3r-350/21 — anularea actului administrativ

Dosar nr.3r-350/21

2-21061114-01-3r-04112021

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Fedosii Cavcaliuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Fedosii Cavcaliuc împotriva Consiliului orășenesc Sângera cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva încheierii din 21 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarată inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ,

c o n s t a t ă:

La 23 aprilie 2021, reclamantul Fedosii Cavcaliuc a depus prin poșta electronică,

la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului orășenesc Sângera prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului

orășenesc Sângera nr.1/2 din 02 martie 2021 „Cu privire la examinarea Indicației

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 26-/2-06/1-18-64 din 14 ianuarie 2021 cu

privire la modificarea cotelor privind taxele locale la operarea modificărilor în anexa

nr.1 la Decizia Consiliului local nr.5/2 din 09 noiembrie 2020 „Cu privire la operarea și

punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2021”.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 02 martie 2021 Consiliul orașului

Sângera a adoptat Decizia nr.1/2 „Cu privire la examinarea Indicației Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat nr. 26-/2-06/1-18-64 din 14 ianuarie 2021 cu privire la

modificarea cotelor privind taxele locale la operarea modificărilor în anexa nr.1 la

Decizia Consiliului local nr. 5/2 din 09 noiembrie 2020 „Cu privire la operarea și

punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2021”.

În legătură cu adoptarea acestei decizii a menționat că contrar art.101 alin. (2) al

Legii 436 din 28 decembrie 2006 nu au avut loc consultații publice înainte de a adopta

Decizia nr.1/2 din 02 martie 2021, deși în conformitate cu art.5 din Legea nr.239-XVl

din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional, transparența în

procesul decizional se bazează pe următoarele principii: d) informarea, în modul

stabilit, a cetățenilor, a asociațiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părți

interesate despre inițierea elaborării deciziilor și despre consultarea publică pe

marginea proiectelor de decizii respective; b) asigurarea de posibilității egale pentru

participarea cetățenilor, asociațiilor constituite în corespundere cu legea, altor părți

interesate la procesul decizional.

Reclamantul a comunicat că, la 16 martie 2021 în adresa Consiliului orășenesc

Sângera a depus o cerere prealabilă. Consiliul orășenesc Sângera nu a examinat cererea

1

prealabilă în termenul stabilit și nu i-a oferit nici un răspuns.

Prin încheierea din 30 aprilie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a

transmis după competență la Curtea de Apel Chișinău acțiunea în contencios

administrativ depusă de Fedosii Cavcaliuc împotriva Consiliului orășenesc Sângera cu

privire la anularea actului administrativ (f.d.13-14).

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 21 iunie 2021, a declarat inadmisibilă

acțiunea în contencios administrativ, din motiv că reclamantul nu poate revendica

încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din Codul

administrativ (f.d. 32-36).

Încheierea a fost recepționată de către reclamant la 02 august 2021, fapt confirmat

prin semnătura aplicată la rubrica respectivă în avizul de primire a trimiterii poștale

(f.d.38).

Împotriva încheierii instanței de fond, la 05 august 2021, Fedosii Cavcaliuc a

depus recurs, prin care a solicitat casarea încheierii cu restituirea cauzei spre rejudecare

(f.d.40).

În motivarea recursului, a invocat dezacordul cu soluția adoptată de către Curtea

de Apel Chișinău ca instanță de fond.

A menționat că concluziile instanței de judecată expuse în încheiere sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii, încălcând astfel, normele de drept material și de

drept procedural. Prin emiterea ilegală a actului administrativ Consiliul local i-a

încălcat dreptul de a fi consultat în probleme de interes local, de a participa la

administrarea treburilor publice de interes local, de a fi administrat în condiții de

legalitate și de protecție a proprietății publice.

Din această cauză consideră ca fiind eronată concluzia instanței precum că

cerințele privind anularea actului administrativ defavorabil nu poate constitui obiect de

examinare în ordinea contenciosului administrativ. Cu toate acestea, instanța de

judecată declară inadmisibile cerințele sale în baza art.207 din Codul administrativ,

care nu putea fi aplicat.

Recurentul a invocat că prin încheierea din 21 iunie 2021 îi este încălcat dreptul de

acces la justiție, drept garantat de legislația Republicii Moldova, precum și de art.6 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

fundamentale.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor articolului

242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs, deoarece

în speță recursul motivat împotriva încheierii din 21 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost depus la 05 august 2021 (f.d.40), încheierea atacată fiind recepționată

de recurent la 02 august 2021 (f.d.38).

Potrivit articolului 243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a

se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs

argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

2

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul depus de Fedosii Cavcaliuc urmează a

fi respins din următoarele motive.

Pentru a se expune asupra legalității încheierii Curții de Apel Chișinău din 21

iunie 2021, Colegiul va proceda la analiza, pe rând, a circumstanțelor cauzei,

argumentelor recurentului și normelor de drept aplicabile acesteia.

Din materialele cauzei rezultă că obiectul prezentei spețe în contencios

administrativ îl formează controlul normativ al deciziei Consiliului orășenesc Sângera

nr.1/2 din 02 martie 2021 „Cu privire la examinarea Indicației Inspectoratului Fiscal

Principal de Stat nr.26-/2-06/1-18-64 din 14 ianuarie 2021 cu privire la modificarea

cotelor privind taxele locale la operarea modificărilor în anexa nr.1, la Decizia

Consiliului local nr.5/2 din 09 noiembrie 2020 „Cu privire la operarea și punerea în

aplicare a taxelor locale pentru anul 2021”.

Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond, prin încheierea din 21 iunie 2021, în

temeiul art.207 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ a declarat inadmisibilă

acțiunea în contencios administrativ, constatând că reclamantul nu a invocat și nu a

motivat care drept al său recunoscut de lege, i-a fost încălcat prin activitatea

administrativă a pârâtului, or, legea expres prevede regula sesizării instanței de către

orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice, iar dreptul vătămat reprezintă orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea

administrativă.

În conformitate cu art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Articolul 3 din Codul administrativ stipulează că legislația administrativă are drept

scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public

și de regulile statului de drept.

Din interpretarea logico-juridică a normelor precitate, rezultă că unul din

elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ, inclusiv a acțiunii în

control normativ, este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele

activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească

revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

La acest aspect Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că testului de admisibilitate a acțiunii în contencios

administrativ urmează a fi supusă și acțiunea de control normativ, inclusiv prin

verificarea revendicării unui drept propriu vătămat și una din formele activității

administrative, conform articolelor 12 și 206 alin.(1) lit.e) din Codul administrativ. Or,

în esență, scopul acțiunii în control normativ constă în anularea unui act administrativ

normativ, care prin acțiunea sa aduce o atingere ilegală unui drept subiectiv concret

recunoscut de lege unei anumite persoane.

Conform articolului 206 alin.(1) lit.e) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

3

În corespundere cu articolul 12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Potrivit articolului 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Articolul 39 alin.(1) și (2) din Codul administrativ garantează controlul

judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit.

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul

art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de

judecată competente.

Astfel, din normele pre-citate rezultă cert că scopul acțiunii în control normativ

constă în anularea unui act administrativ normativ, care prin acțiunea sa aduce o

atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite persoane.

Sub acest aspect Completul relevă că prevederile articolului 207 alin.(2) lit.e) din

Codul administrativ urmează a fi aplicată în corespundere cu dispozițiile articolelor 17,

20 și 39 din Codul administrativ.

Din coroborarea normelor citate mai sus rezultă că revendicarea dreptului propriu

este una din condițiile fundamentale pentru ca acțiunea în contencios administrativ să

treacă testul admisibilității.

Așadar, normele legale citate supra denotă opțiunea legiuitorului pentru un

contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept

subiectiv propriu al reclamantului.

Revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin cererea

de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată vătămarea dreptului

propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 38 și 189 din Codul

administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la

drepturi subiective concrete, fiind excluse acțiunile actio popularis.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să

prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la

care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi

[Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene

(cererea nr. 45572/00)]. Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută

posibilitatea de a angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute

în Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură

cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în

mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei,

Burden împotriva Regatului Unit).

Studiind cererea de chemare în judecată, precum și cererea de recurs, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că

pretențiile formulate de către Fedosii Cavcaliuc împotriva deciziei Consiliului

orășenesc Sângera nr.1/2 din 02 martie 2021 nu afectează personal drepturile

reclamantului, or acesta nu a adus asemenea argumente.

4

În această ordine de idei, Colegiul conchide că prima instanță corect a ajuns la

concluzia de a declara inadmisibilă, în temeiul articolului 207 alin.(1) și (2) lit.e) din

Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ depusă de către Fedosii

Cavcaliuc împotriva Consiliului orășenesc Sângera cu privire la anularea actului

administrativ.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 21 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată și legală, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul depus de către Fedosii Cavcaliuc.

Conform articolelor 193, 241 și 243, alin.(1) lit.b), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de recurentul Fedosii Cavcaliuc și se menține

încheierea din 21 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii: Nicolae Craiu

Aliona Miron

5