3ra-1242/21 — contestarea actelor administrative

Dosar nr. 3ra-1242/21 2-20070618-01-3ra-25112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 26 ianuarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Roman Ocerednîi, în interesul lui Ion Clipca, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Clipca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea de apel înaintată de Ion Clipca și s-a menținut hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 25 iunie 2020, reclamantul Ion Clipca s-a adresat în instanța de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți cu privire contestarea actelor administrative.

În motivarea cererii a indicat că a activat în cadrul organelor afacerilor interne ale Republicii Moldova în perioada 01 mai 1991 - 02 octombrie 2006. În temeiul ordinului nr.108ef din 02 octombrie 2006 serviciul în Poliție precum și contractul individual de muncă au încetat. Totodată, a fost stabilit stagiu de muncă de 17 ani 06 luni și 21 zile.

A subliniat reclamantul că, conform Certificatului nr.27554 eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți, a activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie al CPM Bălți în următoare perioade: 06 august 1999 - 14 iulie 2000 - polițist pentru pază și escortă al secției serviciului administrative al CPM Bălți al IPJ Bălți; 14 iulie 2000 - 02 decembrie 2002 - ajutor al inspectorului de serviciu al secției serviciului administrativ al CPM Bălți al IPJ Bălți; 06 aprilie 2005 - 21 iulie 2005 - polițist pază și escortă al izolatorului de detenție provizorie al secției instituții speciale al CPM Bălți al IPJ Bălți; 21 iulie 2005 - 02 octombrie 2006 - polițist pază și escortă al izolatorului de detenție provizorie al secției instituții speciale al CPM Bălți al IPJ Bălți.

A menționat că, la calcularea vechimii în muncă, la eliberare din serviciu nu a fost luată în considerare perioada sa de activitate în izolatorul de detenție provizorie or, potrivit pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, 1 corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă următoarele înlesniri: d) două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Respectiv, reclamantul invocă că nu i-a fost stabilită pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne din cauza neîntrunirii stagiului necesar or, potrivit art.13 Legii nr.1544 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne (în redacția Legii din 2006) - Dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au: a) militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani. A indicat că, la 20 martie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul nr.96, prin care au fost recunoscute înlesniri, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate.

Din aceste considerente, reclamantul a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne cerere, prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă. La 20 iunie 2018, reclamantul a primit răspunsul din partea Inspectoratului de poliție Bălți nr.14639, prin care i-a fost remis certificatul solicitat, în vederea confirmării perioadelor de activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a perioadelor cu înlesniri.

Potrivit certificatului nr.500 anexat la răspuns, Inspectoratul de Poliție Bălți a recalculat vechimea în muncă, calculând-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru următoarele perioade: 06 august 1999 - 14 iulie 2000 - polițist pentru pază și escortă al secției serviciului administrative al CPM Bălți al IPJ Bălți; 06 aprilie 2005 - 21 iulie 2005 - polițist pază și escortă al izolatorului de detenție provizorie al secției instituții speciale al CPM Bălți al IPJ Bălți; 21 iulie 2005 - 02 octombrie 2006 - polițist pază și escortă al izolatorului de detenție provizorie al secției instituții speciale al CPM Bălți al IPJ Bălți. Potrivit acestui certificat, reclamantului i-au fost calculate vechimea în muncă de 19 ani 11 luni și 05 zile.

Pentru perioada 14 iulie 2000 - 02 decembrie 2002, când reclamantul a activat în calitate de ajutor al inspectorului de serviciu al secției serviciului administrativ al CPM Bălți al IPJ Bălți, recalcularea vechimii în muncă nu a fost efectuată. A comunicat că, prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ministerul Afacerilor Interne a fost obligată să recalculeze reclamantului vechimea în muncă și pentru perioada 14 iulie 2000 - 02 decembrie 2002. Hotărârea a fost executată de Ministerul Afacerilor Interne și la 20 noiembrie 2019, Inspectoratul de Poliție Bălți a eliberat lui Ion Clipca certificatul nr.605 cu mențiunea - vechimea în muncă cu înlesniri constituie: 22 ani 02 luni și 23 zile.

A rezumat că, la data eliberării din serviciu - 02 octombrie 2006, a avut stagiul necesar în vederea beneficierii de dreptul la pensie. Însă Ministerul Afacerilor Interne, în competența căruia la acel moment era calcularea vechimii în muncă și stabilirea pensiilor foștilor colaboratori, în mod greșit a calculat vechimea fără avantaje, lipsind reclamantul de dreptul constituțional la pensie. Începând cu 01 ianuarie 2017, atribuțiile de stabilire și achitarea pensiilor pe linia Ministerului Afacerilor Interne au fost trecute în competența Casei Naționale de Asigurării Sociale. Astfel, considerând că la situația din 02 octombrie 2006 a întrunit stagiul necesar, Ion Clipca s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți cu cerere privind 2 stabilirea pensiei în temeiul Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Potrivit deciziei nr.02/2020/31422 din 08 mai 2020 a fost respinsă cererea lui Ion Clipca, din motiv că acesta nu întrunește stagiul necesar. La 12 mai 2020, reclamantul a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți privind refuzul de stabilire a pensiei și stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă în organele Ministerul Afacerilor Interne în temeiul art. 13 Legii nr. 1544. Casa Națională de Asigurări Sociale, prin răspunsul nr.C-994/20 din 02 iunie 2020 a refuzat în satisfacerea cerințelor reclamantului, comunicând că nu este temei de a satisface cerințele invocate în cerere, deoarece în viziunea Casei Naționale de Asigurări Sociale stagiul necesar este de 24 ani și 6 luni.

A invocat că acest argument vine în contradicție cu dosarul său personal și actele normative ale Republicii Moldova. Totodată, a indicat că redacția actuală a art. 13 stabilește, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au: a) militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. A susținut reclamantul că a confirmat stagiul necesar, considerent din care are dreptul să beneficieze de pensie în temeiul Legii nr.1544 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

A solicitat a recunoaște ilegală decizia nr.02/2020/31422 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți de respingere a cererii privind stabilirea pensiei lui Ion Clipca, a recunoaște ilegală decizia nr.C-994/20 din 02 iunie 2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a fost respinsă cererea prealabilă a reclamantului; a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale de a stabili pensia reclamantului Ion Clipca în temeiul Legii nr. 1544 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

La 04 februarie 2020, avocatul Roman Ocerednîi, în interesele reclamantului Ion Clipca a înaintat o cerere de concretizare a obiectului cererii de chemare în judecată prin care a solicitat a recunoaște ilegal actul administrativ - decizia nr.02/2020/31422 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți de respingere a cererii privind stabilirea pensiei reclamantului Ion Clipca, a recunoaște ilegal actul administrativ - decizia nr.C- 994/20 din 02 iunie 2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a fost respinsă cererea prealabilă a reclamantului; a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale de a stabili pensia reclamantului Ion Clipca în temeiul Legii nr. 1544 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne începând cu 02 octombrie 2006 (f.d.45).

Prin încheierea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Ion Clipca în partea ce ține de pretențiile formulate împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți (f.d.47-48). Prin hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Ion Clipca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative, ca neîntemeiată. 3 La 25 februarie 2021, Ion Clipca, prin intermediul avocatul Roman Ocerednîi, a declarat apel asupra hotărârii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Ion Clipca împotriva hotărârii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reținut că prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ion Clipca împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției privind declararea ilegală a răspunsului și obligarea efectuării recalculării. S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să recalculeze reclamantului Ion Clipca vechimea în muncă și pentru perioada 14 iulie 2000 - 02 decembrie 2002 (f.d.12).

În temeiul certificatului nr.605 din 20 noiembrie 2019, Inspectoratul de Poliție Bălți a calculat în privința lui Ion Clipca vechimea în muncă cu înlesniri, care a constituit: 22 ani 02 luni și 23 zile (f.d.13). Prin decizia nr.02/2020/31422 din 08 mai 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți a fost respinsă cererea de stabilire a pensiei apelantului, deoarece acesta nu întrunește vechimea necesară în muncă pentru stabilirea pensiei de cel puțin 24 ani 06 luni, precum prevede art.13 lit.a) din Legea nr.1544/1993 (f.d.15). La 18 mai 2020, Ion Clipca s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cererea prealabilă prin care a contestat decizia nr.02/2020/31422 din 08 mai 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți.

Prin decizia nr.C-994/20 din 02 iunie 2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, s-a respins cererea prealabilă a reclamantului ca fiind neîntemeiată (f.d.17). Iar la 25 iunie 2020, Ion Clipca a sesizat instanța de contencios administrativ cu prezenta acțiune. Instanțele au reținut la adoptarea soluției prevederile legale stabilite în art. 2 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993, potrivit cărora militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

Totodată au relevat că conform art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993, Dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au: a) militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni.

În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform următorului tabel „de la 1 iulie - Vechimea în serviciu: 2011 - 20 ani 6 luni; 2012 - 21 ani; 2013 - 21 ani 6 luni; 2014 - 22 ani; 2015 - 22 ani 6 luni; 2016 - 23 ani; 2017 - 23 ani 6 luni; 2018 - 24 ani; 2019 - 24 ani 6 luni; 2020 - 25 ani.” În conformitate cu art.18 lit.c) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544-XII din 23 iunie 1993, la 4 calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.13 lit.a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul: timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite - în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație până la intrarea în vigoare a prezentei legi;

Conform art.48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Raportând cadrul legal la circumstanțele faptice ale pricinii, instanțele inferioare au stabilit că Ion Clipca a activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne începând cu 01 mai 1991 și până la 02 octombrie 2006. Totodată, instanțele au reținut că, potrivit Certificatului privind confirmarea vechimii în muncă nr. 34/23-5716 din 10 martie 2020 emis de Inspectoratul de poliție Bălți al IGP al Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a reclamantului/apelant este de 22 ani 04 luni 05 zile.

Instanțele ierarhic inferioare au reținut că calcularea vechimii în muncă în vederea stabilirii pensiei în condițiile Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și a Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 12 februarie 1994, inclusiv, luarea în calcul a anumitor perioade cu avantaje, urmează a fi efectuată după eliberare din serviciu, în cazul întrunirii condițiilor necesare, elementul principal fiind vechimea în serviciu necesară obținerii dreptului de a beneficia de pensie, la solicitarea titularului acestui drept.

În acest sens, reieșind din faptul că, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care până la 01 iulie 2019 au o vechime în serviciu de cel puțin 24 de ani 6 luni, instanța de fond și cea de apel au concluzionat că, în situația din speță, nu sunt întrunite condițiile necesare în vederea stabilirii pensiei în temeiul Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, or, după cum a fost statuat anterior, potrivit certificatului nr.34/23-5716 din 10 martie 2020, eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți al IGP al Ministerul Afacerilor Interne, urmează că vechimea în serviciu a lui Ion Clipca constituie 22 ani 04 luni 05 zile, necesar fiind 24 de ani și 06 luni.

Instanța de apel nu a reținut argumentele apelantului deoarece acesta sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 CPC. La 18 august 2021, avocatul Roman Ocerednîi, în interesul lui Ion Clipca a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.101-102). 5 La 24 noiembrie 2021, avocatul Roman Ocerednîi a depus la Curtea Supremă de Justiție, recurs motivat împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.111-119). În susținerea cererii de recurs, avocatul Roman Ocerednîi a reiterat argumentele expuse la examinarea cauzei în fond și în cererea de apel.

Referitor la decizia atacată, a menționat că nu poate fi menținută deoarece concluziile expuse în aceasta contravin circumstanțelor cauzei, iar litigiul a fost soluționat cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Poziția instanței de apel o apreciază ca absolut eronată care vine în contradicție cu circumstanțele cauzei și cadrul normativ, or la data eliberării din serviciu - 02 octombrie 2006, apelantul Ion Clipca a avut stagiul necesar în vederea beneficierii de dreptul la pensie, însă Ministerul Afacerilor Interne, în competența căruia la acel moment era calcularea vechimii în muncă și stabilirea pensiilor foștilor colaboratori, în mod greșit a calculat vechimea fără avantaje (fără a include perioada de activitate în izolatorul de detenție provizorie), lipsind recurentul de dreptul constituțional la pensie.

Abia la 20 martie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul nr. 96 prin care a recunoscut înlesnirile la calcularea vechimii în muncă pentru perioada de activitate în izolatoare de detenție provizorie. Din aceste considerente, recurentul a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne cerere, prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă. Ulterior, prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ministerul Afacerilor Interne a fost obligată să recalculeze vechimea în muncă și pentru perioada 14 iulie 2000 - 02 decembrie 2002. Hotărârea în cauză a fost executată de Ministerul Afacerilor Interne și la 20 noiembrie 2019, Inspectoratul de Poliție Bălți a eliberat lui Ion Clipca certificat nr.605 cu mențiunea: „Vechimea în munca cu înlesniri constituie: 22 ani 03 luni și 23 zile”.

Deci nu din culpa lui Ion Clipca, acesta nu s-a adresat în vederea stabilirii pensiei în anul 2006 or, el a obținut posibilitatea să se adreseze la CTAS Bălți cu cerere de stabilire a pensiei numai după 20 noiembrie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 iulie 2021. La 18 august 2021, avocatul Roman Ocerednîi, în interesul lui Ion Clipca a depus recurs nemotivat. Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de avocatul Roman Ocerednîi, la 10 noiembrie 2021 (f.d.103), iar la 24 noiembrie 2021 a fost depus recurs motivat (f.d. 111-119). Astfel, recursul depus la 18 august 2021 și motivarea recursului prezentată la 24 noiembrie 2021, sunt în termen. La 01 decembrie 2021, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor.

La 10 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință prin care și-a expus poziția supra legalității soluțiilor pronunțate de instanța de fond și apel, făcând trimitere la decizia Curții Supreme de Justiție din 07 aprilie 2021, dosarul nr. 3ra- 214/2021 Cojocari Igor împotriva CNAS, prin care instanța supremă a stabilit că 6 dreptul la pensie pentru vechime în serviciu apare odată cu îndeplinirea stagiului, însă acest drept se realizează/valorifică în condițiile legale în vigoare la data adresării pentru realizarea acestui drept.

Cu alte cuvinte persoana care a întrunit ipotetic vechimea necesară în serviciu pentru stabilirea pensiei în anul 2011, dar nu și-a valorificat dreptul în anul respectiv, dar și l-a valorificat în anul 2016, nu poate invoca la stabilirea pensiei condițiile de pensionare valabile în anul 2011. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de avocatul Roman Ocerednîi, în interesul lui Ion Clipca, în raport cu materialele cauzei și argumentele din referința depusă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 7 În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către avocatul Roman Ocerednîi, în interesul lui Ion Clipca.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de avocatul Roman Ocerednîi, în interesul lui Ion Clipca, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 8