2rh-137/21 — încasarea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului
- Temei legal
- dispoziţiile judecătoreşti care pot fi supuse revizuirii
2rh-137/21 — încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2rh-137/21
2-17205092-01-2rh-07122021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. O. Cojocaru, V. Cotorobai, M. Anton)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. S. Filincova, Iu. Bejenaru, G. Stratulat)
ÎNCHEIERE
19 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
examinând cererea de revizuire depusă de Nicolae Cojocaru,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Cojocari
împotriva lui Nicolae Cojocaru cu privire la încasarea compensației bănești cu titlu
de contribuție adusă la îmbunătățirile imobilului,
împotriva încheierii din 07 iulie 2021 a Curții de Supreme de Justiție,
c o n s t a t ă:
La 08 septembrie 2017, Tatiana Cojocari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Nicolae Cojocaru, solicitând atribuirea unei sulte bănești din suma
cheltuită pentru îmbunătățirea bunului imobil din comuna Băcioi, str. XXXXX,
mun. Chișinău, precum și procurarea mobilierului în casă, în sumă totală de
18479841 de lei, care constituie jumătate din suma cheltuită.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că în perioada mai 2004-03 august
2007 s-a aflat în relații de concubinaj cu Nicolae Cojocaru, iar la 03 august 2007 au
înregistrat căsătoria. Prin hotărârea din 15 iunie 2011 a Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău, căsătoria a fost desfăcută.
Totodată, a menționat că, atât în perioada concubinajului, cât și a căsătoriei cu
pârâtul au construit casa de locuit în mun. Chișinău, com. Băcioi, str. XXXXX,
îmbunătățind esential starea imobilului. În acest sens au fost procurate materiale de
construcție, au fost achitați muncitorii. La fel, au fost achiziționate bunurile aflate în
casă și anume paturi în toate odăile, set de dulapuri, set de bucătărie, suportând în
acest sens cheltuieli în mărime de totală 36959682 de lei.
Reclamanta a precizat că, banii achitați pentru îmbunătățirea imobilului și
pentru mobilier au fort împrumutați de la rude și de la Ruslana Haritonova, ceea ce
se confirmă prin recipise.
Prin hotărârea din 02 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-
a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana
Cojocari împotriva lui Nicolae Cojocaru cu privire la încasarea compensației bănești
cu titlu de contribuție adusă la îmbunătățirile imobilului.
1
Prin decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, corectată prin
încheierea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de
Tatiana Cojocari și s-a casat hotărârea din 02 octombrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de
chemare în judecată depusă de Tatiana Cojocari și s-a încasat din contul lui Nicolae
Cojocaru în beneficul Tatianei Cojocari suma de 184798 de lei cu titlu de cheltuieli
pentru îmbunătățirea bunului imobil din comuna Băcioi, str. XXXXX, mun.
Chișinău; s-a încasat de la Nicolae Cojocaru în beneficiul statului taxa de stat în
sumă de 5543,94 de lei, taxa de stat de care apelanta a fost scutită la declararea
apelului.
Prin încheierea din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat
inadmisibil recursul declarat de Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul Adrian
Crețu, împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, corectată
prin încheierea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.
La 07 decembrie 2021, Nicolae Cojocaru a depus, în temeiul art.449 lit.b) Cod
de procedură civilă, cerere de revizuire împotriva încheierii din 07 iulie 2021 a Curții
Supreme de Justiție, solicitând admiterea revizuirii, casarea integrală a încheierii cu
dispunerea rejudecării cauzei în ordine de recurs pentru examinarea recursului în alt
complet de judecători cu admiterea recursului.
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a invocat că, după emiterea
încheierii instanței de recurs, i-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale
ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior și nici nu ar fi avut
posibilitatea de a le cunoaște.
Revizuentul a susținut că, a efectuat reconstrucția și renovarea bunului imobil
din mun. Chișinău, com. Băcioi, str. XXXXX, procurat de el în anul 2001. În
perioada anilor 2001-2004 au fost angajate mai multe persoane (muncitori) pentru
efectuarea lucrărilor de construcție, cât și pentru instalarea rețelelor de apă,
instalarea rețelelor de canalizare, instalarea caloriferelor, montarea obiectelor
sanitare etc. Materialele de construcție au fost procurate de la persoane juridice și
fizice. Din sursele sale financiare a achitat muncitorii pentru lucrările de
reconstrucție și renovare a bunului imobil în litigiu.
La sfârșitul lunii octombrie, anul 2011, a primit de la Cristina Smith (anterior
Voitcov), care are domiciliul permanent în Statele Unite ale Americii, prin
intermediul poștei, un plic în care se aflau mai multe documente (înscrisuri). Printre
aceste documente erau două recipise, semnate de Nicolai Voitcov, certificatul de
deces pe numele ultimului, etc. Din conținutul recipiselor a aflat că Nicolai Voitcov
încă în anii 2002-2003 a întocmit și semnat aceste înscrisuri. Astfel, conform
înscrisului din 25 martie 2002, Nicolai Voitcov, locuind în acea perioadă în
Republica Moldova, i-a vândut pentru construcția casei de locuit, situată în com.
Băcioi, str. XXXXX, mun. Chișinău, materiale de construcție și alte obiecte de
construcție. În rezultatul acestei tranzacții, Nicolai Voitcov a primit suma de 22820
de lei. Iar conform recipisei din 24 decembrie 2003 rezultă că, Nicolai Voitcov în
lunile septembrie - decembrie 2003, a efectuat în casa din mun. Chișinău, com.
Băcioi, str. XXXXX, lucrări de instalare a rețelelor de apă rece și caldă; a instalat
caloriferele; a instalat rețelele de canalizare; a montat obiectele sanitare, efectuând
și lucrări de construcție. Pentru efectuarea lucrărilor nominalizate, Nicolai Voitcov
2
a primit suma de 15200 de lei. Or, Nicolai Voitcov fiind plecat peste hotarele țării
cu mult timp în urma, fiica Cristina nu l-a informat despre întocmirea și semnarea
acestor recipise și corespunzător nu i le-a transmis. Cristina Smith (Voitcov), fiica
lui Nicolai Voitcov, a decis să-l informeze despre decesul tatălui, expediind
scrisoarea și recipisele nominalizate. Despre acest fapt nu a cunoscut și nici nu putea
cunoaște la momentul examinării cauzei, deoarece Nicolai Voitcov nu i-a comunicat
despre întocmirea și semnarea acestor recipise, cât și altor persoane, acesta fapt fiind
cunoscut doar de Nicolai Voitcov, iar în lunile august – septembrie 2021, au devenit
cunoscute și fiicei lui Nicolai Voitcov. Cu atât mai mult, ei nu cunoșteau despre
demararea procedurilor judiciare. Având în vedere că, nu a cunoscut și nici nu putea
să cunoască despre aceste circumstanțe, iar aceste fapte (circumstanțe) influențează
esențial soluția dată de către instanța de recurs, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de
procedură civilă, a pretins că, încheierea instanței de recurs din 07 iulie 2021
urmează a fi revizuită.
Revizuentul a mai menționat că, la efectuarea lucrărilor de reconstrucție și
renovare a imobilului în litigiu, care s-au efectuat în perioada anilor 2001-2004, l-a
angajat în calitate de diriginte de șantier pe Valeriu Bizniuc, corespunzător specialist
în construcții, licențiat, ceea de rezultă și din procesul-verbal de recepție la
terminarea lucrărilor de construcție. Peste aproximativ trei luni de la emiterea
încheierii din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, i-au devenit cunoscute și
circumstanțe/fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute
anterior și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște. În luna ianuarie 2017,
dirigintele de șantier, Valeriu Bizniuc, a expediat o informație în adresa organelor
competente privitor la recepția casei, din care rezultă că, a supravegheat efectuarea
lucrărilor de reparație și reconstrucție a casei de locuit, care-i aparține. În informație
s-a indicat că lucrările de reparație și reconstrucție la bunul imobil menționat s-au
efectuat în perioada anilor 2001-2004 și anume: reparația casei de locuit, lit. „A”,
anii 2001-2002; construcția anexelor „A1” și „A2” în anul 2003; construcția
anexelor „a1”, ,,a2”' (garaj, șură), în anul 2002; construcția verandei de vara, luna
marne 2004. Lucrările de construcție au fost efectuate de către o brigadă de
muncitori din com. Băcioi, mun. Chișinău, aceștia fiind Mihail Petrachi, Vladimir
Petrachi, Larisa Lazar și Alexandru Tulba. Referitor la întocmirea și expedierea
acestei informații organelor competente, dirigintele de șantier nu l-a informat.
Dirigintele de șantier nu era obligat să-l informeze pe beneficiarul imobilului despre
cele menționate mai sus, necunoscând în acelaș timp despre faptul demarării
procedurilor judiciare, inițiate peste o perioadă atât de mare după finisarea lucrărilor
de reconstrucție a imobilului în litigiu.
Copia cererii de revizuire a fost expediată intimatei la data de 15 decembrie
2021, conform scrisorii de însoțire (Vol.II, f.d.26) și a fost recepționată la 24
decembrie 2021, conform avizului de recepție (Vol.II, f.d.28).
Verificând materialele dosarului în raport cu criticile formulate în cererea de
revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de Nicolae Cojocaru este
inadmisibilă, din motivele ce succed.
În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea
cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de
3
apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța
care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la
proces, aceasta dispune înștiințarea lor.
Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea
participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție.
Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se
vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea
din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie
2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 –
34).
Art. 446 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă statuează că, pot fi supuse
revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor
instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a
procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea
ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești
care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu
se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se
supun niciunei căi de atac.
În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de
revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,
modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care
a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.
Colegiul relevă că, prin hotărârea din 02 octombrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în
judecată depusă de Tatiana Cojocari împotriva lui Nicolae Cojocaru cu privire la
încasarea compensației bănești cu titlu de contribuție adusă la îmbunătățirile
imobilului (Vol.I, f.d.115, 119-123).
Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 22 octombrie 2020, corectată prin
încheierea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a admis apelul declarat de
Tatiana Cojocari și a casat hotărârea din 02 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, și a emis o nouă hotărâre prin care a admis cererea de chemare în
judecată depusă de Tatiana Cojocari, și a încasat din contul lui Nicolae Cojocaru în
beneficul Tatianei Cojocari suma de 184798 de lei cu titlu de cheltuieli pentru
îmbunătățirea bunului imobil din comuna Băcioi, str. XXXXX, mun. Chișinău; a
încasat de la Nicolae Cojocaru în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 5543,94
de lei, taxa de stat de care apelanta a fost scutită la declararea apelului (Vol.I, f.d.198-
205, 207-208).
Prin încheierea din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat
inadmisibil recursul declarat de Nicolae Cojocaru, reprezentat de avocatul Adrian
Crețu, împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, corectată
prin încheierea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (Vol.I, f.d.239-244).
Colegiul reiterează că, revizuentul adresând cererea de revizuire Curții
Supreme de Justiție, a solicitat admiterea revizuirii, casarea integrală a încheierii cu
dispunerea rejudecării cauzei în ordine de recurs pentru examinarea recursului în alt
complet de judecători cu admiterea recursului (Vol.II, f.d.1-8).
4
Însă, conjunctura redată supra determină posibilitatea părții de a depune cerere
de revizuire, la instanța de apel și anume Curtea de Apel Chișinău, conform
competenței specificate la art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, care prevede
expres că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de
atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se
soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă
hotărâre.
La caz, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea primei instanțe cu emiterea
unei noi hotărâri judecătorești (Vol.I, f.d.198-205, 207-208).
De altfel, conform jurisprudenței constante a Curții Europene, îndepărtarea de
la principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe
cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Ryabykh
vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea
din 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011,
).
Competența instanțelor superioare de a casa și de modifica hotărâri
judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor
judiciare. Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este
posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura
eficiența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Nikitin vs Rusia,
hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre
din 6 februarie 2018, § 24).
Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție concluzionează că Curtea Supremă de Justiție nu este
competentă de a examina cererea de revizuire formulată de Nicolae Cojocaru, or,
competentă să examineze revizuirea este Curtea de Apel Chișinău.
De altfel, în rezultatul modificărilor operate la art. 446, art.448 din Codul de
procedură civilă, prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative
nr. 17 din 05 aprilie 2018, încheierile judecătorești, care nu se referă la fondul cauzei,
nu se supun revizuirii.
În același context, legislatorul a exclus competența Curții Supreme de Justiție
de a examina cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința
cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra
inadmisibilității.
În textul art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă se distinge că încheierea de
inadmisibilitate nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Colegiul iterează că, prin încheierea din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de
Justiție, în temeiul prevăzut la articolul 433 lit. a) Cod de procedură civilă, a fost
considerat inadmisibil recursul declarat de Nicolae Cojocaru, reprezentat de
avocatul Adrian Crețu (Vol.I, f.d.239-244).
În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de
dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Deși, legislatorul nu a exemplificat împrejurările când o instanță de revizuire
trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind
inadmisibilă, practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi
5
declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art.
450 Cod de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept
să declare revizuire, când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 Cod de
procedură civilă sau în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu
se supune revizuirii.
Colegiul menționează că, legislatorul nu a prevăzut o împuternicire expresă a
instanței de revizuire de control judiciar asupra încheierii de inadmisibilitate.
Din considerentele redate și în corespundere cu prevederile art. 446, 453 alin.
(1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, revizuirea depusă de Nicolae
Cojocaru urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 269-270, 446, 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae
Cojocaru împotriva încheierii din 07 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Cojocari împotriva lui
Nicolae Cojocaru cu privire la încasarea compensației bănești cu titlu de contribuție
adusă la îmbunătățirile imobilului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
6