2r-150/24 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- restituirea cererii de apel
2r-150/24 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2r-150/24
2-22061261-01-2r-26032024
Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: E. Culinca)
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, V. Cotorobai, V.Mihaila)
DECIZIE
31 iulie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
judecătorii Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
examinând recursul declarat de Cojocaru Rodica și Cojocaru Stiviu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Proprietarilor
de Locuințe Privatizate nr. 54/220 COOP împotriva Svetlanei Andriesii, Parascoviei
Aramescu, Rodicăi Cojocaru, lui Stiviu Cojocaru, Irinei Pavlova, Nicolae Antonov și
Cristinei Cliucinicova cu privire la datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
restituit apelul declarat de Cojocaru Rodica ca fiind depus în afara termenului legal, iar
apelanta nu a solicitat repunerea în termen,
c o n s t a t ă:
La 29 aprilie 2022, APLP nr. 54/220 COOP, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Svetlanei Andriesii, Parascoviei Aramescu, Rodicăi Cojocaru, Stiviu
Cojocaru, Irinei Pavlova, Nicolae Antonov și Cristinei Cliucinicova privind încasarea
datoriei și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis parțial acțiunea. S-a încasat, în mod solidar, de la Svetlana Andriesii, Parascovia
Aramescu, Rodica Cojocaru, Stiviu Cojocaru, Irina Pavlova, Nicolae Antonov și
Cristina Cliucinicova, în beneficiul Asociației Proprietarilor Locuințelor Privatizate nr.
54/220 COOP, datoria pentru serviciile comunale în sumă totală de 71711,87 lei și
cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500,00 lei, în total suma de 72211,87 lei
(șaptezeci și două mii două sute unsprezece lei, 87 bani). S-a încasat, în mod solidar, de
la Svetlana Andriesii, Parascovia Aramescu, Rodica Cojocaru, Stiviu Cojocaru, Irina
Pavlova, Nicolae Antonov și Cristina Cliucinicova, în beneficiul statului Republica
Moldova, taxa de stat în mărime de 2151,35 lei. În rest, pretenția cu privire la
compensarea cheltuielilor de asistență juridică s-a respins ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 26 decembrie 2023,
Rodica Cojocaru, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
1
Centru din 27 octombrie 2022, menționând că nu este de acord cu hotărârea instanței de
fond (f.d.46).
Prin încheierea din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit
apelul declarat de Cojocaru Rodica ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelanta
nu a solicitat repunerea în termen.
La 05 martie 2024, Cojocaru Rodica și Cojocaru Stiviu au declarat recurs
împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului și casarea
încheierii din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului Cojocaru Rodica și Cojocaru Stiviu au indicat că încheierea
contestată este neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată. De existența litigiului nu a știut,
deoarece din anul 2016 locuiește pe o altă adresă, mun. Chișinău, str. Igor Vieru, 16/1
ap. 17, fiind în relații ostile cu pârâții. Copia hotărârii nu i-a fost expediată la adresa la
care locuiește, de existența hotărârii a aflat în luna decembrie 2023 cînd conturile
bancare ale fiului Cojocaru Stiviu au fost blocate de către executorul judecătoresc
fiindu-i extrasă și suma de 2151,35 lei.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Materialele cauzei atestă că încheierea din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău a fost expediată la 26 februarie 2024 la adresa poștală a participanților la
proces, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la materialele
cauzei lipsesc (f.d. 54).
Astfel, recursul declarat la 05 martie 2024 este în termen.
La 26 martie 2024 în adresa intimaților APLP nr. 54/220 COOP, Andriesii
Svetlana a fost expediată copia recursului declarat de Cojocaru Rodica și Cojocaru
Stiviu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 71), însă intimații nu
și-a valorificat dreptul procedural respectiv.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,
pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu
menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este
intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se
efectuează în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul
de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de
a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
2
Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă
legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în
cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de
apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului
legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
Din materialele cauzei rezultă că la 27 octombrie 2022 Judecătoria Chișinău, sediul
Centru, a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a admis parțial acțiunea depusă de
APLP nr. 54/220 COOP.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 26 decembrie 2023, Rodica
Cojocaru a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe.
Ca urmare, prin încheierea din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
restituit apelul declarat de Rodica Cojocaru ca fiind depus în afara termenului legal, iar
apelanta nu a solicitat repunerea în termen.
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal
aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă
soluția instanței de apel de restituire a cererii de apel depusă de Rodica Cojocaru, în
temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Cod de procedură civilă, deoarece cererea de apel a
fost depusă peste termenul de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii
prevăzut la art. 362 alin. (1) din Cod de procedură civilă.
Or, după cum rezultă din actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost
pronunțat la 27 octombrie 2022, iar cererea de apel a fost depusă de către Rodica
Cojocaru abia la 26 decembrie 2023, peste aproximativ 1 an și 2 luni, pe când termenul-
limită de depunere a apelului a expirat la 26 noiembrie 2022 (sâmbătă), dar, dat fiind
faptul că ultima zi de declarare a apelului a fost zi nelucrătoare, cererea de apel urma a fi
depusă în următoarea zi lucrătoare, data de 28 noiembrie 2022 (luni).
Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,
persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de
procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se
anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să
fie prezentate documentele respective etc.).
Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului poate fi
restabilit dacă persoanele îndreptățite prin cerere invocă această solicitare. La cererea de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului
de procedură. Prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către instanță a
temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de
apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
La caz se constată că apelul a fost depus de către Cojocaru Rodica peste termenul
legal de atac, însă apelanta nu a solicitat repunerea în termen a apelului, printr-o cerere
formulată în condițiile art. 116 din Cod de procedură civilă, cu indicarea motivelor și
prezentarea probelor întru confirmarea imposibilității depunerii apelului în termenul
legal. Or, repunerea în termenul de atac se face de către instanța de judecată doar în
cazurile și în ordinea strict reglementată de art. 116 din Cod de procedură civilă, care
3
cert, expres și imperativ stipulează că repunerea în termen a actului de procedură poate
fi efectuată doar la cererea persoanei care o solicită și cu anexarea probelor ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului.
Prin urmare, Cojocaru Rodica, contestând hotărârea primei instanțe peste termenul
legal de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului, trebuiau să depună diligența și
să întreprindă măsurile necesare pentru a-și proteja drepturile de acces la instanță prin
depunerea unei cereri de repunere în termen a apelului, cu anexarea probelor
justificative care să confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul de
atac prevăzut de lege. Or, instanța de apel nu era în drept din oficiu să dispună acest
fapt, fără ca apelantul să înainteze personal această solicitare.
Subsecvent, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la
proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea
de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
Conform art. 102 alin. (6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea se
trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.
Potrivit art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și înștiințarea
se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită
de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în
partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței.
Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează personal contra semnătură
pe cotor.
Nu poate fi reținut argumentul invocat de Cojocaru Rodica precum că nu a
cunoscut de existența litigiului, nu a recepționat copia hotărârii în prezenta cauză,
deoarece nu locuiește pe adresa indicată. Or, instanței de judecată nu i-a fost adusă la
cunoștință o altă adresă unde urma a fi expediate actele de procedură în prezentul litigiu.
La fel, Completul reține că indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, termenul de declarare a apelului de 30 de zile
prevăzut la art. 362 din Cod de procedură civilă, curge de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel, dar nu de la data recepționării
(comunicării) actului judecătoresc sau încetării circumstanțelor care au dus la omiterea
termenului de procedură.
Prin urmare, recurenta Cojocaru Rodica nu a prezentat probe incontestabile ce ar
indica aflarea dânsei în imposibilitate de a efectua actul de procedură în interiorul
termenului legal. Mai mult, nici în cererea de apel și nici în cererea de recurs nu a
indicat că intenționează să solicite repunerea apelului în termen, ci dimpotrivă, din
motivarea cererii de recurs rezultă că recurenta consideră că apelul este depus în termen.
La acest capitol se rețin dispozițiile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se folosească
cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau
al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația
procedurală civilă.
4
Ține de menționat, că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
promovează, cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa de
soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea
acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs.
Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
Completul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a
părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen
poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea
când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și
admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de procedură civilă,
prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate. Or,
admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea principiului
securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În circumstanțele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră ca fiind legală și întemeiată încheierea din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău.
Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu
standardele inserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi
ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în
lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea
principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces
echitabil.
În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei
din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03
aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era
vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci
de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,
reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-
un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și de a menține încheierea instanței
de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Cojocaru Rodica și Cojocaru Stiviu.
Se menține încheierea din 17 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Proprietarilor de Locuințe
5
Privatizate nr. 54/220 COOP împotriva Svetlanei Andriesii, Parascoviei Aramescu,
Rodicăi Cojocaru, lui Stiviu Cojocaru, Irinei Pavlova, Nicolae Antonov și Cristinei
Cliucinicova cu privire la datoriei și a cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
6