2ra-1647/21 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăsie a sotilor

Dosarul nr. 2ra-1647/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Mitrofan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan) ÎNCHEIERE 15 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia Oroșan (Bubulici) împotriva lui Mihail Bubulici, intervenient accesoriu Nadejda Boboc cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și încasarea sumei pentru cota-parte, împotriva deciziei din 11 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Natalia Oroșan (Bubulici), reprezentată de către avocatul Lilia Osoian și Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu și a fost menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 31 iulie 2019 Natalia Oroșan (Bubulici) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Bubulici cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și încasarea a ½ din suma investită în apartament și din prețul automobilului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 24 aprilie 2015 a încheiat căsătoria cu pârâtul, care a fost înregistrată la OSC Fălești sub nr. 38, fapt ce se confirmă prin copia certificatului de căsătorie CS-V 1235546 eliberat la 24 aprilie 2015, iar la 19 octombrie 2018 au divorțat. A menționat că, în perioada căsătoriei au acumulat bunuri din surse comune (venit de la nuntă, ajutorul părinților, salariu, etc.), care nu au putut fi partajate pe cale amiabilă. Astfel, din sursele comune, în perioada căsătoriei, au procurat apartamentul nr. xxxx, investind în acest apartament suma de 391667,73 de lei. A susținut că, pârâtul a încercat să vândă acest apartament altui investitor, însă, nereușindu-i, până la urmă a ridicat banii în mărime de 391667,73 de lei de 1 unul singur.

A afirmat că, tot în perioada căsătoriei au procurat un automobil de model yyyy, la prețul de 4200 de euro. A relevat că, anterior desfacerii căsătoriei, au convenit ambii la partajarea averii în baza acordului întocmit în scris la 04 septembrie 2018, prin care Mihail Bubulici s-a obligat să-i restituie ½ din banii investiți în imobil și ½ din prețul automobilului enunțat. A notat că, de mai multe ori a încercat să partajeze amiabil aceste bunuri, însă până la urmă pârâtul evită contactele telefonice și discuțiile referitor la partaj. A solicitat partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și încasarea de la pârât a ½ din suma investită în apartamentul nr. xxxx în mărime de 391667 de lei, ceea ce constituie suma de 195833 de lei și a ½ din prețul automobilului de model yyyy în mărime de 80000 de lei, ceea ce constituie 40000 de lei.

Prin încheierea protocolară din 05 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost atrasă în proces Nadejda Boboc în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Natalia Oroșan (Bubulici), a fost partajată proprietatea comună în devălmășie dobândită în timpul căsătoriei încheiată între Natalia Oroșan (Bubulici) și Mihail Bubulici la 24 aprilie 2015 și, anume, suma de 391667 de lei investită în apartamentul nr. xxxx, conform contractului privind investirea în capitalul privat în construcția spațiului locativ încheiat la 03 august 2018 și automobilul de model yyyy, atribuindu-le fiecăruia în proprietate câte ½ cotă-parte și au fost încasate de la Mihail Bubulici în beneficiul Nataliei Oroșan (Bubulici) suma de 195813,33 de lei, cu titlu de ½ din suma achitată conform contractului privind investirea în capitalul privat în construcția spațiului locativ încheiat la 03 august 2018, suma de 10000 de lei, cu titlu de ½ din prețul automobilului de model yyyy, suma de 2500 de lei, cu titlu de cheltuieli de executare și suma de 10000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasată din contul lui Mihail Bubulici în contul statului taxa de stat în sumă de 6174,39 de lei. La 21 decembrie 2020 prin intermediul poștei electronice, ulterior prin intermediul oficiului poștal, Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu, a declarat apel nemotivat, iar la 26 martie 2021 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării sumei de 52486 de lei, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de ½ din prețul automobilului de model yyyy și a sumei de 10000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingerea a acestor pretenții.

La 24 decembrie 2020 Natalia Oroșan (Bubulici), reprezentată de către avocatul Lilian Osoian, a declarat apel nemotivat, iar la 26 martie 2021 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe prin încasarea de la intimat în beneficiul apelantei a taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă 2 de 7075 de lei, cu încasarea cheltuielilor de judecată suportate în instanța de apel. Prin decizia din 11 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de către Natalia Oroșan (Bubulici), reprezentată de către avocatul Lilian Osoian și Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, la 03 august 2018 Mihail Bubulici a încheiat cu SRL „Braus Imobiliare” contractul privind investirea capitalului privat în construcția spațiului locativ, obiectul căruia este construirea și darea în exploatare a apartamentului nr. xxxx (f. d.46-57). Totodată, instanța de apel a reținut că, conform pct.4.1. din contractul enunțat, costul imobilului este format, reieșind din suprafața proiectată a apartamentului înmulțită cu costul 1 m. p. și constituie 33374,10 euro, care recalculați în lei, conform cursul valutar stabilit de către Banca Națională a Moldovei, la ziua semnării prezentului contract, constituie suma de 640859,48 de lei moldovenești, care vor fi achitați în rate, după cum urmează I rată – suma de 16687,05 euro și II rată – suma de 16687,05 euro.

Instanța de apel a relevat că, nu a fost anexată la materialele cauzei dovada câți bani au fost transferați pe contul SRL „Braus Imobiliare”, însă potrivit înscrisului scris și semnat de către Mihail Bubulici, cu următorul conținut: „Fiind investitor de bunul viitor la SRL „Braus Imobiliare”, apartamentul nr. xxxx. În momentul când voi vinde apartamentul unui alt investitor suma achitată de 391667,73, în timpul căsătoriei voi restitui ½ Nataliei Bubulici...” (f. d. 10). Instanța de apel a remarcat că, nici în prima instanță și nici în instanța de apel, apelantul-pârât Mihail Bubulici nu a negat valabilitatea înscrisului.

Afară de aceasta, instanța de apel a reținut că, la 09 aprilie 2019, de către notarul public Galina Ceban a fost autentificat acordul de rezoluțiune încheiat între Mihail Bubulici și SRL „Braus Imobiliare”, prin care a fost rezoluționat contractul privind investirea capitalului privat în construcția spațiului locativ nr. 4718 din 03 august 2018. Prin urmare, apartamentul în litigiu a rămas în proprietatea SRL „Braus Imobiliare”, iar suma de bani care a fost achitată conform pct. 4.1. și 4.2.

al contractului privind investirea capitalului privat în construcția spațiului locativ nr.4718 din 03.08.2018, va fi restituită în termen de 90 de zile lui Mihail Bubulici (f.d.59, 60). Instanța de apel a relevat că, potrivit rulajelor de pe contul bancar al lui Mihail Bubulici, la 04 iulie 2019, SRL „Braus Imobil” a transferat suma de 91626,66 de lei (f.d.83), iar suma de 200000 de lei a fost transferată la 21 mai 2019 (f. d. 84). Distinct din cele constatate, instanța de apel a remarcat că, prima instanță just a reținut că, suma de 391626,66 de lei este suma achitată de către participanții procesului, în timpul căsătorii în temeiul contractului privind investirea capitalului privat în construcția spațiului locativ, obiectul căruia este construirea și darea în exploatare a apartamentului nr. xxxx, încheiat în timpul căsătoriei și plata achitată ca urmare a rezoluționării contractului urmează a fi supusă regimului comun de proprietate în devălmășie a soților.

Instanța de apel a remarcat că, apelantul-pârât, prin cererea de apel depusă, a solicitat excluderea sumei de 52486 de lei din suma de 195813,33 de lei încasată cu 3 titlul de ½ din suma achitată conform contractului privind investirea în capitalul privat în construcția spațiului locativ din 03 august 2018, pe motiv că o parte din banii investiți și, anume, suma de 5000 de euro au fost împrumutați de la Nadejda Boboc, fapt confirmat prin recipisa din 04 septembrie 2018, obligație asumată în timpul căsătoriei.

Iar la 06 septembrie 2019 apelantul-pârât a restituit Nadejdei Boboc datoria asumată în mărime de 5000 de euro, fapt confirmat prin recipisa din 06 septembrie 2019 (f. d. 40, 41). La acest compartiment, instanța de apel, făcând trimitere la art. 786 din Codul civil, a reținut că, prima instanță corect a dat apreciere recipiselor, menționând că, obligația de restituire a sumei de 5000 de euro, obligație solidară asumată în timpul căsătoriei, a devenit o obligație personală, convenită de către foștii soți. Conform recipisei din 06 septembrie 2019, Mihail Bubulici i-a transmis Nadejdei Boboc suma de 5000 de euro și i-a transmis dreptul de creanță față de Natalia Bubulici (f. d. 40). Sub acest aspect, instanța de apel, făcând trimitere la art. 834 alin. (1) din Codul civil, a constatat că, prima instanță just a reținut că, Mihail Bubulici nu a informat-o pe Natalia Oroșan (Bubulici) despre cesiunea de creanță, respectiv debitorul este eliberat de obligația de executare.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, prima instanță just a partajat proprietatea comună în devălmășie dobândită în timpul căsătoriei încheiată între Natalia Oroșan (Bubulici) și Mihail Bubulici la 24 aprilie 2015 și, anume, suma de bani investită în apartamentul nr. xxxx, potrivit contractului privind investirea în capitalul privat în construcția spațiului locativ încheiat la 03 august 2018. Referitor la partajarea automobilului de model yyyy, instanța de apel a constatat că, prima instanță just a menționat faptul că, automobilul inițial a fost procurat în timpul căsătoriei, ulterior vândut, și din nou procurat deja după desfacerea căsătoriei cu Natalia Oroșan (Bubulici), or, căsătoria dintre Mihail Bubulici și Natalia Oroșan a durat de la 24 aprilie 2015 până la 09 octombrie 2018. De asemenea, potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 22 iulie 2017, Mihail Bubulici a procurat automobilul enunțat la prețul de 10000 de lei (f. d. 65), iar la 24 august 2018 Mihail Bubulici a înstrăinat automobilul lui Victor Eladi la prețul de 20000 de lei (f. d. 66). Distinct din cele constatate, instanța de apel a considerat că, prima instanță just a dispus partajarea proprietății comune în devălmășie dobândită în timpul căsătoriei încheiată între Natalia Oroșan (Bubulici) și Mihail Bubulici la 24 aprilie 2015 și, anume, a automobilului de model yyyy,

atribuindu-le fiecăruia în proprietate câte ½ cotă-parte și dispunând spre încasare din contul lui Mihail Bubulici în contul Nataliei Oroșan (Bubulici) a sumei de 10000 de lei, cu titlul de ½ din prețul automobilului, or, automobilul a fost înstrăinat în timpul căsătoriei, astfel, urmează a fi supus partajului suma de 20000 de lei.

Instanța de apel, reținând dispozițiile art. 96 CPC, în legătură cu faptul că, acțiunea a fost admisă practic în totalitate, a considerat că, prima instanță just a admis și cererea Nataliei Oroșan (Bubulici) privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică de 10000 de lei, achitate în contul Cabinetului avocatului „Lilian Osoian”, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului din 09 iulie 2019 (f. d. 98). 4 Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului-pârât Mihail Bubulici precum că, suma de 10000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică este exagerată, or, suma de 10000 de lei este necesară și rezonabilă ca mărime.

La 15 septembrie 2021 Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea încasării sumei de 52486 de lei, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de ½ din prețul automobilului de model xxxx și a sumei de 10000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingerea a acestor pretenții. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel în partea enunțată, deoarece instanța de apel a încălcat normele de drept material și, anume, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

A menționat că, instanțele judecătorești eronat au constatat precum că, recurentul ar urma să se adreseze cu o altă acțiune față de intimată, or, însăși legislația îi permite să refuze în achitarea sumei, ce a fost preluată de la o altă persoană. A susținut că, prin restituirea integrală a sumei datorate de 5000 de euro, care a inclus și suma datorată de fosta soție, prin recipisa din 06 septembrie 2019, recurentului i-a fost transmis dreptul de creanță al Nadejdei Boboc, fapt ce îi permite de a refuza în executarea obligației sale în mărimea acestei sume. A afirmat că, suma datorată de către intimată în mărime de 2500 de euro și preluată de către recurent se compensează parțial cu suma solicitată de intimată prin cererea de chemare în judecată.

A notat că, datoria era comună și, prin urmare, jumătate din suma împrumutată și, anume, 2500 de euro urma să fie restituită de intimată, obligație confirmată prin aceeași recipisă din 04 septembrie 2018. A declarat că, la 06 septembrie 2019 recurentul a restituit Nadejdei Boboc datoria în sumă de 5000 de euro, fapt confirmat prin recipisa din 06 septembrie 2019. A relevat că, automobilul de model yyyy a fost înstrăinat în timpul căsătoriei, fapt confirmat prin contractul de vânzare-cumpărare din 24 august 2018, iar banii obținuți din înstrăinarea acestuia automobil au fost cheltuiți pentru necesitățile familiei. A invocat că, în ceea ce privește încasarea neîntemeiată a cheltuielilor de asistență juridică, nu au fost probate prin acte relevante mărimea acestora și descifrarea detaliată a serviciului prestat.

Mai mult ca atât, acțiunea nu a fost admisă integral, iar cheltuielile de asistență juridică au fost admise integral. A mai invocat că, încălcarea esențială a normelor de drept material constituie în sine o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, în special a dreptului de proprietate garantat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Prin referința depusă la 22 octombrie 2021 Natalia Oroșan (Bubulici), reprezentată de către avocatul Lilian Osoian a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. 5 În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa electronică a reprezentanților părților copia deciziei contestate la 19 iulie 2021 (f. d. 185, 186). Astfel, recursul declarat la 15 septembrie 2021 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). 6 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 7