3ra-1299/21 — contestarea actelor administrative si anularea raspunsului

3ra-1299/21 — contestarea actelor administrative si anularea raspunsului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1299/21

2-20074417-01-3ra-21122021

prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (N. Bobu)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, A. Gheorghieș, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul mun. Edineț,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Primarul mun. Edineț Constantin Cojocari împotriva

Consiliului mun. Edineț privind contestarea actelor administrative, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul mun. Edineț Constantin

Cojocari și consilierii în Consiliul mun. Edineț Adrian Cotelea, Vitalie Cuței și

Alexandru Zui împotriva Consiliului mun. Edineț, terț Consiliul raional Edineț

privind contestarea actelor administrative, și

la cererea de chemare în judecată depusă de consilierul în Consiliul

mun. Edineț Fiodor Vînaga împotriva Consiliului mun. Edineț și Oficiului

Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat privind contestarea actelor administrative și

anularea răspunsului,

împotriva deciziei din 07 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și s-a

emis o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 03 iulie 2020 Primarul mun. Edineț Constantin Cojocari a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Edineț privind contestarea actelor

administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că deciziile

Consiliului mun. Edineț din 05 iunie 2020, nr. 3/11 „Cu privire la transmiterea

clădirii cinematografului din or. Edineț, nr. cadastral XXXXXX din proprietate

publică a mun. Edineț în proprietatea publică a raionului Edineț” și nr.3/12 „Cu

privire la terenurile aferente clădirilor proprietate a Consiliului raional Edineț de pe

șos. XXXXXX (c.c. XXXXXX) și str. XXXXXX (c.c. XXXXXX)” au fost emise

cu unele abateri de la legislația în vigoare.

Astfel, în argumentarea opiniei enunțate, reclamantul a invocat că la

elaborarea deciziilor nominalizate autorul acestora nu a ținut cont și nu s-a referit

1

la unele acte legislative, cum ar fi art. 14 alin. (1) al Legii privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006.

Primarul mun. Edineț Constantin Cojocari a susținut că, prin deciziile

contestate, consilierii au deposedat municipiul de bunuri imobile și de terenuri, mai

exact de cinematograful „Luceafărul”, Piața Centrală din fața Consiliului raional și

terenul aferent de lângă spitalul raional cu o suprafață de aproape 6,677 ha.

Reclamantul a opinat că nu este posibil să pretinzi să obții în folosință gratuit

un teren public, dacă terenul dat nu este delimitat ca bun imobil, nu are număr

cadastral, suprafață și adresă juridică.

La fel, a menționat că pentru deciziile contestate au votat aceeași consilieri,

care sunt municipali și raionali, iar consilierul Valerian Ciobanu, care este și

inițiatorul proiectelor de decizii se află în incompatibilitate și a încălcat art. 7

alin.(1) lit. c) și d) al Legii privind statutul alesului local nr.768 din

02 februarie 2000 și art. 25 din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008.

De asemenea, reclamantul a indicat că nu se cunoaște dacă proiectele de

decizii contestate au trecut prin comisia de specialitate, cât și dacă este avizul

comisiei semnat de către președintele ședinței și secretar.

Primarul mun. Edineț Constantin Cojocari a solicitat anularea deciziilor

Consiliului mun. Edineț din 05 iunie 2020 nr. 3/11 „Cu privire la transmiterea

clădirii cinematografului din or. Edineț, nr. cadastral XXXXXX din proprietate

publică a mun. Edineț în proprietatea publică a raionului Edineț” și nr.3/12 „Cu

privire la terenurile aferente clădirilor proprietate a Consiliului raional Edineț de pe

șos. XXXXXX (c.c. XXXXXX) și str. XXXXXX (c.c. XXXXXX)”.

La 06 iulie 2020 consilierii în Consiliul mun. Edineț Adrian Cotelea, Vitalie

Cuței, Alexandru Zui și Primarul mun. Edineț Constantin Cojocari au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Edineț, terț Consiliul raional

Edineț, prin care au solicitat anularea deciziilor Consiliului mun. Edineț din

05 iunie 2020 nr. 3/11 „Cu privire la transmiterea clădirii cinematografului din

or. Edineț, nr. cadastral XXXXXX din proprietate publică a mun. Edineț în

proprietatea publică a raionului Edineț” și nr. 3/12 „Cu privire la terenurile aferente

clădirilor proprietate a consiliului raional Edineț de pe șos. XXXXXX

(c.c. XXXXXX) și str. XXXXXX (c.c. XXXXXX)” (f.d.18-35, Vol.I).

În motivarea acțiunii, reclamanții au relevat că bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXXX reprezintă o construcție cu suprafața de 1124,9 m2, amplasată în mun.

Edineț, str. Independenței 39, care anterior a fost utilizată ca cinematograf în or.

Edineț.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 825 din 06 noiembrie 2012, clădirea respectivă

a fost transmisă, cu titlu gratuit, cu acordul Consiliului orășenesc Edineț din

proprietatea publică a statului în proprietatea publică a orașului Edineț.

Potrivit informațiilor din Registrul bunurilor imobile, destinația acesteia este

cultură și agrement.

Tot din Registrul bunurilor imobile rezultă că construcția nominalizată

aparține Consiliului mun. Edineț și face parte din domeniul privat al proprietății

administrației publice locale de nivelul I, aceasta fiind amplasată pe terenul cu

nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 2657 ha.

2

La fel, conform informațiilor din Registrul bunurilor imobile, terenul

specificat aparține statului Republica Moldova și face parte din domeniul public al

proprietății statului.

Bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în mun. Edineț,

șos. XXXXXX, reprezintă un teren cu suprafața totală de 6,6924 ha, destinația

căruia este pentru construcții, aparține mun. Edineț și face parte din domeniul

public al proprietății administrației publice locale de nivelul I. Pe acest teren sunt

amplasate 10 construcții, proprietate publică, care sunt transmise în comodat IMSP

Spitalul Raional Edineț, în temeiul contractului din 09 martie 2016, notat în

Registrul bunurilor imobile.

Iar, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX amplasat în mun. XXXXXX,

str. XXXXXX, reprezintă un teren cu suprafața totală de 0,0564 ha.

Potrivit informațiilor din Registrul bunurilor imobile, destinația acestuia este

pentru construcții, aparține mun. Edineț și face parte din domeniul public al

proprietății administrației publice locale de nivelul 1. Pe terenul respectiv este

amplasată o clădire administrativă cu suprafața de 563,7 m2, cu nr. cadastral

XXXXXX.01, care este proprietate a raionului Edineț și face parte din domeniul

public al proprietății administrației publice locale de nivelul II.

Reclamanții au susținut că la 16 ianuarie 2020, președintele raionului Edineț a

înregistrat la cancelaria consiliului mun. Edineț o cerere, prin care a solicitat

transmiterea cu titlu gratuit a „Cinematografului Edineț” și terenului aferent din

proprietatea publică a orașului în proprietatea publică a raionului Edineț, în scopul

instituirii în acest local a unui centru multifuncțional pentru tineret. Despre această

cerere și acțiunile realizate în raport cu aceasta consilierii locali nu au fost

informați.

La 05 iunie 2020, în baza dispoziției Primarului mun. Edineț nr. 74 din

27 mai 2020 a fost convocată ședința Consiliului mun. Edineț. La aceeași etapă, la

propunerea consilierului Valerian Ciobanu, pe ordinea de zi au fost introduse 2

subiecte, și anume: cu privire la transmiterea clădirii cinematografului din

mun. Edineț, nr. cadastral XXXXXX din proprietatea publică a mun. Edineț, în

proprietatea publică a raionului Edineț și cu privire la terenurile aferente clădirilor

proprietate a Consiliului raional Edineț, de pe adresa șos. XXXXXX, (nr. cadastral

XXXXXX) și str. XXXXXX (c.c. XXXXXX) (nr. cadastral XXXXXX).

Reclamanții au precizat că la momentul includerii acestor chestiuni pe ordinea

de zi, consilierii nu au fost informați despre faptul dacă aceste subiecte au fost

analizate de comisiile de specialitate ale Consiliului, sau dacă au fost examinate de

Primăria mun. Edineț. Mai mult, consilierilor nu le-a fost transmis spre cunoștință

anumite avize sau rapoarte pe marginea subiectelor incluse pe ordinea de zi.

În context, reclamanții au subliniat că subiectul doar a fost vociferat verbal de

către autorul său, în fața adunării, iar în timpul dezbaterilor purtate în cadrul

ședinței Consiliului atât reprezentantul Primăriei cât și unii din consilierii prezenți

și-au manifestat nemulțumirea în legătură cu graba, încălcările de procedură și

lipsa de transparență de care s-a dat dovadă la promovarea acestor subiecte, însă

acestea au fost ignorate, circumstanțe care sunt anexate la materialele cauzei în

format video și audio.

Subsecvent, reclamanții au indicat că la 16 iunie 2020, de către un grup de

consilieri au fost solicitate mai multe informații referitor la procedura/procedurile

3

administrative, în cadrul căreia/cărora s-au perfectat și respectiv s-au emis actele

de dispoziție cu caracter individual, referitoare la cele trei bunuri imobile enunțate.

Prin aceeași cerere s-a solicitat și eliberarea copiilor de pe actele

administrative cu caracter individual adoptate la data de 05 iunie 2020, precum și

copiile de pe dosarele administrative ce urmau a fi deschise și ținute până la

emiterea acestora.

Reclamanții au menționat că la 24 iunie 2020 au recepționat răspunsul

nr. 195, semnat de secretarul Primăriei și Consiliului mun. Edineț, din care au

constatat că unicele înscrisuri referitoare la subiectele legate de transmiterea

bunurilor cu nr. cadastrale XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, care se regăsesc la

Administrația Publică Locală de nivelul I, sunt cele elaborate în luna februarie

2020, autorul cărora este consilierul Iurie Baranovschi. La fel, depistând că aceste

înscrisuri nu au semnătura autorului și nici nu au fost coordonate cu serviciul

juridic al Primăriei.

Reclamanții au opinat că deciziile contestate au fost emise contrar

prevederilor art. 15 alin. (1) și 53 alin. (1) Cod administrativ coroborat cu art.22

alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală, precum și a prevederilor art. 17 și art. 38-41 din Legea nr. 457-XV din

14 noiembrie 2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind constituirea și

funcționarea consiliilor locale și raionale. Astfel, introducerea pe ordinea de zi a

ședinței din 05 iunie 2020 a subiectelor cu nr. 11 și 12, a fost efectuată cu

încălcarea prevederilor legale enunțate.

În context, reclamanții au notat că la emiterea actelor administrative

contestate, Consiliul local, contrar prevederilor art. 56 și 57 alin. (1) Cod

administrativ și-a arogat competența, de a realiza de sine stătător o operațiune

administrativă, care conform art. 15 alin. (1), art. 53 alin. (1) Cod administrativ,

art. 22 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală și art. 17 din Legea nr. 457-XV din 14 noiembrie 2003 pentru

aprobarea Regulamentului-cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor

locale și raionale, aparține exclusiv comisiilor specializate.

Iar, în consecință, Consiliul mun. Edineț a emis două acte, care contravin

prevederilor art. 56, 57 alin. (1) Cod administrativ, art. 22 alin.1) din Legea nr. 436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 17, 38-41 din

Legea nr. 457-XV din 14 noiembrie 2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru

privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale, urmând a fi lovite

de nulitate.

Reclamanții au punctat că concluzia autorităților pârâte, precum că un

eventual aviz al comisiilor de specialitate, emis în cadrul unei alte proceduri

administrative, ar putea înlocui un aviz al comisiei de specialitate, ce urma a fi dat

în cadrul procedurii administrative inițiate la solicitarea consilierului Valerian

Ciobanu din 05 iunie 2020, este în contradicție cu prevederile Codului

administrativ, în special cu art. 69, 60 și 64 din Codul administrativ și dispozițiile

art. 17, 38- 41 din Legea 457-XV din 14 noiembrie 2003 pentru aprobarea

Regulamentului-cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și

raionale. Iar, aceste circumstanțe demonstrează că deciziile Consiliului

mun. Edineț nr. 3/11 și nr. 3/12 din 05 iunie 2020, au fost emise cu vicii de

procedură deosebit de grave, care nu mai pot fi reparate, fapt care atrage nulitatea

acestora.

4

Subsecvent, reclamanții au enunțat că potrivit pct. 3 al deciziei nr. 3/11 din

05 iunie 2020, precum și pct. 4 al deciziei 3/12 din 05 iunie 2020, comisia de

primire-predare va asigura în termen de 30 zile efectuarea transmiterii bunurilor

imobile indicate la pct. 1 și 2 din prezenta decizie, în conformitate cu prevederile

Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor, organizațiilor,

instituțiilor de stat, a subdiviziunilor lor, clădirilor, edificiilor, mijloacelor fixe și

altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995 cu

modificările ulterioare.

Aici, reclamanții au precizat că Hotărârea Guvernului nr. 688 din

09 octombrie 1995 a fost abrogată la data de 06 ianuarie 2016, prin Hotărârea

Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică. Iar, faptul că în

actele contestate se face trimitere la un act normativ abrogat, demonstrează că

autorii acestuia nu au cunoscut și nu au ținut cont la pregătirea și adoptarea acestui

act de cadrul normativ care reglementează procedura învederată de ei.

În final, reclamanții au susținut că încălcările și abaterile procedurale și

materiale enunțate, le lezează drepturile subiective garantate în special de

prevederile art. 13 alin.(1) din Legea nr. 768 –XIV din 02 februarie 2000 privind

statutul alesului local, art. 41, 42, 43 din Legea nr. 457 din 14 noiembrie 2003

pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind constituirea și funcționarea

consiliilor locale și raionale, art. 8-12 din Legea nr. 239 din 13 noiembrie 2008

privind transparența în procesul decizional.

La 07 iulie 2020 consilierul în Consiliul mun. Edineț, Fiodor Vînaga a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Edineț și Oficiului

Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat constatarea nulității

deciziilor Consiliului mun. Edineț nr. 3/11 și nr. 3/12 din 05 iunie 2020 și anularea

răspunsului șefului Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat

nr. 1304/OT6/143 din 25 iunie 2020 (f.d.90-93, Vol.I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, prin

decizia nr. 3/11 din 05 iunie 2020, Consiliul mun. Edineț a transmis cu titlu gratuit,

cu acordul Consiliului raional Edineț, clădirea cinematografului din mun. Edineț,

nr. cadastral 410120.214.01 din proprietate publică a mun. Edineț în proprietate

publică a raionului Edineț. Iar, prin decizia nr. 3/12 din 05 iunie 2020, Consiliul

mun. Edineț a transmis cu titlu gratuit cu acordul Consiliului raional Edineț,

terenul cu S-6,6924 ha și nr. cadastral XXXXXX de pe adresa str. XXXXXX,

teren aferent clădirilor proprietate a raionului amplasate pe acest teren, din

proprietatea publică a mun. Edineț în proprietatea publică a raionului Edineț și a

terenului cu S-3,5 ha de pe adresa mun. Edineț, str. XXXXXX (c.c. XXXXXX),

teren adiacent terenului aferent clădirii Consiliului raional, proprietate publică a

mun. Edineț în proprietatea publică a raionului Edineț.

De asemenea, a susținut că la 23 iunie 2020 a depus la Oficiul Teritorial

Edineț al Cancelariei de Stat cerere privind efectuarea controlului de legalitate a

deciziilor menționate.

Iar, la 25 iunie 2020 a primit răspuns de la șeful Oficiului Teritorial Edineț al

Cancelariei de Stat, prin care a fost informat că deciziile Consiliului mun. Edineț

nr. 3/11 și 3/12 din 05 iunie 2020 au fost supuse controlului de legalitate și acestea

sunt legale.

5

În opinia reclamantului, deciziile contestate contravin mai multor acte

normative. Procedura de inițiere a proiectelor de decizii nu corespunde

prevederilor Legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017,

precum și pct. 36-40 ale Regulamentului de funcționare a consiliului, aprobat prin

decizia Consiliului mun. Edineț nr. 5/1 din 12 august 2011.

Totodată, reclamantul a relevat că inițiatorul proiectelor deciziilor nu a avizat

și coordonat aceste proiecte cu primarul, comisia juridică, iar necesitatea elaborării

unor astfel de proiecte nu a fost expusă în notele informative care sunt obligatorii

în cadrul procedurii de elaborare a proiectului actului normativ.

Mai mult, aceste proiecte au fost inițiate de către consilierul Valerian

Ciobanu, care se află în stare de incompatibilitate și desfășoară activitate

remunerată la un participant la procedura administrativă, iar o bună parte din

consilierii care au votat pentru transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor sunt și

consilieri raionali, neavând dreptul să participe la procesul decizional.

Prin încheierea din 07 iulie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

conexat pentru examinare într-o procedură unică cauza la cererea de chemare în

judecată depusă de Primarul mun. Edineț Constantin Cojocari și consilierii în

Consiliul mun. Edineț Adrian Cotelea, Vitalie Cuței și Alexandru Zui împotriva

Consiliului mun. Edineț, terț Consiliul raional Edineț privind contestarea actelor

administrative la cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul

mun. Edineț Constantin Cojocari împotriva Consiliului mun. Edineț privind

contestarea actelor administrative (f.d.14-15, Vol.I).

Prin încheierea din 07 iulie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

conexat pentru examinare într-o procedură unică cauza la cererea de chemare în

judecată depusă de consilierul în Consiliul mun. Edineț Fiodor Vînaga împotriva

Consiliului mun. Edineț și Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat

privind contestarea actelor administrative și anularea răspunsului la cauza la

cererea de chemare în judecată depusă de Primarul mun. Edineț Constantin

Cojocari împotriva Consiliului mun. Edineț privind contestarea actelor

administrative (f.d.86-87, vol.I).

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

admis acțiunea la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul mun. Edineț,

consilierii în Consiliul mun. Edineț Adrian Cotelea, Vitalie Cuței, Alexandru Zui și

Fiodor Vînaga împotriva Consiliului mun. Edineț și Oficiul Teritorial Edineț al

Cancelariei de Stat, privind anularea actului administrativ.

S-a anulat răspunsul șefului Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat

nr.1304/OT6/143 din 25 iunie 2020 ca fiind ilegal.

S-a anulat în tot decizia nr. 3/11 din 05 iunie 2020 „Cu privire la transmiterea

clădirii cinematografului or. Edineț, nr. cadastral XXXXXX, proprietatea publică a

municipiului Edineț în proprietatea publică a raionului Edineț”.

S-a anulat în tot decizia nr. 3/12 din 05 iunie 2020 „Cu privire la terenurile

aferente clădirilor proprietate a Consiliului raional Edineț, de pe adresa

șos. XXXXXX (c.c. XXXXXX) și str. XXXXXX (c.c. XXXXXX)”

(f.d.170-171,174-185, vol.I).

La 27 noiembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Consiliul mun. Edineț, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a

depus apel, iar la 16 februarie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva

hotărârii din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând

6

casarea hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a

acțiunii (f.d.200-202, Vol.I, 4-12, Vol.II).

La 28 decembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin.(1)

Cod administrativ, Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat a depus apel

împotriva hotărârii din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

solicitând casarea hotărârii instanței de fond (f.d.187-190, Vol.I).

Prin decizia din 07 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral

hotărârea din 26 noiembrie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și s-a emis o

nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios

administrativ înaintată de consilierii în Consiliul mun. Edineț Adrian Cotelea,

Vitalie Cuței, Alexandru Zui și Fiodor Vînaga împotriva Consiliului mun. Edineț,

persoana terță Consiliul raional Edineț cu privire la anularea deciziei Consiliului

mun. Edineț nr. 3/11 din 05 iunie 2020 „Cu privire la transmiterea clădirii

cinematografului or. Edineț, nr. cadastral XXXXXX, proprietatea publică a

municipiului Edineț în proprietatea publică a raionului Edineț” și a deciziei

Consiliului mun. Edineț nr. 3/12 din 05 iunie 2020 „Cu privire la terenurile

aferente clădirilor proprietate a Consiliului raional Edineț, de pe adresa

șos. XXXXXX și str. XXXXXX”.

S-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Primarul

mun. Edineț împotriva Consiliului mun. Edineț, persoana terță Consiliul raional

Edineț privind anularea actelor administrative.

S-a anulat în tot decizia Consiliului mun. Edineț nr. 3/11 din 05 iunie 2020

„Cu privire la transmiterea clădirii cinematografului or. Edineț, nr. cadastral

XXXXXX, proprietate publică a municipiului Edineț în proprietatea publică a

raionului Edineț”.

S-a anulat în tot decizia Consiliului mun. Edineț nr. 3/12 din 05 iunie 2020

„Cu privire la terenurile aferente clădirilor proprietate a Consiliului raional Edineț,

de pe adresa șos. XXXXXX (c.c. XXXXXX) și str. XXXXXX (c.c. XXXXXX)”.

S-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de consilierul din

cadrul Consiliului mun. Edineț, Vînaga Fiodor împotriva Oficiului Teritorial

Edineț al Cancelariei de Stat privind anularea răspunsului.

S-a anulat răspunsul șefului Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat

nr.1304/OT6/143 din 25 iunie 2020, ca fiind ilegal (f.d.75-106, Vol.II).

În motivarea deciziei pronunțate, Curtea de Apel Bălți a reținut că deși parțial

soluția instanței de fond este întemeiată, aceasta urmează a fi casată integral sub

aspectul motivării acesteia, fiind rezultatul aplicării și interpretării eronate a

normelor de drept material și procedural, cât și aprecierea eronată a

circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Instanța de apel, prin prisma art. 189 și art. 203 lit. c), în coroborare cu

art. 204 din Codul administrativ, raportate la art. 20 din Legea privind

administrația publică locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, a menționat că

Primarul este subiect cu drept de sesizare a instanței de contencios administrativ,

nefiind necesară o reglementare juridică suplimentară în acest sens.

Referitor la dreptul reclamanților, consilierilor locali din cadrul Consiliului

mun. Edineț Adrian Cotelea, Vitalie Cuței, Alexandru Zui și Fiodor Vînaga să

conteste actele administrative adoptate de autoritatea publică locală din care fac

parte, Curtea de Apel Bălți a relevat că dispozițiile art. 64-69 din Legea

nr. 436/2006 privind administrația publică locală și prevederile art. 12 și 13 din

7

Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, nu prevăd

dreptul alesului local de a contesta legalitatea deciziilor adoptate de autoritatea

publică locală din care face parte, având doar dreptul de a solicita efectuarea

controlului administrativ a legalității oricărui act adoptat de autoritatea respectivă,

în cazul în care consideră că acesta este ilegal.

La acest capitol, făcând referire la dispozițiile art. art. 68 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, instanța de apel a precizat

că unica autoritate care poate sesiza instanța de contencios administrativ cu privire

la legalitatea deciziilor adoptate, este Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de

Stat și nicidecum consilierii în Consiliul mun. Edineț Adrian Cotelea, Vitalie

Cuței, Alexandru Zui și Fiodor Vînaga.

În context, instanța ierarhic inferioară a subliniat că la caz, Oficiul Teritorial

Edineț al Cancelariei de Stat, prin răspunsul nr. 1304/OT /143 din 25 iunie 2020 a

6

constatat legalitatea deciziilor adoptate (f.d.98, vol.I), motiv pentru care nu a

contestat în instanța de contencios administrativ deciziile Consiliului mun. Edineț

nr. 3/11 și 3/12 din 05 iunie 2020. Iar, în asemenea împrejurări, consilierii în

Consiliul mun. Edineț nu erau în drept de a înainta în instanța de judecată prezenta

acțiune, privind contestarea actelor administrative.

Astfel, instanța de fond eronat a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii

consilierilor locali din cadrul Consiliului mun. Edineț Adrian Cotelea, Vitalie

Cuței, Alexandru Zui și Fiodor Vînaga împotriva Consiliului mun. Edineț cu

privire la anularea actelor administrative, or, în partea respectivă acțiunea este

inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

În continuare, Curtea de Apel Bălți a reținut că Primarul mun. Edineț contestă

deciziile Consiliului mun. Edineț din 05 iunie 2020 nr. 3/11 „Cu privire la

transmiterea clădirii cinematografului din or. Edineț, nr. cadastral XXXXXX din

proprietate publică a mun. Edineț în proprietatea publică a raionului Edineț” și

nr.3/12 „Cu privire la terenurile aferente clădirilor proprietate a consiliului raional

Edineț de pe șos. XXXXXX (c.c. XXXXXX) și str. XXXXXX”, iar consilierul în

Consiliul mun. Edineț Fiodor Vînaga răspunsul șefului Oficiului Teritorial Edineț

al Cancelariei de Stat nr.1304/OT6/143 din 25 iunie 2020.

Având în vedere că deciziile Consiliului mun. Edineț nr. 3/11 și 3/12 au fost

adoptate la 05 iunie 2020, cererea de chemare în judecată a fost înaintată de către

Primarul mun. Edineț la data 03 iulie 2020 și 06 iulie 2020, cu respectarea

termenului de înaintare a acțiunii.

De altfel, instanța de apel a opinat că răspunsul șefului Oficiului Teritorial

Edineț al Cancelariei de Stat nr.1304/OT6/143 din 25 iunie 2020 a cărui anulare se

solicită, a fost recepționat de către consilierul în Consiliul mun. Edineț Fiodor

Vînaga în aceiași zi, iar acțiunea a fost depusă în instanța de judecată la

07 iulie 2020, adică în termen.

Din considerentele enunțate, Curtea de Apel Bălți a catalogat ca fiind

neîntemeiate argumentele apelanților Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de

Stat și Consiliului mun. Edineț, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu

precum că acțiunea a fost înaintată cu omiterea termenului de adresare în instanța

de judecată.

Din materialele cauzei, Curtea de Apel Bălți a constatat că Primăria orașului

Edineț este proprietara bunului imobil – construcție de cultură și agrement cu

nr. cadastral XXXXXX și suprafața totală de 1124.9 m2, situat în mun. XXXXXX,

8

str. XXXXXX, în baza Hotărârii Guvernului nr. 825 din 06 noiembrie 2012, drept

înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 17 aprilie 2013 (f.d.50, vol.I).

Conform procesului-verbal al ședinței Consiliului mun. Edineț nr. 3 din

05 iunie 2020 (f.d.37-38, vol.I), pe ordinea de zi a ședinței au fost incluse

15 subiecte. Ulterior, din motiv că anumite subiecte nu au fost analizate de

comisiile de specialitate a Consiliului de pe ordinea de zi au fost excluse 5 subiecte

și anume cu nr. 2, 3, 4, 5 și 10. Tot la aceeași dată, la propunerea consilierului

Valerian Ciobanu pe ordinea de zi au fost introduse două subiecte suplimentare, și

anume: „Cu privire la transmiterea clădirii cinematografului din mun. Edineț,

nr. cadastral XXXXXX din proprietatea publică a mun. Edineț în proprietatea

publică a raionului Edineț” și „Cu privire la terenurile aferente clădirilor

proprietate a Consiliului raional Edineț de pe adresa șos. XXXXXX

(c.c. XXXXXX) și str. XXXXXX (c.c. XXXXXX)”.

Făcând referire la dispozițiile art. 3 alin. (2), art. 7, art. 10 alin. (1) și (2),

art. 14 alin. (1) și (2), art. 74 alin. (1) - (3) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 4 alin. (1) lit. g) din

Legea nr. 435 din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, art. 8

alin. (4), art. 10 al Legii nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică

a unităților administrativ-teritoriale, art. 9 alin. (1) și (2) lit. b), art. 14 alin. (1)

lit. c) din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și dezetatizarea

proprietății publice, art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 29 din 05 aprilie 2018

privind delimitarea proprietății publice, instanța de apel a învederat că actele

administrative contestate, în partea aplicării normelor materiale ce stabilește și

reglementează modul de organizare și funcționare a autorităților administrației

publice în unitățile administrativ-teritoriale, au fost adoptate de către Consiliul

mun. Edineț reieșind din competențele acordate prin lege, în limitele

împuternicirilor și scopului pentru care a fost investit în acest sens. Or, Consiliul

mun. Edineț fiind proprietarul clădirii cinematografului Edineț cu nr. cadastral

XXXXXX, terenului cu suprafața de 6,6924 ha, c.c. XXXXXX, de pe adresa

or. XXXXXX, șos. XXXXXX și terenului cu suprafața de 3,5 ha (piața

Independenței din or. Edineț) de pe adresa or. Edineț, str. XXXXXX, care au

constituit obiectul deciziilor contestate, prin prisma prevederilor Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Legii nr. 435 din

28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, a fost în drept să

decidă în privința actelor juridice de administrare privind bunurile domeniului

privat al satului (comunei). Însă, în partea aplicării normelor material-procesuale

ce stabilesc procedura și modalitatea desfășurării ședinței consiliului local și

procedura adoptării deciziilor consiliului, au fost comise mai multe abateri, cât și

procedura transmiterii unui bun imobil din proprietatea unei unități administrativ

teritoriale, în proprietatea altei unități administrativ teritoriale.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, ședința consiliului se desfășoară conform ordinii de zi propuse de

primar sau de consilierii care, în condițiile art.16, au cerut convocarea lui.

Modificarea sau completarea ordinii de zi se admite numai la începutul

ședinței și se efectuează cu votul majorității consilierilor prezenți, respectându-se

prevederile art.22 alin.(1).

În sensul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea citată, problemele de pe

ordinea de zi a ședinței consiliului local se examinează de către acesta dacă sînt

9

însoțite de avizul sau raportul comisiei de specialitate a consiliului și, după caz, de

raportul sau avizul primăriei și/sau al subdiviziunii de resort a serviciului public

descentralizat sau a celui desconcentrat, precum și de sinteza recomandărilor

recepționate în cadrul consultării publice.

În continuare, instanța ierarhic inferioară, ținând cont de dispozițiile art. 16

alin. (5) – (7), art. 18 și 22 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, a subliniat că chestiunile propuse de

consilierul local Valerian Ciobanu au fost introduse în ordinea de zi cu încălcarea

normelor imperative nominalizate, adică a art. 18 și 22 alin. (1) din Legea nr. 436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală. Or, materialele cauzei

atestă indubitabil că chestiunile respective au fost introduse în ordinea de zi fără a

fi însoțite de avizul sau raportul comisiei de specialitate a consiliului și, după caz,

de raportul sau avizul Primăriei, iar probe, prin prisma art. 93 alin. (1) Cod

administrativ, precum că asemenea avize au existat, instanței nu i-au fost

prezentate, fapt ce denotă că asemenea acte nici nu au existat.

De altfel, Curtea de Apel Bălți a notat că inexistența actelor premergătoare

procedurii de adoptare a deciziilor contestate a fost confirmată și de reprezentantul

Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat în cadrul ședinței judiciare în

instanța de apel, care a menționat că în cadrul controlului de legalitate a deciziilor

contestate nu au fost prezentate avizele comisiilor de specialitate, însă din

discuțiile telefonice cu secretarul consiliului local a înțeles că acestea există,

urmând a fi plasate în Registrul de stat al actelor locale, însă până la moment

avizele nu au fost plasate.

La acest capitol, Curtea de Apel Bălți a indicat că în accepțiunea art. 101 din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și pct. 25

subpct. 1) și 5) din Regulamentul cu privire la modul de ținere a Registrului de stat

al actelor locale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 672 din 28 august 2017

pentru aprobarea regulamentelor cu privire la Registrul de stat al actelor locale, în

Registru se includ în mod obligatoriu deciziile consiliilor locale de ambele

niveluri. Materialele aferente actelor administrative care au stat la baza

adoptării/emiterii acestora, inclusiv procesele-verbale ale ședințelor consiliilor

locale, licitațiilor, achizițiilor, care se plasează în fișier separat în Registru.

Iar, conform pct. 31 și 32 din același Regulament, materialele aferente actelor

administrative (procesele-verbale ale ședințelor consiliului local, avizele comisiilor

de specialitate, anexele la procesele-verbale și alte acte aferente) vor constitui

fișiere anexate la actul administrativ. Includerea materialelor aferente actelor

administrative în Registru se efectuează după includerea actelor administrative.

Astfel, instanța de apel a stabilit că până în prezent în Registrul de stat al

actelor locale nu au fost publicate anexele la deciziile Consiliului mun. Edineț

nr. 3/11 și 3/12 din 05 iunie 2020, deși plasarea acestora era obligatorie, iar acest

fapt creează o prezumție incontestabilă că actele respective nu au existat niciodată.

Sub un alt aspect, instanța ierarhic inferioară a relevat că la inițierea

procedurii administrative în vederea transmiterii bunurilor imobile, ce au constituit

obiect al deciziilor contestate din proprietatea mun. Edineț în proprietatea raionului

Edineț, de către Consiliul mun. Edineț au fost încălcate prevederile art. 8 alin. (4)

din Legea nr. 523 din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităților

administrativ-teritoriale, deoarece nu există acordul Consiliului raional Edineț de a

primi în proprietate imobilele respective, or, în acest sens instanței nu i-au fost

10

prezentate probe, deși prin notificarea Curții de Apel Bălți nr. 15297 din

25 iunie 2021 s-a acordat posibilitatea autorității pârâte de a prezenta probe

suplimentare.

Referitor la notarea în cuprinsul deciziilor contestate, precum că la adoptarea

acestora s-a ținut cont de acordul Consiliului raional Edineț privind acceptarea

bunurilor transmise și de avizele favorabile ale Comisiei de specialitate din cadrul

Consiliului mun. Edineț, Curtea de Apel Bălți a conchis că aceasta este una pur

formală, întrucât asemenea acorduri și avize consultative la materialele cauzei nu

se regăsesc, la fel acestea nu se regăsesc nici în Registrul de stat al actelor locale,

deși materialele respective sunt parte integrantă a actului administrativ și plasarea

acestora în Registru era obligatorie.

Curtea de Apel Bălți a opinat că un alt temei, care afectează legalitatea

deciziei nr.3/12 din 05 iunie 2020 „Cu privire la terenurile aferente clădirilor

proprietate a consiliului raional Edineț de pe adresa șos. XXXXXX

(c.c. XXXXXX) și str. XXXXXX (c.c. XXXXXX)”, îl constituie și faptul că prin

pct. 2) din decizie s-a dispus transmiterea, cu titlu gratuit, cu acordul Consiliului

raional Edineț, terenul cu suprafața de 3,5 ha (piața Independenței din or. Edineț)

de pe adresa or. XXXXXX str. XXXXXX, teren adiacent terenului aferent clădirii

Consiliului raional proprietate a raionului c.c. XXXXXX, din proprietatea publică

a mun. Edineț în proprietatea publică a raionului Edineț, fără a exista însă

delimitarea terenului respectiv, de terenul pe care este situată construcția cu nr.

cadastral XXXXXX, ce se află în proprietatea raionului Edineț și a fi stabilită

suprafața exactă a terenului respectiv.

Or, după cum rezultă din extrasul din Registrul bunurilor imobile, construcția

cu nr. cadastral XXXXXX, situată pe str. XXXXXX, ce se află în proprietatea

raionului Edineț este amplasată pe terenul destinat pentru construcție cu suprafața

totală de 0,0564 ha și se află în proprietatea mun. Edineț, pe când prin pct. 2 din

decizie s-a transmis terenul cu suprafața de 3,5 ha (piața Independenței din

or. Edineț) de pe adresa or. Edineț str. XXXXXX, teren adiacent terenului aferent

clădirii Consiliului raional proprietate a raionului c.c. XXXXXX, fără a fi stabilit

numărul cadastral al terenului respectiv, adresa juridică, suprafața acestuia,

proprietarul terenului respectiv, etc.

La fel, instanța de apel a conchis și faptul că deciziile contestate au fost

adoptate cu încălcarea prevederilor art. 14 alin. (2) lit. z1) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, deoarece pornind de la

domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi

stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local

dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în

problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu și social

(asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii, sănătății și

protecției sociale, asupra colectivităților locale, serviciilor publice), precum și în

alte probleme care preocupă populația sau o parte din populația unității

administrativ-teritoriale.

În opinia instanței de apel, un viciu ce afectează valabilitatea deciziilor

contestate, îl constituie și faptul că în deciziile Consiliului mun. Edineț nr. 3/11 și

nr. 3/12 din 05 iunie 2020, autoritatea publică a indicat că comisia de predare-

primire va asigura transmiterea bunurilor ce au constituit obiectul deciziilor

adoptate în temeiul Regulamentului cu privire la modul de transmitere a

11

întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor,

construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 688 din 09 octombrie 1995, adică în baza unui act normativ abrogat.

La acest capitol, instanța ierarhic inferioară a reținut că în conformitate cu

art. 141 alin.(1) din Codul administrativ, un act administrativ individual este nul

dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul

aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerare.

Aici, Curtea de Apel Bălți a subliniat că Regulamentul cu privire la modul de

transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a subdiviziunilor

lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 688 din 09 octombrie 1995, a fost abrogat, prin Hotărârea

Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică, în vigoare din

06 ianuarie 2016.

Prin urmare, autoritatea publică la emiterea deciziilor contestate, a aplicat

prevederile unui act normativ abrogat, ceea ce prin prisma art. 141 alin. (1) Cod

administrativ, duce în mod inevitabil la nulitatea actului administrativ.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că Consiliul mun. Edineț a omis de a

supune dezbaterilor chestiunea referitoare la componența și instituirea comisiei de

transmitere a terenurilor proprietate publică, aceasta reprezentând o abatere directă

de la prevederile art. 31 din Regulamentul cadru privind constituirea și

funcționarea consiliilor locale și raionale, aprobat prin Legea nr. 457 din

14 noiembrie 2003, precum și de la capitolul III, art. 13-16 din Hotărârea

Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului cu

privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică.

Astfel, omisiunea Consiliului mun. Edineț de a dezbate și de a vota pe

marginea chestiunii referitoare la instituirea comisiei de transmitere, echivalează

cu neinstituirea acestei comisii. Or, un organ colegial poate adopta soluții doar în

rezultatul dezbaterilor pe marginea unui anumit subiect și votării de către membrii

acestuia pe subiectele respective.

Curtea de Apel Bălți a relevat că speței îi sunt aplicabile prevederile art.49

alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia într-o procedură

administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele

care în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această

procedură administrativă un participant.

Totodată, instanța de apel a catalogat ca fiind neîntemeiate argumentele

reprezentantului Consiliului mun. Edineț, avocatului Ghenadie Odobescu precum

că instanța nu a stabilit care sunt viciile prevăzute la art. 141 Cod administrativ și

de care nulitate (relativă sau absolută) sunt lovite deciziile contestate.

La acest capitol, instanța ierarhic inferioară a învederat că nulitatea relativă

și/sau absolută este aplicabilă actului juridic prin prisma prevederilor Titlului III,

Capitolul III din Codul civil, pe când deciziile contestate reprezintă acte

administrative, nulitatea cărora se determină prin prisma prevederilor art. 141 Cod

administrativ.

Concluzionând, Curtea de Apel Bălți a constatat ilegalitatea deciziilor

Consiliului mun. Edineț nr. 3/11 „Cu privire la transmiterea clădirii

cinematografului or. Edineț, nr. cadastral XXXXXX, proprietatea publică a mun.

Edineț în proprietatea publică a raionului Edineț” și nr. 3/12 „Cu privire la

12

terenurile aferente clădirilor proprietate a Consiliului raional Edineț, de pe adresa

șos. XXXXXX și str. XXXXXX” din 05 iunie 2020, or, acestea au fost adoptate cu

încălcarea legislației în vigoare.

Referitor la acțiunea înaintată de către consilierul din cadrul Consiliului

mun. Edineț, Fiodor Vînaga împotriva Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei de

Stat privind anularea răspunsului șefului Oficiului Teritorial Edineț al Cancelariei

de Stat nr.1304/OT6/143 din 25 iunie 2020, instanța de apel a reținut că Oficiul

Teritorial Edineț al Cancelariei de stat nu și-a exercitat cu bună-credință dreptul

discreționar în soluționarea procedurii administrative și emiterea actului

administrativ contestat.

Or, din actul administrativ individual defavorabil contestat nu rezultă niciun

motiv obiectiv referitor la respingerea solicitării reclamantului consilierul din

cadrul Consiliului municipal Edineț, Fiodor Vînaga privind efectuarea controlului

de legalitate a deciziilor contestate. Prin urmare, actul administrativ individual

defavorabil contestat, nu conține în sine o motivare completă, clară, cu trimiteri la

probe, această exigență urmând a fi realizată într-un mod suficient de explicit,

condiție însă ce nu se atestă la caz, ceea ce duce în mod inevitabil la declararea

nulității răspunsului respectiv.

Pe cale de consecință, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate

argumentele Consiliului mun. Edineț, precum că deciziile contestate au fost supuse

controlului de legalitate, constatându-se legalitatea acestora. Or, la caz, s-a stabilit

că Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de stat a exercitat superficial procedura

de verificare a legalității actelor contestate.

La 29 octombrie 2021 Consiliul mun. Edineț, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu a depus recurs împotriva deciziei din 07 octombrie 2021 a

Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și emiterea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului, recurentul a menționat că deciziile Consiliului

mun. Edineț contestate au fost emise în conformitate cu prevederile legale. La

emiterea acestora Consiliul mun. Edineț s-a condus de legislația în vigoare, iar

argumentele abstracte și declarative a instanței de judecată, precum și a

intimaților/reclamanților sunt neîntemeiate.

Recurentul a subliniat că deciziile nominalizate, au fost supuse controlului de

legalitate de către Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat, care a stabilit

legalitatea și emiterea acestora în conformitate cu legislația în vigoare.

Mai mult, Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat a indicat că la

emiterea deciziilor în cauză, a stat avizul pozitiv al comisiei de specialitate a

Consiliului mun. Edineț din 24 februarie 2020, anexat la materialele cauzei.

Astfel, Consiliul mun. Edineț, reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu a

opinat că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină soluția

sa, iar absența motivării corespunzătoare din cuprinsul hotărârii judecătorești are

semnificația neexaminării acestei chestiuni și atrage după sine casarea acesteia.

La acest capitol, recurentul a notat că instanța de apel a ajuns la o soluție

pripită, fapt ce se datorează neelucidării pe deplin a circumstanțelor cauzei și

examinării superficiale a acestora. De altfel, Curtea de Apel Bălți, nu a determinat

exact natura juridică a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea

completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

13

În final, recurentul a subliniat că deoarece a fost pronunțat doar dispozitivul

deciziei, motivele suplimentare ale recursului le va prezenta ulterior, după ce va

lua cunoștință de decizia motivată a Curții de Apel Bălți.

La 21 decembrie 2021 în adresa Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat,

Primarului mun. Edineț Constantin Cojocari, consilierilor în Consiliul mun. Edineț

Adrian Cotelea, Vitalie Cuței, Fiodor Vînaga și Alexandru Zui și Consiliului

raionului Edineț a fost expediată copia recursului depus de Consiliul mun. Edineț,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

Deși intimații au recepționat copia recursului, fapt confirmat prin avizele de

recepție anexate la materialele cauzei, aceștia nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv și nu au depus referințe.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Bălți a expediat la 08 octombrie 2021 dispozitivul deciziei din

07 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice la adresa de e-mail a

Consiliului mun. Edineț și reprezentantului acestuia, avocatului Ghenadie

Odobescu.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Consiliul mun. Edineț, reprezentat de avocatul

Ghenadie Odobescu s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a

depus recursul în termen la data de 29 octombrie 2021.

Examinând temeiurile recursului depus de Consiliul mun. Edineț, reprezentat

de avocatul Ghenadie Odobescu în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

14

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Consiliul mun. Edineț,

reprezentat de avocatul Ghenadie Odobescu, este inadmisibilă.

15

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Consiliul mun. Edineț, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

16