2ra-1312/21 — cu privire la constatarea încălcări termenului la judecare în termen rezonabil a plingerii, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1312/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Galușceac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulgieru)

ÎNCHEIERE

01 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexei

Galițchi, reprezentat de Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Galițchi

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen legal a plângerii, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Alexei Galițchi și a fost menținută hotărârea din 10

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 11 noiembrie 2020, Alexei Galițchi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen legal a plângerii, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 13 august 2019, a depus o plângere

judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana împotriva

acțiunilor ilegale ale Procurorului General al Republicii Moldova.

A menționat reclamantul că, o astfel de plângere se examinează de către

judecătorul de instrucție în termen de 10 zile. Or, plângerea a fost depusă in instanța

de judecată la 13 august 2019, iar judecătorul de instrucție a examinat plângerea

tocmai la 28 septembrie 2020, peste 41 de termene legale, stabilit de art. 313 alin. (4)

din Codul de procedură penală.

A invocat reclamantul că, prima instanță a încălcat în mod flagrant termenul

legal de examinare a plângerii și în așa circumstanțe reclamantului Alexei Galițchi i-

a fost violat dreptul la judecare în termen legal a plângerii din 13 august 2019.

A explicat reclamantul că, odată ce articolul 313 alin. (4) din Codul de

procedură penală prevede că odată ce instanța națională este obligată să examineze o

astfel de plângere în termen de cel mult 10 zile la momentul depunerii plângerii în

instanța de judecată, este de asemenea și dreptul autorului plângerii Alexei Galițchi

ca plângerea sa să fie examinată de instanță sesizată în termenul legal de cel mult 10

zile de la depunerea plângerii în instanță.

A considerat reclamantul că, dacă instanța de judecată încalcă termenul de 10

zile în care este obligată să examineze o astfel de plângere, instanța încalcă în mod

automat dreptul autorului plângerii Alexei Galițchi la examinarea plângerii de către

instanță in termen de 10 zile de la momentul depuneri acesteia în instanța de

judecată, fiind un drept al autorului plângerii Alexei Galițchi ca plângerea sa să fie

examinată de instanță în cel mult 10 zile de la depunerea plângerii, iar în atare

condiții, ultimului îi sunt cauzate daune morale pentru faptul că o instanță națională,

are obligația să respecte drepturile oricărei persoane.

A declarat reclamantul că, prin tergiversarea intenționată a examinării cauzei

date lui Alexei Galițchi i s-a încălcat un drept garantat de art. 6 paragraful 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale și de Protocoalele adiționale la Convenție.

A considerat reclamantul că, termenul de 10 zile stipulat în art. 313 alin (4) din

Codul de procedură penală, este echivalent cu un an de satisfacție echitabilă din

practica Curții Europene a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la judecare

în termen rezonabil a unei cereri, iar reieșind din practica Curții Europene a

Drepturilor Omului, o reparație echitabilă a prejudiciului moral pentru încălcarea

dreptului la judecare în termen legal al plângerii din 13 august 2019 ar constitui suma

de 1230000 de lei.

A solicitat reclamantul, constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în

termen legal a plângerii din 13 august 2019 în ordinea art. 313 din Codul de

procedură penală, precum și încasarea de la bugetul de stat al Republicii Moldova în

beneficiul lui Alexei Galițchi a sumei de 1230000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,

cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen legal a plângerii din 13 august

2019 și încasarea sumei de 6000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

asistența juridică.

Prin hotărârea din 10 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Galițchi Alexei către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecare în termen legal a plângerii, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 09 martie 2021, Alexei

Galițchi a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate și emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins ca

neîntemeiat apelul declarat de Alexei Galițchi împotriva hotărârii din 10 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a aplicat prevederile Legii Nr.87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a conchis ca fiind întemeiate concluziile

primei instanțe referitor la faptul că, la caz, contestarea către judecătorul de instrucție

a răspunsurilor primite la solicitarea pornirii urmării penale în privința judecătorului

2

Mardari Alexandru, reprezintă în sine efectuarea de către judecător de instrucție a

unui control judecătoresc asupra actelor emise de organul de urmărire penală în acest

sens, și nicidecum o finalitate a unei cauze, în sensul art.2 al Legii nr.87 din 21

aprilie 2018, care stipulează că, dreptul la înaintarea unei acțiuni în baza Legii

enunțate o are, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat

dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Corespunzător, din conținutul prevederilor Legii privind repararea de către stat

a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr.87

din 21 aprilie 2011, se atestă că, legiuitorul operează cu noțiunea de termen rezonabil

a cauzei în ansamblu și nicidecum cu termenul rezonabil de examinare a unei cereri,

plângeri, adresate oricăror instituții de stat.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță justificat a reținut faptul că, la

caz, nu se atestă existența unei cauze penale intentate la plângerea lui Alexei

Galițchi, precum și faptul că acestuia i-a fost atribuită careva calitate procesuală, fapt

ce i-ar permite formularea unei plângeri cu privire la constatarea încălcării

termenului rezonabil de examinare a cauzei, în materia pretinselor violări a duratei

examinării plângerii, depusă în baza art. 313 din Codul de procedură penală, or,

petiționarul care a înaintat o plângere nu poate pretinde la încălcarea dreptului și

durata nerezonabilă de examinare a plângerii.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat că, prima instanță

temeinic și legal a respins acțiunea ca neîntemeiată, iar apelantul nu a invocat în

acest sens nici un argument, care ar răsturna concluzia primei instanțe.

Cu privire la cerințele reclamantului privind încasarea prejudiciului moral în

sumă de 1.230.000 de lei, instanța de apel le-a apreciat ca fiind nefondate, dat fiind

faptul că pornind de la prevederile art.5 al Legii nr.87, doar în urma constatării

faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de

judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în

contul reparării prejudiciului moral, corespunzător, instanța de apel conchide că la

caz nu s-a constatat faptul încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a

plângerii penale, și pe cale de consecință se va respinge și pretenția cu privire la

încasarea prejudiciului moral.

La 15 iulie 2021, Alexei Galițchi, reprezentat de Nicolae Daniliuc a declarat

recurs împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu

emiterea unei noi hotărârii de admitere integrală a acțiuni în sensul formulat.

În motivarea recursului a invocat că, prima instanță și instanța de apel nu au

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

Examinând temeiurile recursului declarat, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

semnat de către Nicolae Daniliuc ca reprezentant al lui Alexei Galițchi, a fost depus

de o persoană care nu este în drept să-l declare.

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu

este în drept să-l declare.

3

Astfel, din materialele dosarului rezultă că, cererea de recurs împotriva deciziei

din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost semnată de Nicolae Daniliuc ca

reprezentant al lui Alexei Galițchi.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și (11 ) din Codul de procedură civilă, în

proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat

stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din

dreptul de a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată

de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați

în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură

nr. 1260-XV din 19 iulie 2002, activitatea de avocat încetează: a) prin renunțare în

scris la exercițiul profesiei; b) în cazul retragerii licenței; c) în caz de deces; d) în

cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea

penală și incompatibilă cu normele deontologice ale activității de avocat.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că avocatul a cărui activitate a încetat

este obligat să restituie Consiliului Uniunii Avocaților, în termen de 10 zile, licența și

legitimația de avocat.

La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că, prin decizia din 07

decembrie 2020 a Comisiei pentru etică și disciplină din cadrul Uniunii Avocaților

din Republica Moldova în cauza disciplinară intentată în privința avocatului Nicolae

Daniliuc (licența nr. 1991 din 10 decembrie 2010), publicată pe pagina web a

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, a fost constatată în acțiunile avocatului

Nicolae Daniliuc, deținătorul licenței pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 1991

din 10 decembrie 2010, comiterea abaterilor disciplinare.

Conform art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu

privire la avocatură, art. 48 alin. (24), art. 57 alin. (37) din Statutul profesiei de

avocat, art. 2 (6) (7) din Preambulul Codului deontologic al Avocaților din Republica

Moldova, a fost aplicată avocatului Nicolae Daniliuc sancțiune disciplinară sub

formă de retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.

Totodată, se mai constată că, prin decizia din 01 martie 2021 a Comisiei pentru

etică și disciplină din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova asupra

cererii prealabile a lui Nicolae Daniliuc, publicată pe pagina web a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea prealabilă

a lui Nicolae Daniliuc nr. 09/2021 din 4 ianuarie 2021 împotriva deciziei din 07

decembrie 2020 a Comisiei pentru etică și disciplină privind aplicarea față de

avocatul Nicolae Daniliuc a sancțiunii disciplinare sub formă de retragere a licenței

pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 1991 din 10 decembrie 2010 și menținută

decizia din 07 decembrie 2020 a Comisiei pentru etică și disciplină din cadrul

Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

Drept urmare, se constată că, la 15 iulie 2021, data depunerii cererii de recurs,

care a fost semnată de către Nicolae Daniliuc ca reprezentant al lui Alexei Galițchi,

în temeiul mandatului avocațional seria MA nr. 1320639 din 11 noiembrie 2020,

licența pentru exercitarea profesiei de avocat pe numele avocatului Nicolae Daniliuc

era retrasă, fapt ce indică la depunerea recursului de către Nicolae Daniliuc ca

reprezentant al lui Alexei Galițchi, de către o persoană care nu era în drept să-l

declare.

4

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Alexei Galițchi, reprezentat de Nicolae Daniliuc, ca inadmisibil

În conformitate cu art. 433 lit. c) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Alexei Galițchi, reprezentat de Nicolae Daniliuc se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5