2ra-1860/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral

2ra-1860/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1860/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Galușceac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Victor

Muntean, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Muntean

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova și a Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral, încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Victor Muntean, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu și a

fost menținută hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 25 august 2020, Victor Muntean a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal al RM și a Ministerului Justiției al RM cu privire la

repararea prejudiciului material și moral, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, începând cu anul 2011 și până la

înaintarea prezentei acțiuni, în bază de patentă de întreprinzător practică activitatea

de comerț cu amănuntul a încălțămintei pentru bărbați, dame și copii. Locul

desfășurării activității sale este în sectorul Buiucani din mun. Chișinău, str. Ion

Creangă XX, pe teritoriul pieței mixte Belșugul Țării, pavilionul nr.XX.

În acest sens, a afirmat că, la 31 decembrie 2017, Victor Muntean a semnat cu

directorul centrului comercial Belșugul Țării, Mihail Sturza contractul nr. 81 de

arendă a încăperilor nelocuibile, cu valabilitatea acestuia până la 31 decembrie 2020.

Conform pct. 1.1, arendașul primește în folosință pavilionul nr. XX din incinta pieței

mixte din str. Ion Creangă XX, mun. Chișinău, cu suprafața de 18 m.p., cu scopul

păstrării și realizării mărfurilor de uz personal Second Hand, încălțăminte nouă.

Conform pct. 4.1 arendașul achită plata de arendă în mărime de 60 lei pe zi,

inclusiv TVA, suma plății de arendă se transferă arendatorului în fiecare lună, sub

formă de avans, nu mai târziu de data de 10 a fiecărui luni.

Conform pct. 4.2 pentru neachitarea la timp a plăților indicate, arendașul va

plăti o amendă în mărime de 0,1% la sută pentru fiecare zi de întârziere. Pentru

prelungirea valabilității patentei de întreprinzător de către Direcția Deservire Fiscală

Buiucani, Victor Muntean, pe parcursul anului 2018, lunar achita suma de 540 de lei

cu titlu de plată pentru patentă și suma de 626 de lei lunar cu titlu de contribuție la

CNAS în bugetul asigurărilor sociale.

La 12 ianuarie 2018, inspectorii principali ai SEM Centru al DIFV al

Serviciului Vamal al RM, Sergiu Bacalu, Andrei Iurcu și Igor Naval, fără un motiv

întemeiat, ilegal, dat fiind faptul că, la momentul începerii controlului nu era

începută o procedură contravențională, au întocmit un proces verbal privind

efectuarea controlului vamal de către echipa mobilă nr. 04/18, indicând că marfa se

ridică, iar în anexa nr. l a specificat care anume marfă se ridică. Tot atunci,

inspectorul principal al SEM Centru al DIFV al SV, Sergiu Bacalu, a întocmit și

procesul verbal de ridicare a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal, în care

a menționat că, marfa indicată în anexa nr. 1 a procesului verbal privind efectuarea

controlului vamal de către echipa mobilă nr. 04/18 se ridică. Către finele controlului,

Muntean Victor a primit de la soția sa și a prezentat inspectorului principal Serghei

Bacalu actele de proveniență a mărfii și anume facturile fiscale ce confirmau

procurarea lor legală pe teritoriul RM, dar pe care a refuzat să le primească. Astfel,

necătând la prezentarea actelor de proveniență, angajații vamali, ilegal, fizic au

ridicat toată marfa din pavilion și au încărcat-o în automobilul de serviciu al acestora,

după ce l-au informat pe Victor Muntean că, aceasta se va păstra în camera de

păstrare a corpurilor delicte al SEM Centru din str. Petricani 23/1, mun. Chișinău.

A susținut reclamantul că, ulterior s-a prezentat de mai multe ori la sediul SEM

Biroul Vamal Centru pentru a-i prezenta lui Serghei Bacalu actele de proveniență a

mărfii ridicate și a solicita restituirea acestora, însă Serghei Bacalu se eschiva de la

discuții și întrevederi. Urmare a acestor acțiuni ilicite, la 25 ianuarie 2018, Victor

Muntean a depus la Biroul Vamal Centru al SV o cerere scrisă prin care a solicitat

restituirea mărfii reținute și a prezentat și facturile fiscale care confirmau proveniență

acestora și faptul de la care agenți economici de pe teritoriul țării au fost procurate.

A notat reclamantul că, prin ordonanța agentului constatator Serghei Bacalu din

12 ianuarie 2018, marfa ridicată de la Victor Muntean a fost recunoscută și atașată la

dosar ca corp delict, acțiune care a limitat dreptul persoanei de a dispune de

proprietatea sa după propriul plac și de dreptul la muncă. Abia la 14 martie 2018, în

baza ordonanței din aceiași dată, emisă de agentul constatator Serghei Bacalu,

inspector principal SEM Centru al Serviciului Vamal, lui Victor Muntean i-au fost

restituite 131 perechi de încălțăminte ridicate la 12 ianuarie 2018, însă în privința a

14 perechi de încălțăminte i s-a refuzat, sub motivul precum că, acestea aduc atingere

drepturilor de proprietate intelectuală a companiei Adidas AG și precum că, sunt

contrafăcute, și din nou au înfăptuit o acțiune de procedură care limita drepturile

persoanei fizice de a dispune de bunul său după propriul plac.

A mai indicat reclamantul că, la 14 martie 2018, de către agentul constatator,

Denis Ionel, Șef SEM Centru al DIFV al DAC a SV, în privința lui Victor Muntean,

ilegal, a fost întocmit procesul verbal cu privire la contravenție nr. 78/18, prin care i-

a încriminat acestuia comiterea contravenției prevăzute de art. 265 alin. (l) din Codul

contravențional cu remitere a cazului de contravenție pentru examinare conform

competenței în Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cu recomandarea de a fi aplicată

amenda contravențională în mărime de 60 u.c. ce constituie 3000 de lei, iar în

2

temeiul art. 431, 4397 din Codul contravențional a supune confiscării speciale 14

perechi încălțăminte de timp sport model ,,Adidas”, precum că, aduc atingere

drepturilor de proprietate intelectuală companiei ,,Adidas AG”, precum că, sunt

contrafăcute.

Prin urmare, Victor Muntean a fost atras la răspundere contravențională pe

faptul comiterii contravenției prevăzute de art. 265 din Codul contravențional.

Prin hotărârea din 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost dispus încetarea procesului contravențional în baza art. 265 din Codul

contravențional emis în privința lui Victor Muntean din motivul survenirii nulității

procesului-verbal cu privire la contravenție și restituirea integrală a mărfurilor

ridicate conform anexei nr. l al procesului verbal din 12 ianuarie 2018 privind

efectuarea controlului vamal de către echipele mobile.

A relevat reclamantul că, din conținutul hotărârii din 25 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se confirmă caracterul ilicit al acțiunilor și

inacțiunilor autorității competente să constate contravenția și să soluționeze cauza

contravențională, precum și ilegalitatea acțiunilor agentului constatator la întocmirea

procesului verbal cu privire la contravenție.

Prin decizia din 10 februarie 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, a fost repus în termen recursul și a fost respins ca nefondat cu menținerea

fără modificări a hotărârii din 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Astfel a susținut reclamantul că, în urma acțiunilor ilegale și abuzive de ridicare

ilegală, atragere ilegală la răspundere contravențională, de înfăptuire și altor acțiuni

de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice, reclamantul, pentru

perioada de timp: 12 ianuarie 2018 – 14 martie 2018 a fost integral privat de dreptul

la muncă și la venitul provenit din munca de antreprenorial, ce constituie pentru el

unica sursa principală de existență și parțiala pentru perioada de timp: 12 ianuarie

2018 – 26 iunie 2020.

A menționat reclamantul că, abia la 26 iunie 2020, reprezentantul Serviciului

Vamal al RM i-a restituit lui Victor Muntean cele 14 perechi de încălțăminte ridicate

la 12 ianuarie 2018, adică peste 2 ani, 5 luni și 14 zile. Prețul de procurare al celor 14

perechi de încălțăminte, conform facturilor fiscale seria XX nr. XXXXX și seria XX

nr. XXXXX fiind de 7192 de lei, însă valoarea în vamă stabilită de organul vamal a

acestora fost de 12322 de lei.

A susținut reclamantul că, în urma ridicării și deținerii ilegale a celor 14 perechi

de încălțăminte pe parcursul perioadei mai sus indicate, Victor Muntean a fost privat

de dreptul de posesie, folosință și dispoziție asupra acesteia și anume de a vinde și a

obține un venit, iar din o parte din venit de a procura un nou lot de marfă pentru

vânzarea ei în scopul obținerii unui nou profit.

A mai menționat reclamantul că, în urma ridicării și deținerii pentru perioada de

timp: 12 ianuarie 2018 – 14 martie 2018 a întregului lot de marfă, Victor Muntean

fiind privat de dreptul de proprietate a mai fost privat și de dreptul la muncă,

aproximativ 2 luni de zile și luând în considerație că, venitul anual pe 2017 a lui

Victor Muntean a fost de 71960 de lei, prin urmare venitul mediu lunar al acestuia a

fost de 5997 de lei, iar ținând cont că, 2 luni de zile a fost ilegal privat de dreptul de a

3

munci, mărimea daunei materiale pentru perioada în cauză este de 11993 de lei, ce

constituie venit provenit din muncă și care erau unica sursă de existență acestuia.

A mai notat reclamantul că, în urma ridicării întregului lot de marfă la 12

ianuarie 2018 și restituirii a 131 perechi din cele 145 ridicate abia la 14 martie 2018,

Victor Muntean în perioada respectivă nu a putut a activa ca urmare a acțiunilor

ilicite ale organului vamal, însă a fost nevoit să achite taxa pentru arenda pavilionului

său pentru luna ianuarie 2018 în mărime de 2489 de lei, pentru februarie 2018 în

mărime de 1680 de lei și pentru martie 2018 în mărime de 1860 de lei, de asemenea a

făcut plata pentru patentă pentru lunile ianuarie 2018 și februarie 2018 în mărime de

1080 de lei și plata pentru contribuția la bugetul asigurărilor sociale pentru lunile

ianuarie 2018 - februarie 2018 în mărime de 1252 de lei, astfel a suferit un prejudiciu

material în sumă de 8361 de lei.

A relevat reclamantul că, în rezultatul efectuării ilegale a urmăririi în privința sa

și atragerii ilegale la răspundere contravențională, reclamantului i-au fost pricinuite

suferințe morale semnificative, prin urmare și un prejudiciu moral considerabil pe

care îl estimează la suma de 10000 de lei. Astfel a considerat reclamantul că,

compensația bănească în sumă de 10000 de lei este proporțională cu acele lezări pe

care el a fost nevoit să le suporte și le suportă în urma săvârșirii acțiunilor ilegale

descrise supra.

A solicitat reclamantul repararea prejudiciului material și moral cauzat

reclamantului în urma acțiunilor ilicite ale organelor Serviciului Vamal al RM,

încasarea din bugetul de stat prin intermediul pârâților, în mod solidar, în beneficiul

reclamantului a prejudiciului material în mărime de 34738 de lei, încasarea din

bugetul de stat prin intermediul pârâților, în mod solidar, în beneficiul reclamantului

a prejudiciului moral in mărime de 10000 de lei, încasarea din bugetul de stat prin

intermediul pârâților, în mod solidar, a cheltuielilor de judecare a cauzei, inclusiv a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Victor Muntean a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 24 februarie 2021, Victor

Muntean, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a declarat apel împotriva hotărârii

din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii prin care

acțiunea reclamantului să fie admisă integral în sensul formulat.

Prin decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Victor Muntean, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art.1398 alin.(1) și

(2), art.1405, art.1422 alin.(1), 1423 alin.(1) și (2), din Cod civil ( în vigoare la data

raportului juridic din speță) precum și prevederile Legii nr.1545-XIII din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, și a

conchis că, în temeiul art.6 lit. a) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, nu are dreptul la

repararea prejudiciului în cadrul procesului civil, or, Victor Muntean nu cade sub

4

incidența Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, în pofida faptului că, potrivit

jurispudenției CEDO în materia contravențională Curtea a stabilit, în funcție de

gravitatea sancțiunii, în anumite decizii, că aceste fapte aparțin ,,materiei penale”,

însă aplicabilitatea Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 nu poate fi extinsă

fiindcă legiuitorul a limitat cazurile în care este posibilă solicitarea reparării

prejudiciului material sau moral, aceste cazuri fiind exhaustiv prevăzute de legislator.

Concomitent, instanța de apel a reiterat și prevederile art.118 alin.(1) din Codul

de procedură civilă, conform cărora fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă

legea nu dispune altfel, or, exonerarea arbitrară de sarcina probațiunii afectează

conform prevederilor art.9, 22, 26, 27 din Codul de procedură civilă, legalitatea

procesului civil și echitatea procesului în sensul art.6 al Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, instanța de apel a respins argumentele apelantului Victor

Muntean în ceia ce privește dreptul reclamantului de a cere despăgubire în cazul din

speță, or, acesta nu se încadrează prevederilor legale, dispozițiilor art.3, pct. d ) și

art.6 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr.1545-

XIII din 25 februarie 1998.

La caz, instanța de apel a menționat că, întocmirea procesului-verbal cu privire

la contravenție constituie o modalitate legală de desfășurare a procesului

contravențional, întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție,

recunoașterea persoanei în calitate de contravenient sunt măsuri procesuale ce țin de

procesul contravențional care nu încalcă în esență drepturi ale persoanei și nu

cauzează prejudicii dacă nu sunt definitive și dacă nu vătămează iremediabil drepturi

ale persoanei în privința căreia se întocmește procesul-verbal cu privire la

contravenție.

Totodată, instanța de apel a menționat că, agentul constatator, în momentul

depistării comiterii unei contravenții este obligat atât de Codul contravențional, cât și

de Hotărârea Guvernului nr.629 din 08 august 2017 „Pentru aprobarea Codului de

etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne„ să întreprindă toate măsurile pentru curmarea contravenției sau

posibilității săvârșirii unei noi contravenții, astfel că aceste acțiuni nu pot fi

considerate ilicite, întrucât îndeplinirea atribuțiilor de serviciu este o îndatorire

iminentă, ceea ce denotă că, agentul constatator nu putea cauza prejudicii

apelantului.

Astfel, în sensul prevederilor enunțate rezultă expres că, pentru angajarea

răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat în urma contravenții administrative,

sunt necesare unele condiții speciale, care în speță nu se atestă.

La caz, instanța de apel a conchis că, Victor Muntean nu dispune de dreptul de a

solicita recuperarea prejudiciului cauzat în legătură cu acțiunile ilicite ale organului

de urmărire penală în sensul definit la art.2 a Legii, or, lipsește temeiul legal de

reparare a prejudiciului.

Pe cale de consecință instanța de apel a respins pretenția reclamantului referitor

la repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 de lei, menționând că, art. 13

din Legea sus-indicată stipulează expres că, prejudiciul moral și material cauzat prin

5

aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât instanța de

judecată, se repară ce către aceste organe, or, Serviciul Vamal nu a aplicat amendă

contravențională reclamantului Victor Muntean, ci doar a constatat contravenția fără

a emite decizia de sancționare.

Subsecvent, prin prisma art. 94 și 96 din Codul de procedură civilă, instanța de

apel a constatat și lipsa temeiurilor legale pentru compensarea cheltuielilor de

judecată pretinse de apelant.

La 22 octombrie 2021, Victor Muntean, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, a

declarat recurs împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, rejudecarea cauzei în instanța de recurs, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărârii

de admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță și instanța de apel nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

A menționat că prin refuzul intenționat, vădit ilegal, de a examina cauza

contravențională în termenul prevăzut de lege, instanțele naționale au trecut peste

toate limitele legale, iar circumstanțele în care judecătorii refuză să acționeze, au

provocat daune morale și materiale irecuperabile.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, instanța de apel a emis deciziei la 17 iunie 2021 și expediată participanților la

proces prin intermediul poștei electronice la 08 octombrie 2021, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică. (f.d.148)

Astfel, având în vedere faptul că, recursul declarat de Victor Muntean,

reprezentat de avocatul Ion Pruteanu împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost înregistrat la 22 octombrie 2021, în conformitate cu art. 434 din

Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 17 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție, în

conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat intimaților

copia recursului și i-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 15 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Serviciul Vamal a

depus referință la recursul declarat de Victor Muntean, reprezentat de avocatul Ion

Pruteanu, prin care a solicitat să fie considerat ca inadmisibil.

6

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Victor

Muntean, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Victor Muntean, reprezentat de

avocatul Ion Pruteanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

7

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Victor Muntean, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Victor Muntean, reprezentat de avocatul Ion Pruteanu se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

8