2ra-1448/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1448/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1448/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, A. Panov)

ÎNCHEIERE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul

Justiției și de către Daniliuc Nicolae în numele lui Galițchi Alexei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Galițchi Alexei

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la

judecare în termen rezonabil a plângerii, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Galițchi Alexei și Ministerul Justiției și a fost menținută

hotărârea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 05 iunie 2020, Galițchi Alexei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare

în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 28 mai 2019, a depus o plângere

împotriva instituțiilor penitenciare referitoare la condițiile de detenție care afectează

grav drepturile lui.

A susținut că, în conformitate cu art. 4733 alin. (4) din Codul de procedură penală,

termenul maxim de examinare a plângerii referitoare la condițiile de detenție care

afectează grav drepturile condamnatului sau ale prevenitului este de 3 luni. La caz,

plângerea a fost depusă în instanța de judecată la 28 mai 2019 și a fost examinată în

fond de către judecătorul de instrucție abia la 12 martie 2020, fiind admisă parțial. La

03 iunie 2020, Colegiul penal al Curții de Apel Bălți a casat încheierea din 12 martie

2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni și a trimis cauza la rejudecare.

1

Reclamantul consideră că instanța de fond a încălcat în mod flagrant termenul

legal de examinare a plângerii, prin ce i-a fost violat dreptul la judecare în termen legal.

Astfel, i-au cauzate daune morale pentru faptul că o instanță națională, care este obligată

să respecte drepturile oricărei persoane, încalcă flagrant dreptul autorului plângerii la

judecare în termen legal.

A afirmat că, instanța a fost informată despre faptul pe parcursul a 9 ani și 8 luni

de zile a fost deținut în condiții inumane în penitenciarele din Republica Moldova,

contrar prevederilor art. 3 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului

și libertăților fundamentale. În cazul în care judecătorul de instrucție examina plângerea

în termen de 3 luni, la 28 august 2019, era obligat să-l elibereze din detenție din motivul

că deja își ispășise pedeapsa aplicată.

A invocat că judecătorul de instrucție era obligat să aplice corect prevederile art.

385 alin.(5) și art. 4734 alin. (4) din Codul de procedură penală și să îi reducă pedeapsa

în strictă conformitate cu legea și cel târziu la 28 august 2019 să-l elibereze din detenție.

Începând cu 05 mai 2019 și până în prezent, pe parcursul a 306 zile, continuă să se afle

ilegal în detenție.

Galițchi Alexei a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în

termen rezonabil a plângerii, repararea prejudiciului moral în mărime de 6 000 000 de

lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 20 000 de lei.

Prin hotărârea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Galițchi Alexei a fost admisă parțial și s-a constat încălcarea

dreptului reclamantului la judecarea în termen rezonabil a plângerii condamnatului din

28 mai 2019. S-a încasat din contul bugetului public național, prin intermediul

Ministerului Justiției, în beneficiul lui Galițchi Alexei a sumei de 2000 de lei cu titlu de

despăgubiri morale. Pretenția lui Galițchi Alexei cu privire la încasarea cheltuielilor de

asistență juridică, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 18 septembrie 2020 Ministerul Justiției a declarat apel împotriva

hotărârii din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei hotărâri noi, prin

care acțiunea să fie respinsă integral.

La data de 12 octombrie 2020 Galițchi Alexei, reprezentat de avocatul Daniliuc

Nicolae, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea

apelului și casarea hotărârii în partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea în această parte

a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile

declarate de Galițchi Alexei și Ministerul Justiției și a fost menținută hotărârea din 11

septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că potrivit

materialelor cauzei, prin încheierea din 31 mai 2019 plângerea lui Galițchi Alexei a fost

remisă Judecătoriei Edineț, sediul Briceni pentru examinare conform competenței, din

motiv că a fost depusă greșit la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, reclamantul fiind

deținut în Penitenciarul Lipcani. Astfel, cauza a parvenit la Judecătoria Edineț, sediul

Briceni la data de 04 iulie 2019. Conform proceselor-verbale ale ședințelor de judecată

anexate la dosar, ședințele în mare parte au fost amânate de către condamnat și avocat,

2

care solicitau termen de a se pregăti pentru examinarea cauzei, fie depuneau cereri

suplimentare, fie din cauza neprezenții avocatului la ședință.

Instanțele de judecată au reținut că prin încheierea din 30 ianuarie 2020, au fost

conexate plângerea din 28 mai 2019 cu altă plângere depusă la 04 decembrie 2019 de

către avocatul Daniliuc Nicolae la fel la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în

interesele condamnatului Galițchi Alexei. La 12 martie 2020 judecătorul de instrucție a

admis parțial plângerea condamnatului, însă, încheierea a fost casată prin decizia din 03

iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, cauza fiind remisă spre rejudecare la Judecătoria

Edineț, sediul Briceni. Până în prezent, nu a fost pronunțată o soluție definitivă pe

marginea plângerii lui Galițchi Alexei, motiv din care instanțele au constatat încălcarea

termenului rezonabil de examinare a plângerii, or, perioada după trimiterea cauzei la

rejudecare până la adoptarea unei hotărâri definitive denotă o omisiune a instanțelor

judecătorești și nu poate fi imputată reclamantului.

Cât privește cuantumul prejudiciului moral, instanțele ierarhic inferioare au

considerat că suma de 2000 de lei este în măsură să compenseze suferințele morale

suportate de către reclamant, suma de 6 000 000 de euro fiind exagerată.

La data de 13 august 2021, Nicolae Daniliuc în numele lui Alexei Galițchi a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele de fapt și de drept invocate

în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

La data de 13 septembrie 2021 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva

deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În susținerea recursului s-a invocat netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței

de apel.

Recurentul a indicat că perioada îndelungată de examinare a plângerii nu poate fi

imputată exclusiv instanțelor de judecată, cu atât mai mult că, pe parcursul examinării

cauzei instanțele au ținut cont de principiul contradictorialității și egalității părților în

drepturile procedurale, au creat condiții egale părților pentru exercitarea drepturilor lor.

Complexitatea cauzei a făcut imposibilă examinarea acesteia într-o singură ședință,

etapele procesului fiind parcurse în mai multe ședințe de judecată, unele din ele fiind

amânate fie la solicitarea părților, fie din cauza neprezentării avocatului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 mai 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la adresa electronică a reprezentanților părților la data de 05 august 2021 (f.d. 39,

volumul II).

Astfel, recursul declarat la 13 septembrie 2021 de către Ministerul Justiției, este

în termen.

3

La 02 septembrie 2021 și 16 septembrie 2021, copia recursurilor a fost expediată

în adresa părților, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 53, 60-62,

volumul II).

Referințe nu au fost depuse.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de

Ministerul Justiției și de către Daniliuc Nicolae în numele lui Galițchi Alexei,

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

Din materialele cauzei rezultă că la 13 august 2021, Nicolae Daniliuc în numele

lui Galițchi Alexei a declarat recurs împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a

avea avocat.

Conform art. 14 alin. (1) lit. b) și (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din

19 iulie 2002, activitatea de avocat încetează în cazul retragerii licenței. Avocatul a

cărui activitate a încetat este obligat să restituie Consiliului Uniunii Avocaților, în

termen de 10 zile, licența și legitimația de avocat.

Se reține că prin decizia din 07 decembrie 2020 a Comisiei pentru etică și

disciplină din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova în cauza disciplinară

intentată în privința avocatului Nicolae Daniliuc (licența nr. 1991 din 10 decembrie

2010), publicată pe pagina web a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, a fost

constatat în acțiunile avocatului Nicolae Daniliuc, deținătorul licenței pentru exercitarea

profesiei de avocat nr. 1991 din 10 decembrie 2010 comiterea abaterilor disciplinare.

Conform art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la

avocatură, art. 48 alin. (24), art. 57 alin. (37) din Statutul profesiei de avocat, art. 2 alin.

(6), (7) din Preambulul Codului deontologic al Avocaților din Republica Moldova, a

fost aplicată avocatului Nicolae Daniliuc sancțiune disciplinară sub formă de retragere

a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.

Totodată, prin decizia din 01 martie 2021 a Comisiei pentru etică și disciplină din

cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, publicată pe pagina web a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea prealabilă

nr. 09/2021 din 04 ianuarie 2021 depusă de Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 07

decembrie 2020 a Comisiei pentru etică și disciplină privind aplicarea față de el a

sancțiunii disciplinare sub formă de retragere a licenței pentru exercitarea profesiei de

avocat nr. 1991 din 10 decembrie 2010 și menținută decizia din 07 decembrie 2020 a

Comisiei pentru etică și disciplină din cadrul Uniunii Avocaților din Republica

Moldova.

La caz, se constată că la 13 august 2021, data depunerii de către Nicolae Daniliuc

a cererii de recurs în interesele lui Alexei Galițchi (în temeiul mandatului avocațional

4

seria MA nr. 1320644 din 04 iunie 2020), licența pentru exercitarea profesiei de avocat

pe numele avocatului Nicolae Daniliuc era deja retrasă, fapt ce indică că recursul

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost depus de către o

persoană care nu era în drept să-l declare.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide de a considera recursul declarat de Nicolae Daniliuc

în numele lui Alexei Galițchi, ca inadmisibil.

Cu referire la recursul declarat de Ministerul Justiției se rețin următoarele.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

5

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Ministerul Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de Ministerul Justiției și de către Daniliuc Nicolae în

numele lui Galițchi Alexei, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Ministerul Justiției și de către Daniliuc Nicolae în

numele lui Galițchi Alexei, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6