BĂLOI c. ROUMANIE

Publicată pe 4 iulie 2022 SECȚIUNEA 4 Cererea nr. 12771/20 Victora BÂLOI împotriva României, introdusă la 24 februarie 2020, comunicată la 16 iunie 2022: Instanța se referă la locul de muncă al reclamantei, care deține o parcelă de aproximativ 22 de hectare situată în departamentul Gorj, într-un perimetru natural protejat (Natura 2000), d a obține despăgubiri pentru contravaloarea lemnului pe care nu a avut dreptul de a exploata în perioada 2014-2016, din cauza faptului că autoritățile naționale au adoptat un decret de stabilire a standardelor de aplicare pentru acordarea acestor despăgubiri, garantate de legislația națională.

Alte două cereri care ridică întrebări similare celor din speță au fost comunicate la 25 iunie 2020 (solicitarea nr. 46201/16, Obstea de Padure Porceni Plesa) și la 9 septembrie 2020 (solicitarea nr. 47379/18, Asociația de proprietari forestieri Mai precis, în fața refuzului Ministerului de la mai multe limbi, recurenta sesizează instanțele interne cu privire la o acțiune care urmărește să oblige autoritățile să îi plătească 53 685,45 RON (aproximativ 11 300 EUR) pentru contravaloarea lemnului pe care nu l-a putut exploata; ea a invocat Codul forestier care prevedea despăgubiri pentru persoanele aflate într-o situație similară cu a sa [art. 97 alineatul (1) litera (b) din lege] 46/2008) și a prezentat un aviz favorabil de despăgubire pentru aceeași sumă, însoțit de o foaie de calcul, din partea Oficiului pentru Păduri din Brancuși (Departamentul Gorj).

Prin hotărârea din 7 iunie 2019, tribunalul departamental din Gorj a respins acțiunea recurentei pe motiv că una dintre cele două condiții necesare pentru acordarea despăgubirilor prevăzute de Codul Forestier, și anume adoptarea de către guvern a standardelor de aplicare pentru acordarea despăgubirilor în cauză, nu era îndeplinită în speță pentru perioada de referință. Potrivit tribunalului departamental, în cazul în care prima condiție era îndeplinită, și anume acordul Comisiei Europene pentru acest tip de despăgubiri, obținut la 19 iulie 2012, La 28 noiembrie 2019, Curtea de apel din Craiova, sesizată cu o acțiune formulată de recurentă, a confirmat temeinicia hotărârii din 7 iunie 2019 și va reiniția lipsa unui decret din partea guvernului de stabilire a normelor de aplicare pentru acordarea de despăgubiri pentru perioada în cauză.

Recurenta se plânge de refuzul autorităților naționale de a-i plăti despăgubirile și susține că acest refuz este echivalent cu o interferență în dreptul său de a profita de bunurile sale, și anume de rezultatele sale, și face ca procedura sa să fie nedreaptă (articolele 1 din Protocolul nr. 1 și 6 alineatul (1) din convenție). A existat o interferență în dreptul recurentei de a-și respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, ca urmare a respingerii acțiunii sale la 28 noiembrie 2019 de către Curtea de Apel din Craiova În cazul în care acest lucru a fost prevăzut de lege și, dacă da, dacă a fost proporțional cu scopul urmărit, având în vedere lipsa despăgubirii pentru perioada 2014-2016, contestația privind drepturile civile ale recurentei a fost audiată în mod echitabil, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție.

Publiée le 4 juillet 2022

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 12771/20 Victora BĂLOI contre la Roumanie introduite le 24 février 2020 communiquée le 16 juin 2022

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’impossibilité alléguée par la requérante, propriétaire d’une parcelle forestière d’environ 22 hectares située dans le département de Gorj, dans un périmètre naturel protégé (Natura 2000), d’obtenir une indemnisation pour la contre-valeur du bois qu’elle n’a pas eu le droit d’exploiter entre 2014-2016, faute pour les autorités nationales d’adoption d’un arrêté établissant les normes d’application pour l’octroi de ces indemnisations, garanties par la législation nationale.

Deux autres requêtes qui soulèvent des questions similaires à celle en l’espèce ont été communiquées les 25 juin 2020 (requête n o 46201/16, Obstea de Padure Porceni Plesa ) et 9 septembre 2020 (requête n o 47379/18, Association de propriétaires forestiers « Piciorul Batran Banciu » ). Plus précisément, face au refus du ministère de l’Environnement de l’indemniser, la requérante saisit les tribunaux internes d’une action tendant à faire obliger les autorités à lui verser 53 685,45 RON (soit environ 11 300 EUR) pour la contre-valeur du bois qu’elle n’a pas pu exploiter. Elle invoqua le Code forestier qui prévoyait des indemnisations pour les personnes placées dans une situation similaire à la sienne (l’article 97 § 1 b, de la loi n o 46/2008) et présenta un avis favorable d’indemnisation pour ce même montant, accompagné d’une feuille de calcul, issus par l’Office des forêts de Brâncuși (département de Gorj).

Par un jugement du 7 juin 2019, le tribunal départemental de Gorj rejeta l’action de la requérante au motif que l’une des deux conditions nécessaires pour l’octroi des indemnisations prévues par le Code Forestier, à savoir l’adoption, par le Gouvernement, des normes d’application pour l’octroi des indemnisations en question, n’était pas remplie en l’espèce pour la période de référence. Selon le tribunal départemental, si la première condition était remplie, à savoir, l’accord de la Commission européenne pour ce type d’indemnisation, obtenu le 19 juillet 2012, le Gouvernement n’avait pas adopté d’arrêté établissant les normes d’application pour l’octroi de ces indemnisations pour la période 2011-2017.

Le 28 novembre 2019, la cour d’appel de Craiova, saisie d’un recours formé par la requérante, confirma le bien-fondé du jugement du 7 juin 2019 et réitéra l’absence d’un arrêté du Gouvernement établissant les normes d’application pour l’octroi de l’indemnisation sollicitée pour la période concernée. La requérante se plaint du refus opposé par les autorités nationales de lui verser l’indemnisation et allègue que ce refus équivaut à une ingérence dans son droit à tirer bénéfice de son bien, à savoir ses fruits, et rend la procédure inique (articles 1 er du Protocole n o 1 et 6 § 1 de la Convention).

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Y a-t-il eu ingérence dans le droit de la requérante au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1, du fait du rejet de son action le 28 novembre 2019 par la cour d’appel de Craiova ? Dans l’affirmative, cette ingérence poursuivait-elle un but légitime, était-elle prévue par la loi et, si oui, était-elle proportionnelle au but poursuivi, compte tenu de l’absence de dédommagement pour la période 2014-2016 ? 2. La contestation portant sur des droits de caractère civil de la requérante a-t-elle été entendue équitablement, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention ?