prin ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 276 din 27 iulie 2010

„Cu privire la suspendarea activității notarului public Galina Chirinciuc” s-a suspendat

în baza cererii, activitatea notarului privat Galina Chirinciuc (teritoriul de activitate

mun. Chișinău) pentru perioada aflării împreună cu soțul în misiune diplomatică,

începând cu data de 03 august 2010 (f.d.78, Vol.I).

8

Prin ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 245 din

10 aprilie 2017 „Cu privire la suspendarea activității notarului Galina Chirinciuc” s-a

suspendat activitatea notarului Galina Chirinciuc (teritoriul de activitate mun. Chișinău)

pe perioada aflării împreună cu soțul în misiune diplomatică (f.d.83, Vol.I).

Prin ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 808 din 09 octombrie

2017 „Cu privire la reînvestirea cu împuterniciri de exercitare a activității notariale”,

notarul Galina Chirinciuc (teritoriul de activitate mun. Chișinău) s-a reînvestit cu

împuterniciri de exercitare a activității notariale, începând cu 09 octombrie 2017, cu

efectuarea mențiunii în Registrul de stat al notarilor despre reluarea activității

(f.d.26, vol. I).

Prin scrisoarea nr. 04/13969 din 18 decembrie 2017, Ministerul Justiției al

Republicii Moldova a informat-o pe Galina Chirinciuc că în temeiul art. 42 alin. (1) și

alin. (2) al Legii nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activității notarilor,

în anul 2018, odată cu împlinirea vârstei de 65 de ani, va deveni subiect sub incidența

normei legale prenotate. Respectiva încetare a activității notarului atrage implicit

angajamentul de a organiza optim activitatea notarială pe care o realizează în cursul

anului curent, astfel încât către atingerea vârstei respective să fie deja definitivate toate

acțiunile ce sunt reglementate de Legea nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la

organizarea activității notarilor (f.d. 40, Vol.I).

Prin scrisoarea nr. 02/nj din 18 ianuarie 2018, Galina Chirinciuc a exprimat

dezacordul cu scrisoarea Ministerului Justiției nr. 04/13969 din 18 decembrie 2017

(f.d. 41-42, vol. I).

Prin scrisoarea nr. 05/1188 din 01 februarie 2018 Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, cu referire la adresarea Galinei Chirinciuc nr. 02/mj din 18 ianuarie 2018,

i-a comunicat că își reiterează poziția expusă în scrisoarea nr. 04/13969 din

18 decembrie 2017 (f.d. 43, vol. I).

Prin ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 298 din 02 mai 2018,

semnat de secretarul general de stat Anatolie Munteanu „Cu privire la încetarea

activității Notarului Galina Chirinciuc”, s-a constatat atingerea vârstei de 65 ani de către

notarul Galina Chirinciuc (teritoriul de activitate mun. Chișinău). S-a încetat activitatea

notarului Chirinciuc Galina, ca urmare a atingerii vârstei de 65 ani, cu radierea acestuia

din Registrul de Stat al Notarilor. În termen de 15 zile de la data aducerii la cunoștință

a prezentului ordin, Galina Chirinciuc va prezenta Ministerului Justiției dovada ce

confirmă distrugerea ștampilei, iar în termen de 3 zile va asigura transmiterea către

Camera Națională a legitimației de notar. Galina Chirinciuc este obligată în termen de

o lună de la data aducerii la cunoștință a prezentului ordin să predea Camerei Notariale

arhiva activității notariale ordonată conform legislației (f.d. 27, vol. I), ordinul fiind

publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la data de 11 mai 2018

(f.d.55, vol. I).

Nefiind de acord cu ordinul nr. 298 din 02 mai 2018, la 16 mai 2018 Galina

Chirinciuc a expediat în adresa Ministrului Justiției al Republicii Moldova contestație,

prin care a solicitat revocarea acestuia (f.d. 34, vol. I), aceasta fiind recepționată de

către pârât la 17 mai 2018, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat (f.d. 35, vol. I).

9

Totodată, la 16 mai 2018 Galina Chirinciuc a expediat în adresa Guvernului

Republicii Moldova cerere prealabilă, prin care a solicitat admiterea cererii și anularea

ordinului Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 298 din 02 mai 2018

(f.d.29-32, Vol.I)

Prin răspunsul nr. 05/1164 din 22 mai 2018, expediat la 23 mai 2018, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova a respins cererea prealabilă a Galinei Chirinciuc din

17 mai 2018, cu privire la anularea ordinului nr. 298 din 02 mai 2018, ca fiind nefondată

și lipsită temei juridic (f.d. 36-36A, vol. I).

La 20 iunie 2018, Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari a

depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova și Anatol Munteanu, secretar general de stat în cadrul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia că

cererea de chemare în judecată depusă de către Galina Chirinciuc, reprezentată de

avocatul Constantin Lazari urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Examinând cauza în ordine de apel și recurs, Curtea de Apel Chișinău a respins

apelul și recursul depus de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin

Lazari împotriva încheierii și hotărârii din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Cu referire la cererea de recurs depusă de Galina Chirinciuc, reprezentată de

avocatul Constantin Lazari împotriva încheierii din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani, instanța de apel a notat că soluția primei instanțe din încheierea

contestată nu prejudiciază fondul litigiului, fiind impusă de modificările normelor

legale.

Prin urmare, argumentele invocate precum că soluția primei instanțe de a declara

inadmisibile pretențiile reclamantei față de Secretarul general de Stat limitează dreptul

Galinei Chirinciuc de acces la instanță, sunt nefondate.

Or, prima instanța examinând fondul litigiului nu a lăsat fără apreciere

argumentele reclamantei legate de acțiunile secretarului general de stat întreprinse la

emiterea actului administrativ contestat, însă ținând cont de modificările operate în

legislație la intrarea în vigoare a Codului administrativ, prima instanță corect a stabilit

că pretențiile reclamantei înaintate personal împotriva Secretarului General de Stat,

urmează a fi apreciate ca pretenții împotriva autorității publice din numele căreia

ultimul a acționat, deoarece acesta nu a întreprins acțiuni din nume propriu. Acest fapt

nu înseamnă că argumentele reclamantei au fost lăsate fără examinare. La fel,

declararea inadmisibilității acțiunii în partea respectivă, nu servește temei de respingere

a acțiunii ca fiind formulată împotriva pârâtului necorespunzător.

În motivarea soluției privind respingerea cererii de apel depusă împotriva hotărârii

primei instanțe, instanța de apel a invocat dispozițiile art. 42 alin. (1) lit. e), alin. (2),

(5), (6), art. 70 alin. (4) și (5) ale Legii nr. 69 din 14 aprilie 2016 cu privire la

organizarea activității notarilor.

Astfel, instanța ierarhic inferioară a notat că prima instanță just a concluzionat

asupra legalității ordinului contestat de încetare a activițății de notar în privința Galinei

Chirinciuc, la atingerea vîrstei de 65 de ani.

10

Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiată opinia apelantei, că sunt greșite

argumentele primei instanțe indicate în pct. 63-70 din actul judecătoresc contestat,

deoarece acestea nu au nici o legătură cu obiectul cauzei, întrucât notarul Chirinciuc

Galina era/este în drept de a-si continua activitatea de notar în baza licenței deținute,

iar aserțiunile instanței de fond precum că norma de drept nu ar fi reglementat faptul

continuării activității de notar pe o perioadă nedeterminată, nu constituie decât o

interpretare eronată a legii.

Aici instanța de apel a menționat că licența pentru desfășurarea activității de notar

i-a fost eliberată Galinei Chirinciuc la data de 17 aprilie 2001, iar în astfel de

circumstanțe sunt greșite argumentele apelantei-reclamantei, precum că în speță sunt

aplicabile prevederile art. 6 din Legea nr. 1153 din 11 aprilie 1997 cu privire la notariat

în redacția anterioară: „În baza cererii sale, notarul este confirmat în funcție de ministrul

justiției pe un termen nelimitat, la propunerea Consiliului Uniunii Notarilor, după ce

face dovada îndeplinirii cerințelor indicate la art.4”. De asemena, instanța de apel a

reiterat că, făcând trimitere la norma legală enunțată, în redacția Legii din anul 1997,

apelanta nu a ținut cont de faptul că, prin Legea nr. 944-XIV din 21 aprilie 2000 pentru

modificarea și completarea Legii cu privire la notariat, s-a modificat și s-a completat

Legea nr. 1153-XIII din 11 aprilie 1997 cu privire la notariat (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, nr.94-97 din 03 august 2000), astfel că în urma modificărilor art.

6 din Legea nr. 1153/1997, în vigoare de la 03 august 2000, acesta avea următorul

conținut: „Candidații care au îndeplinit condițiile prevăzute la art. 4 sînt confirmați în

funcția de notar prin ordinul ministrului justiției”, adică prin această modificare s-a

exclus sintagma „pe un termen nelimitat”.

Așadar, instanța de apel a concluzionat că odată ce notarul Galina Chirinciuc, a fost

confirmată în funcție de notar ulterior intrării în vigoare a modificărilor art. 6 din Legea

nr.1153-XIII din 11 aprilie 1997 cu privire la notariat, licența pentru desfășurarea

activității notariale fiindu-i eliberată la 17 aprilie 2001, sunt lipsite de temei

argumentele acesteia că are dreptul de a desfășura activitate de notar pe un termen

nelimitat. Or, odată ce Legea care reglementa activitatea notarială, la data numirii

acesteia în funcție, nu indica expres perioada pentru care persoana a fost confirmată în

funcția de notar, Ministerul Justiției corect a stabilit că în astfel de circumstanțe, sunt

aplicabile pevederile Legii noi, care reglementează aspectul dat.

La fel, nefondate instanța de apel a catalogat trimiterile apelantei la practica

judiciară pe un caz considerat similar, și anume decizia irevocabilă a Curții Supreme

de Justiție emisă în cauza „Dohocher Eugenia vs Ministerul Justiției, dosar

nr. 3ra-404/19”.

La acest capitol, instanța ierarhic inferioară a notat că, prin decizia la care face

referire apelanta a fost anulat ordinul Ministerului Justiției de încetare a activității

notariale a notarului Galina Chirinciuc. Însă, această cauză nu poate fi apreciată ca un

caz similar, întrucât în cauza respectivă, notarul a fost confirmat în funcție la data de

23 iunie 1998, adică înaintea operării modificărilor în Legea nr. 1153 din

11 aprilie 1997 cu privire la notariat, în timp ce în prezenta speță Galina Chirinciuc a

obținut licența de notar în anul 2001, adică ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 944

11

din 21 aprilie 2000, prin care a fost exclus din art. 6 din Legea nr. 1153-XIII din

11 aprilie 1997 cu privire la notariat, sintagma „pe un termen nelimitat”.

Totodată, instanța de apel a respins ca nefondat argumentul apelantei, precum că

secretarul general de stat nu a fost împuternicit de a semna Ordinul de încetare a

activități notarului Galina Chirinciuc.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel a indicat că în conformitate cu

prevederile art. 27 alin. (5) din Legea cu privire la Guvern (în vigoare la data de

02 mai 2018, data semnării ordinului contestat), secretarul general de stat sau secretarii

de stat ai ministerului al cărui ministru este absent, îl înlocuiesc doar în activitățile de

administrare a treburilor curente ale ministerului, necesare pentru realizarea

obiectivelor și direcțiilor strategice ale ministerului, determinate de ministru pornind de

la programul de activitate al Guvernului.

Prin urmare, luând în considerare că în perioada 02-06 mai 2018, în baza Hotărârii

Guvernului nr. 401 din 25 aprilie 2018, ministrul justiției a fost în deplasare, făcând

parte din delegația moldovenească în legătură cu participarea domnului Pavel Filip,

Prim-ministru, la cea de-a patra Reuniune a Consiliului de Asociere Republica

Moldova-Uniunea Europeană, este evident că ministrul a fost în imposibilitate de a

semna personal ordinul respectiv, iar prin prisma prevederilor art. 27 din Legea

Guvernului, secretarul general de stat a fost împuternicit de a exercita aceste atribuții.

În final, instanța de apel a notat că odată ce s-a constatat că actul administrativ

contestat - Ordinul cu privire la încetarea activității notarului Galina Chirinciuc, nr. 298

din 02 mai 2018, a fost emis cu respectarea prevederilor legale în vigoare, prima

instanța corect a respins pretenția reclamantei despre anularea actului respectiv.

Totodată, instanța de apel a relevat că prima instanță just a respins și pretenția

privind stabilirea faptului încălcării drepturilor Galinei Chirinciuc, prin prisma

încălcării principiului nediscriminării, egalității în fața legii, aplicării diferențiate a legii

și hărțuirii, prin restabilirea situației anterioare încălcării drepturilor sale, or, pretenția

respectivă este subsecventă celei de anulare a actului administrativ contestat. Iar,

cazurile la care face trimitere reclamanta, nu sunt similare celei din prezenta speță,

întrucât notarii nominalizați au fost confirmați în funcție înaintea operării modificărilor

art. 6 din Legea nr. 1153 din 11 aprilie 1997 cu privire la notariat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează

raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că concluziile instanței de apel și primei

instanțe privind respingerea cererii de chemare în judecată a Galinei Chirinciuc expuse

în hotărârile judecătorești sunt în contradicție cu materialele cauzei, iar circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate sau elucidate pe deplin.

Prima instanță și instanța de apel, la examinarea cauzei, au aplicat eronat normele

de drept material și nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor administrate la actele

cauzei.

În susținerea acestei concluzii, instanța de recurs menționează urmatoarele.

Conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 ( în vigoare la data emiterii ordinului contestat), orice persoană care

12

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține

anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Articolul 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 ( în vigoare la data emiterii ordinului contestat), statua că persoana

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 (în vigoare în perioada de referință), persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este

mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în

termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei

cauzate.

Articolul 8 alin. (1) al Legii cu privire la organizarea activității notarilor nr. 69 din

14 aprilie 2016 stipulează că notarul este exponentul puterii de stat, împuternicit în

modul stabilit de lege în baza licenței și a ordinului de învestire cu împuterniciri.

Sub acest aspect, Colegiul reiterează că reclamantei Galina Chirinciuc la

17 aprilie 2001 i-a fost eliberată licența nr.159 pentru desfășurarea activității notariale.

Conform art. 42 alin. (1) al Legii cu privire la organizarea activității notarilor nr. 69

din 14 aprilie 2016, activitatea notarului încetează în următoarele cazuri: a) depunerea

cererii în acest sens; b) decesul notarului; c) declararea notarului ca fiind dispărut fără

veste sau decedat; d) retragerea licenței; e) atingerea vârstei de 65 de ani;

f) necorespunderea acestuia condițiilor prevăzute la art.8 alin.(3) lit. a), b), h) și i);

g) anularea licenței.

Conform alin. (2) al aceluiași articol, încetarea activității notarului se dispune prin

ordin al ministrului justiției din oficiu, la cererea notarului sau la cererea Camerei

Notariale.

La acest capitol, instanța de recurs precizează că la emiterea ordinului de încetare a

activității notarului Galina Chirinciuc, au fost aplicate prevederile Legii cu privire la

organizarea activității notarilor nr. 69 din 14 aprilie 2016, în vigoare din

26 februarie 2017.

În această ordine de idei, instanța de recurs relevă că Galina Chirinciuc, activează

în baza licenței nr. 159 din 17 aprilie 2001. Iar, la acel moment, erau în vigoare

prevederile Legii cu privire la notariat nr. 1153-XIII din 11 aprilie 1997, ulterior

abrogată la 21 februarie 2003 prin Legea nr.1453-XV din 08 noiembrie 2002 cu privire

la notariat.

Conform art. 14 alin. (1) al Legii cu privire la notariat nr. 1153-XIII din

11 aprilie 1997, în vigoare la data confirmării reclamantei în funcția de notar, licența

pentru activitate notarială este eliberată de Ministerul Justiției, în baza deciziei Comisiei

de calificare, persoanelor care au susținut examenul de calificare.

13

Conform art. 21 alin. (1) lit. a)- h) al Legii cu privire la notariat nr. 1153-XIII din

11 aprilie 1997, în vigoare la data confirmării reclamantei în funcție de notar, activitatea

notarului încetează: la cerere; în cazul constatării incapacității de muncă, în condițiile

legii; prin excludere din profesie, dispusă ca sancțiune disciplinară, în condițiile

prezentei legi; în cazul incapacității profesionale constatate în urma unor inspecții

repetate; în cazul când sentința a rămas definitivă sau a fost comisă o încălcare a eticii

notarului; în cazul în care notarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art.4; în

caz de deces; în caz de retragere a licenței.

Articolul 13 alin. (1) al Legii cu privire la notariat nr. 1453-XV din 08 noiembrie

2002, în vigoare în perioada de referință, stipula că licența pentru activitate notarială se

eliberează de Ministerul Justiției pe un termen nelimitat, în baza ordinului ministrului

justiției. Licența eliberată se înregistrează în Registrul de Stat al Notarilor, ținut de

Ministerul Justiției.

Conform art. 16 alin. (1) lit. a)-f) al Legii cu privire la notariat nr. 1453-XV din

08 noiembrie 2002, în redacția în vigoare până la 06 martie 2009, stipula că activitatea

notarului încetează în cazul: depunerii cererii; necorespunderii condițiilor prevăzute la

art.9; decesului; condamnării de către instanța de judecată printr-o hotărîre definitivă

pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni; declarării lui dispărut fără veste sau

declarării morții lui; retragerii licenței.

Prin Legea nr. 300-XVI din 25 decembrie 2008, în vigoare din 06 martie 2009,

pentru modificarea și completarea Legii nr. 1453-XV din 08 noiembrie 2002 cu privire

la notariat, a fost completat art. 16 alin. (1) cu litera g) cu următorul cuprins: “g)

atingerii vârstei de 65 de ani.”

Conform art. 70 alin. (4) al Legii cu privire la organizarea activității notarilor nr.69

din 14 aprilie 2016, în vigoare din 26 februarie 2017, persoanele care, la data intrării în

vigoare a prezentei legi, dispun de licență pentru activitatea notarială au dreptul să

activeze în continuare ca notari în baza acesteia.

Deși, textul de lege citat stabilește expres despre dreptul persoanei de a continua

activitatea în funcția de notar în baza licenței deținute, la data intrării în vigoare a

prezentei legi, pârâtul Ministerul Justiției al Republicii Moldova contrar prevederilor

legale precitate a emis la 02 mai 2018 ordinul nr. 298 privind încetarea activității

notarului Galina Chirinciuc ca urmare a atingerii vârstei de 65 de ani. Or, ordinul a fost

emis în temeiul art. 42 alin.(1) lit. e) și alin.(6), (7) din Legea nr. 69 din 14 aprilie 2016

cu privire la organizarea activității notarilor, în vigoare din 26 februarie 2017.

De altfel, art. 6 alin. (1) Cod civil, în redacția în vigoare la data emiterii ordinului

contestat, prevedea expres că legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și

nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici

condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior.

În ceea ce vizează alegațiile instanței de apel cu referire la art. 6 alin. (3) Cod civil

precum că ar fi corectă concluzia primei instanțe referitor la neaplicabilitatea speței a

prevederilor Legii cu privire la notariat nr. 1153-XIII din 11 aprilie 1997, ulterior

abrogată la 21 februarie 2003 prin Legea nr.1453-XV din 08 noiembrie 2002 cu privire

la notariat, Colegiul menționează că art. 70 alin. (4) al Legii cu privire la organizarea

activității notarilor nr. 69 din 14 aprilie 2016, în vigoare din 26 februarie 2017, citat

14

anterior, indică expres despre dreptul persoanei de a continua activitatea în funcția de

notar în baza licenței deținute, la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Prevederi similare se conțineau și în art. 87 alin. (1) din Legea nr.1453-XV din

08 noiembrie 2002 cu privire la notariat.

Or, art. 6 alin. (3) Cod civil, în redacția în vigoare până la data de 01 martie 2019,

stipula că de la data intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu

excepția cazurilor în care legea nouă prevede altfel.

Respectiv, în circumstanțele relevate, este evident că notarul Galina Chirinciuc era

în drept de a continua activitatea de notar în baza licenței deținute, iar aserțiunile

instanței de apel precum că norma de drept nu a reglementat faptul continuării activității

de notar pe o perioadă nedeterminată, nu constituie decât o interpretare eronată a legii

efectuată de instanța de apel.

În acest context, instanța de recurs apreciază ca fiind relevante argumentele

recurentei precum că licența i-a fost eliberată pe un termen nelimitat în baza ordinului

intimatului, care nu a fost anulat sau modificat.

Or, art. 13 alin. (1) al Legii cu privire la notariat nr. 1453-XV din

08 noiembrie 2002, evocat anterior, prevedea că licența pentru activitate notarială se

eliberează de Ministerul Justiției pe un termen nelimitat.

Subsecvent, instanța de recurs notează că pentru prima dată censul de vârstă până

la care notarii își pot continua activitatea a fost introdus prin Legea nr.300-XVI din

25 decembrie 2008 și aceste prevederi au fost supuse controlului constituționalității.

În acest sens, Colegiul evocă și pct. 5 al hotărârii Curții Constituționale nr. 30 din

23 decembrie 2010 pentru controlul constituționalității art.16 alin. (1) lit. g) din Legea

nr.1453-XV din 08 noiembrie 2002 „Cu privire la notariat”, cu modificările și

completările ulterioare, în care s-a indicat precum că potrivit Codului civil, legea civilă

nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a

unei situații juridice constituite anterior (art.6 alin.(1)). În conformitate cu prevederile

art.87 din dispozițiile finale și tranzitorii ale Legii cu privire la notariat, persoanele care

la data intrării în vigoare a legii dispun de licență pentru activitate notarială au dreptul

să activeze în continuare ca notari în baza acestor licențe.

La fel, Curtea Constituțională a relevat că prevederea despre încetarea activității

notarului în cazul atingerii vârstei de 65 ani intră în coliziune cu prevederile legii

privind eliberarea licenței pentru activitatea notarială pe un termen nelimitat

(art.13 alin.(1)), numirea notarului pentru o durată nedeterminată (art.20 alin.(1)).

Prevederea art.16 alin.(1) lit. g) din Legea cu privire la notariat privind încetarea

activității notarului la vârsta de 65 de ani este aplicabilă notarilor învestiți cu

împuterniciri de exercitare a activității notariale ulterior intrării în vigoare a Legii

nr.300-XVI din 25 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii cu privire

la notariat. Totodată, potrivit art.20 alin.(1) din Legea cu privire la notariat, notarul nu

poate fi destituit decât în temeiul legii.

De altfel, conform aceeași hotărâri a Curții Constituționale, destinate

Parlamentului Republicii Moldova, privind necesitatea asigurării coerenței prevederilor

Legii cu privire la notariat, s-a menționat despre faptul că „în procesul examinării

cauzei Curtea Constituțională a constatat unele neconcordanțe între prevederile Legii

15

cu privire la notariat. Astfel, în sensul prevederilor art.9, art.12 alin.(3), art.13 alin.(1)

din Legea cu privire la notariat, dreptul persoanei la exercitarea activității de notar,

învestirea acesteia cu împuterniciri de exercitare a activității notariale legal nu sânt

limitate în timp; licența pentru activitate notarială se eliberează pe un termen nelimitat

în baza ordinului ministrului justiției, iar potrivit art.20 alin.(1) din Lege, în

conformitate cu garanțiile legale ale activității sale, notarul este numit pentru o durată

nedeterminată și nu poate fi destituit decît în temeiul legii.

În baza dispozițiilor finale și tranzitorii ale Legii cu privire la notariat (art.87),

persoanele care la data intrării în vigoare a acestei legi (8 februarie 2003) dispun de

licență pentru activitate notarială au dreptul să activeze în continuare ca notari în baza

acestor licențe.

Litera g) din alin.(1) art.16 al Legii, însă stipulează că activitatea notarului

încetează în cazul atingerii vîrstei de 65 de ani.

De remarcat, că prevederile menționate despre învestirea persoanelor cu

împuterniciri notariale (art.12 alin.(3)), privind licența pentru activitate notarială

(art.13 alin.(1)), garanțiile activității notarului (art.20 alin.(1)) au fost modificate prin

aceeași Lege, prin care art.16 alin.(1) a fost completat cu lit.g).

Potrivit Legii nr.780-XV din 27 decembrie 2001, actele legislative trebuie să

respecte condițiile legalității, accesibilității, preciziei, odată intrat în vigoare, actul

legislativ este executoriu și aplicabil tuturor subiecților de drept. Apărarea drepturilor,

libertăților, intereselor legitime ale cetățenilor, egalitatea și echitatea socială, precum și

compatibilitatea cu legislația comunitară constituie o condiție obligatorie a oricărui act

legislativ, care trebuie să corespundă dispozițiilor constituționale și să fie în

concordanță cu cadrul juridic existent. La elaborarea, adoptarea și aplicarea actului

legislativ urmează a fi respectate principiile de bază ale legiferării precum sânt

oportunitatea, coerența, consecvența și echilibrul între reglementările concurente,

consecutivitatea, stabilitatea și predictabilitatea normelor juridice ș.a. (art.3 alin.(1),

(2); art.4 alin.(2), (3) lit.a), b), art.5 alin.(1), (2) lit.a).”

Având în vedere cele enunțate, instanța de recurs conchide că este eronată

concluzia instanței de apel privind aplicabilitatea în speță a prevederilor Legii nr. 69

din 14 aprilie 2016 cu privire la organizarea activității notarilor. Or, această Lege a

intrat în vigoare la 26 februarie 2017, cu excepția capitolului VII, care a intrat în vigoare

la 26 august 2016, iar reclamanta a obținut dreptul de a desfășura activitatea de notar

sub imperiul prevederilor Legii nr. 1153-XIII din 11 aprilie 1997, care nu a prevăzut

un termen determinat pentru desfășurarea activității notariale, sau încetarea activității

la împlinirea unei anumite vârste.

Referitor la marja de apreciere a statelor privind alegea vârstei de pensionare și

mecanismul aplicării acesteia, conform jurisprudenței CtEDO, invocată de instanța de

apel și de intimat în referința depusă, instanța de recurs menționează că la caz este

esențial de a determina legea aplicabilă litigiului dedus judecății. Or, în speță, în esență,

nu se contestă însăși censul de vârstă, dar aplicarea retroactivă a legii civile, în condițiile

în care legea nu are prevederi exprese în acest sens.

În continuare, ținând cont de la aserțiunile recurentei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

16

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

preciza și faptul că la data confirmării în funcție a notarului Galina Chirinciuc pe termen

limitat la 17 aprilie 2001, erau în vigoare prevederile Legii cu privire la notariat nr.

1153-XIII din 11 aprilie 1997, ulterior abrogată la 21 februarie 2003 prin Legea

nr.1453-XV din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, care în art. 21 alin. (1)

sus-citat și ulterior în art. 16 alin.(1) au prevăzut exhaustiv temeiurile de încetare a

activității notarului care sunt similare în ambele texte de lege. Or, unul din acestea fiind

retragerea licenței, iar censul de vârstă nu era un temei de încetare a activității notarului

la data confirmării pe termen nelimitat.

De altfel, Colegiul reiterează că lit.g) la art. 16 referitor la censul de vârstă de 65

de ani, a fost introdusă în baza Legii nr. 300-XVI din 25 decembrie 2008, în vigoare

din 06 martie 2009-data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aici instanța de recurs consideră relevante argumentele recurentei că actele

legislative reținute de către intimat și instanța de apel produc efecte juridice doar pentru

situațiile juridice create după introducerea modificărilor sau după caz a adoptării actului

legislativ și intrării în vigoare a acestora.

Conform art. 54 al Constituției al Republicii Moldova, în Republica Moldova nu

pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale

ale omului și cetățeanului. Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor

restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute

ale dreptului internațional și sânt necesare în interesele securității naționale, integrității

teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor

în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane,

împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și

imparțialității justiției. Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor

proclamate în articolele 20-24. Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care

a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.

În acest context, prin prisma argumentelor recurentei referitor la faptul că s-a

admis existența unei situații în care niște persoane, deși aflate la egalitate din punct de

vedere al faptelor și al dreptului, beneficiază de un alt fel de tratament, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

menționează că CtEDO reamintește că orice diferență de tratament nu implică automat

încălcarea art.14 din convenție. Trebuie stabilit că persoanele aflate în situații similare

sau comparabile în materie beneficiază de un tratament preferențial și că această

distincție nu are nicio justificare obiectivă sau rezonabilă (Stubbings și alții împotriva

Marii Britanii, hotărârea din 22 octombrie 1996, Culegere 1996-IV, pct. 72).

În altă ordine de idei, instanța de recurs precizează că nu au fost identificate

anumite situații, care ar fi determinat aplicarea prevederilor noi ale Legii și restrângerea

Galinei Chirinciuc a dreptului la muncă ce presupune un salariu, care este un drept

patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Conform art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, orice persoană fizică sau juridică are

dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât

din cauza unei utilități publice și în condițiile prevăzute de lege și principiile generale

17

ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care îl

dețin statele de a pune în vigoare legile pe care le consideră necesare pentru a

reglementa folosirea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura

plata impozitelor sau altor contribuții sau amenzilor.

Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și, anterior, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului au stabilit câmpul de aplicare al articolului 1 din Protocolul nr. 1

prin intermediul unei succesiuni de hotărâri, în care a arătat, în principiu, care sunt

tipurile de drepturi garantate de textul convențional, altfel spus, care este sensul noțiunii

autonome de „bun” în sensul Convenției.

De altfel, articolul 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO, consacră dreptul la respectarea

bunurilor. Jurisprudența CtEDO în materie, statuează clar că „recunoscând fiecăruia

dreptul la respectarea bunurilor sale, articolul 1 garantează, în substanță, dreptul la

proprietate”.

În cauza Oneryildiz c. Turciei din 30 noiembrie 2004, Curtea amintește că

noțiunea de ”bunuri” din art. 1 din Protocolul 1 are o valoare autonomă și că anumite

drepturi și interese care constituie active, pot fi considerate ca ”drepturi de proprietate”

și, deci, ”bunuri” în sensul acestei dispoziții.

În cauza Dogan ș.a. c. Turciei din 29 iulie 2004, a evidențiat că privarea oricăror

surse care constituiau câștigul de bază al reclamanților, face implicit ca art. 1 din

Protocolul 1 să servească unei garanții concrete și efective a dreptului de a-și câștiga

viața prin muncă.

Prezintă relevanță și faptul că activitatea notarială se desfășoară pe bază de licență

eliberată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, care în cazul reclamantei a fost

eliberat pe un termen nelimitat, iar o licență constituie un bun în sensul articolului 1 din

Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale în funcție de faptul dacă deținătorul licenței are o

„speranță rezonabilă și legitimă în privința valabilității în timp a licenței și a posibilității

de a continua să obțină beneficii din exercitarea unei activități în baza acestei licențe”.

Conform jurisprudenței CEDO, lipsirea de aceasta constituie o interferență în

dreptul de a se bucura de proprietate, care este garantat de articolul 1 din Primul

Protocol (a se vedea: Pudas v. Suedia, hotărîrea din 27 octombrie 1987, Tre Tractores

Aktiebolag v. Suedia, hotărîrea din 07 iulie 1989, Rosenzweig and Bonded Warehouses

Ltd. v. Polonia, hotărîrea din 28.07.2005, Bimer SA v. Moldova, hotărîrea din

10 iulie 2007, Megadat.com SRL v. Republica Moldova, nr.21151/04, 08 aprilie 2008,

Bercut SRL v. Republica Moldova, nr.32247/07, 06 decembrie 2011).

Astfel, CtEDO reamintește că art. 1 din Protocolul nr. 1 cere înainte de toate și

mai ales ca o ingerință a autorității publice în beneficierea de dreptul la respectarea

bunurilor să fie legală. În special, alineatul doi al acestui articol, recunoscând statelor

dreptul de a reglementa folosirea bunurilor, impune condiția ca acest drept să fie

exercitat prin punerea în vigoare a „legilor”, principiul legalității presupunând existența

unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și a căror aplicare este

previzibilă (a se vedea, mutatis mutandis, Broniowski împotriva Poloniei [GC],

nr.31443/96, paragraful 147).

18

În altă ordine de idei, ingerința în dreptul de proprietate trebuie să vizeze nu numai

un „scop legitim” conform „interesului general” ci și să păstreze un raport rezonabil de

proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat de orice măsură aplicată de

stat, inclusiv măsurile destinate să reglementeze folosirea bunurilor. Este ceea ce

exprimă noțiunea de „echilibru just” de păstrat între cerințele de interes general ale

comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale persoanei.

Or, în speță Legea care ar reglementa scopul legitim și ar legifera ingerința a fost

adoptată ulterior confirmării notarului Galina Chirinciuc în funcția de notar pe un

termen nelimitat și respectiv eliberarea licenței, la fel, pe un termen nelimitat. În acest

sens, art. 13 alin. (1), citat anterior, al Legii cu privire la notariat nr. 1453-XV din

08 noiembrie 2002, Lege care a abrogat Legea cu privire la notariat nr. 1153- XIII din

11 aprilie 1997, stipula că licența pentru activitate notarială se eliberează de Ministerul

Justiției pe un termen nelimitat.

Astfel, în concluzie instanța de recurs conchide că acțiunea înaintată de Galina

Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari este întemeiată, bazată pe

argumente relevante, legale și incontestabile, motiv din care urmează a fi admisă.

În ceea ce vizează soluția instanței de apel, prin prisma jurisprudenței CtEDO

invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că instanța ierarhic inferioară nu a încercat decât să

justifice aplicarea censului de vârstă, limitare ce ar fi determinată de obiectivele statului

legate de optimizarea utilizării forței de muncă în ramurile economiei naționale, precum

și faptul că censul de vârstă pentru exercitarea anumitor activități nu ar trebui privită ca

o încălcare a dreptului constituțional la muncă sau ca o discriminare, însă a evitat de a

răspunde argumentelor reclamantei referitor la incidența normelor aplicate la emiterea

ordinului contestat și aplicarea retroactivă a acestora.

Or, instanța de apel nu a generalizat decât acest aspect, remarcând că art. 70

alin.(4) din Legea cu privire la organizarea activității notarilor nr. 69 din 14 aprilie 2016

nu ar indica la activitatea notarului pe un termen nedeterminat. De altfel, aplicarea

retroactivă a legii civile la emiterea ordinului contestat a fost unul din principale motive

invocate la depunerea cererii de chemare în judecată.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că hotărârea primei instanțe și

decizia instanței de apel, în partea respingerii acțiunii depuse de Galina Chirinciuc,

reprezentată de avocatul Constantin Lazari au fost adoptate cu aplicarea și interpretarea

eronată a normelor de drept material, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa hotărârea

din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și decizia din

08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii cererii de chemare în

judecată depuse de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari și în

această parte de a emite o nouă decizie de admitere a acțiunii. În rest, decizia instanței

de apel, în partea respingerii recursului depus de Galina Chirinciuc, reprezentată de

avocatul Constantin Lazari împotriva încheierii din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani se menține.

19

În conformitate cu 258 alin (3), 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin

Lazari.

Se casează hotărârea din 06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii cererii de

chemare în judecată depuse de Galina Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin

Lazari și în această parte se emite o nouă decizie prin care:

Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Galina Chirinciuc împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Anatol Munteanu, secretar general de

stat în cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ și constatarea faptului încălcării drepturilor.

Se anulează ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr.298 din

02 mai 2018 privind încetarea activității notarului Galina Chirinciuc.

În rest, decizia instanței de apel, în partea respingerii recursului depus de Galina

Chirinciuc, reprezentată de avocatul Constantin Lazari împotriva încheierii din

06 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Nina Vascan

20