2ra-1647/21 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăsie a sotilor

2ra-1647/21 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăsie a sotilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1647/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia

Oroșan (Bubulici) împotriva lui Mihail Bubulici, intervenient accesoriu Nadejda

Boboc cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților

și încasarea sumei pentru cota-parte,

împotriva deciziei din 11 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către Natalia Oroșan (Bubulici), reprezentată de către

avocatul Lilia Osoian și Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei

Ciolacu și a fost menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

constată:

La 31 iulie 2019 Natalia Oroșan (Bubulici) a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Mihail Bubulici cu privire la partajarea bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților și încasarea a ½ din suma investită în apartament și

din prețul automobilului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 24 aprilie 2015 a încheiat

căsătoria cu pârâtul, care a fost înregistrată la OSC Fălești sub nr. 38, fapt ce se

confirmă prin copia certificatului de căsătorie CS-V 1235546 eliberat la 24 aprilie

2015, iar la 19 octombrie 2018 au divorțat.

A menționat că, în perioada căsătoriei au acumulat bunuri din surse comune

(venit de la nuntă, ajutorul părinților, salariu, etc.), care nu au putut fi partajate pe

cale amiabilă. Astfel, din sursele comune, în perioada căsătoriei, au procurat

apartamentul nr. xxxx, investind în acest apartament suma de 391667,73 de lei.

A susținut că, pârâtul a încercat să vândă acest apartament altui investitor,

însă, nereușindu-i, până la urmă a ridicat banii în mărime de 391667,73 de lei de

1

unul singur.

A afirmat că, tot în perioada căsătoriei au procurat un automobil de model

yyyy, la prețul de 4200 de euro.

A relevat că, anterior desfacerii căsătoriei, au convenit ambii la partajarea

averii în baza acordului întocmit în scris la 04 septembrie 2018, prin care Mihail

Bubulici s-a obligat să-i restituie ½ din banii investiți în imobil și ½ din prețul

automobilului enunțat.

A notat că, de mai multe ori a încercat să partajeze amiabil aceste bunuri, însă

până la urmă pârâtul evită contactele telefonice și discuțiile referitor la partaj.

A solicitat partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și

încasarea de la pârât a ½ din suma investită în apartamentul nr. xxxx în mărime de

391667 de lei, ceea ce constituie suma de 195833 de lei și a ½ din prețul

automobilului de model yyyy în mărime de 80000 de lei, ceea ce constituie 40000

de lei.

Prin încheierea protocolară din 05 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, a fost atrasă în proces Nadejda Boboc în calitate de intervenient

accesoriu.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Natalia Oroșan (Bubulici), a fost

partajată proprietatea comună în devălmășie dobândită în timpul căsătoriei încheiată

între Natalia Oroșan (Bubulici) și Mihail Bubulici la 24 aprilie 2015 și, anume, suma

de 391667 de lei investită în apartamentul nr. xxxx, conform contractului privind

investirea în capitalul privat în construcția spațiului locativ încheiat la 03 august

2018 și automobilul de model yyyy, atribuindu-le fiecăruia în proprietate câte ½

cotă-parte și au fost încasate de la Mihail Bubulici în beneficiul Nataliei Oroșan

(Bubulici) suma de 195813,33 de lei, cu titlu de ½ din suma achitată conform

contractului privind investirea în capitalul privat în construcția spațiului locativ

încheiat la 03 august 2018, suma de 10000 de lei, cu titlu de ½ din prețul

automobilului de model yyyy, suma de 2500 de lei, cu titlu de cheltuieli de executare

și suma de 10000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasată din contul lui Mihail Bubulici în contul

statului taxa de stat în sumă de 6174,39 de lei.

La 21 decembrie 2020 prin intermediul poștei electronice, ulterior prin

intermediul oficiului poștal, Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei

Ciolacu, a declarat apel nemotivat, iar la 26 martie 2021 a declarat apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe în partea încasării sumei de 52486 de lei, a sumei de 10000 de lei, cu

titlu de ½ din prețul automobilului de model yyyy și a sumei de 10000 de lei, cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de

respingerea a acestor pretenții.

La 24 decembrie 2020 Natalia Oroșan (Bubulici), reprezentată de către

avocatul Lilian Osoian, a declarat apel nemotivat, iar la 26 martie 2021 a declarat

apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia și

modificarea hotărârii primei instanțe prin încasarea de la intimat în beneficiul

apelantei a taxei de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă

2

de 7075 de lei, cu încasarea cheltuielilor de judecată suportate în instanța de apel.

Prin decizia din 11 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de către Natalia Oroșan (Bubulici), reprezentată de către avocatul

Lilian Osoian și Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu și a

fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, la 03 august 2018 Mihail Bubulici a încheiat cu

SRL „Braus Imobiliare” contractul privind investirea capitalului privat în construcția

spațiului locativ, obiectul căruia este construirea și darea în exploatare a

apartamentului nr. xxxx (f. d.46-57).

Totodată, instanța de apel a reținut că, conform pct.4.1. din contractul enunțat,

costul imobilului este format, reieșind din suprafața proiectată a apartamentului

înmulțită cu costul 1 m. p. și constituie 33374,10 euro, care recalculați în lei,

conform cursul valutar stabilit de către Banca Națională a Moldovei, la ziua semnării

prezentului contract, constituie suma de 640859,48 de lei moldovenești, care vor fi

achitați în rate, după cum urmează I rată – suma de 16687,05 euro și II rată – suma

de 16687,05 euro.

Instanța de apel a relevat că, nu a fost anexată la materialele cauzei dovada

câți bani au fost transferați pe contul SRL „Braus Imobiliare”, însă potrivit

înscrisului scris și semnat de către Mihail Bubulici, cu următorul conținut: „Fiind

investitor de bunul viitor la SRL „Braus Imobiliare”, apartamentul nr. xxxx. În

momentul când voi vinde apartamentul unui alt investitor suma achitată de

391667,73, în timpul căsătoriei voi restitui ½ Nataliei Bubulici...” (f. d. 10).

Instanța de apel a remarcat că, nici în prima instanță și nici în instanța de apel,

apelantul-pârât Mihail Bubulici nu a negat valabilitatea înscrisului.

Afară de aceasta, instanța de apel a reținut că, la 09 aprilie 2019, de către

notarul public Galina Ceban a fost autentificat acordul de rezoluțiune încheiat între

Mihail Bubulici și SRL „Braus Imobiliare”, prin care a fost rezoluționat contractul

privind investirea capitalului privat în construcția spațiului locativ nr. 4718 din 03

august 2018. Prin urmare, apartamentul în litigiu a rămas în proprietatea SRL „Braus

Imobiliare”, iar suma de bani care a fost achitată conform pct. 4.1. și 4.2. al

contractului privind investirea capitalului privat în construcția spațiului locativ

nr.4718 din 03.08.2018, va fi restituită în termen de 90 de zile lui Mihail Bubulici

(f.d.59, 60).

Instanța de apel a relevat că, potrivit rulajelor de pe contul bancar al lui Mihail

Bubulici, la 04 iulie 2019, SRL „Braus Imobil” a transferat suma de 91626,66 de lei

(f.d.83), iar suma de 200000 de lei a fost transferată la 21 mai 2019 (f. d. 84).

Distinct din cele constatate, instanța de apel a remarcat că, prima instanță just

a reținut că, suma de 391626,66 de lei este suma achitată de către participanții

procesului, în timpul căsătorii în temeiul contractului privind investirea capitalului

privat în construcția spațiului locativ, obiectul căruia este construirea și darea în

exploatare a apartamentului nr. xxxx, încheiat în timpul căsătoriei și plata achitată

ca urmare a rezoluționării contractului urmează a fi supusă regimului comun de

proprietate în devălmășie a soților.

Instanța de apel a remarcat că, apelantul-pârât, prin cererea de apel depusă, a

solicitat excluderea sumei de 52486 de lei din suma de 195813,33 de lei încasată cu

3

titlul de ½ din suma achitată conform contractului privind investirea în capitalul

privat în construcția spațiului locativ din 03 august 2018, pe motiv că o parte din

banii investiți și, anume, suma de 5000 de euro au fost împrumutați de la Nadejda

Boboc, fapt confirmat prin recipisa din 04 septembrie 2018, obligație asumată în

timpul căsătoriei. Iar la 06 septembrie 2019 apelantul-pârât a restituit Nadejdei

Boboc datoria asumată în mărime de 5000 de euro, fapt confirmat prin recipisa din

06 septembrie 2019 (f. d. 40, 41).

La acest compartiment, instanța de apel, făcând trimitere la art. 786 din Codul

civil, a reținut că, prima instanță corect a dat apreciere recipiselor, menționând că,

obligația de restituire a sumei de 5000 de euro, obligație solidară asumată în timpul

căsătoriei, a devenit o obligație personală, convenită de către foștii soți. Conform

recipisei din 06 septembrie 2019, Mihail Bubulici i-a transmis Nadejdei Boboc suma

de 5000 de euro și i-a transmis dreptul de creanță față de Natalia Bubulici (f. d. 40).

Sub acest aspect, instanța de apel, făcând trimitere la art. 834 alin. (1) din

Codul civil, a constatat că, prima instanță just a reținut că, Mihail Bubulici nu a

informat-o pe Natalia Oroșan (Bubulici) despre cesiunea de creanță, respectiv

debitorul este eliberat de obligația de executare.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, prima instanță just a partajat

proprietatea comună în devălmășie dobândită în timpul căsătoriei încheiată între

Natalia Oroșan (Bubulici) și Mihail Bubulici la 24 aprilie 2015 și, anume, suma de

bani investită în apartamentul nr. xxxx, potrivit contractului privind investirea în

capitalul privat în construcția spațiului locativ încheiat la 03 august 2018.

Referitor la partajarea automobilului de model yyyy, instanța de apel a

constatat că, prima instanță just a menționat faptul că, automobilul inițial a fost

procurat în timpul căsătoriei, ulterior vândut, și din nou procurat deja după

desfacerea căsătoriei cu Natalia Oroșan (Bubulici), or, căsătoria dintre Mihail

Bubulici și Natalia Oroșan a durat de la 24 aprilie 2015 până la 09 octombrie 2018.

De asemenea, potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 22 iulie 2017, Mihail

Bubulici a procurat automobilul enunțat la prețul de 10000 de lei (f. d. 65), iar la 24

august 2018 Mihail Bubulici a înstrăinat automobilul lui Victor Eladi la prețul de

20000 de lei (f. d. 66).

Distinct din cele constatate, instanța de apel a considerat că, prima instanță

just a dispus partajarea proprietății comune în devălmășie dobândită în timpul

căsătoriei încheiată între Natalia Oroșan (Bubulici) și Mihail Bubulici la 24 aprilie

2015 și, anume, a automobilului de model yyyy, atribuindu-le fiecăruia în proprietate

câte ½ cotă-parte și dispunând spre încasare din contul lui Mihail Bubulici în contul

Nataliei Oroșan (Bubulici) a sumei de 10000 de lei, cu titlul de ½ din prețul

automobilului, or, automobilul a fost înstrăinat în timpul căsătoriei, astfel, urmează

a fi supus partajului suma de 20000 de lei.

Instanța de apel, reținând dispozițiile art. 96 CPC, în legătură cu faptul că,

acțiunea a fost admisă practic în totalitate, a considerat că, prima instanță just a admis

și cererea Nataliei Oroșan (Bubulici) privind încasarea cheltuielilor de asistență

juridică de 10000 de lei, achitate în contul Cabinetului avocatului „Lilian Osoian”,

fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului din 09 iulie 2019 (f. d. 98).

4

Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentul apelantului-pârât Mihail

Bubulici precum că, suma de 10000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

este exagerată, or, suma de 10000 de lei este necesară și rezonabilă ca mărime.

La 15 septembrie 2021 Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei

Ciolacu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea

încasării sumei de 52486 de lei, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de ½ din prețul

automobilului de model xxxx și a sumei de 10000 de lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingerea a

acestor pretenții.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel în partea enunțată, deoarece instanța de apel a încălcat normele de drept material

și, anume, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat

legea.

A menționat că, instanțele judecătorești eronat au constatat precum că,

recurentul ar urma să se adreseze cu o altă acțiune față de intimată, or, însăși

legislația îi permite să refuze în achitarea sumei, ce a fost preluată de la o altă

persoană.

A susținut că, prin restituirea integrală a sumei datorate de 5000 de euro, care

a inclus și suma datorată de fosta soție, prin recipisa din 06 septembrie 2019,

recurentului i-a fost transmis dreptul de creanță al Nadejdei Boboc, fapt ce îi permite

de a refuza în executarea obligației sale în mărimea acestei sume.

A afirmat că, suma datorată de către intimată în mărime de 2500 de euro și

preluată de către recurent se compensează parțial cu suma solicitată de intimată prin

cererea de chemare în judecată.

A notat că, datoria era comună și, prin urmare, jumătate din suma împrumutată

și, anume, 2500 de euro urma să fie restituită de intimată, obligație confirmată prin

aceeași recipisă din 04 septembrie 2018.

A declarat că, la 06 septembrie 2019 recurentul a restituit Nadejdei Boboc

datoria în sumă de 5000 de euro, fapt confirmat prin recipisa din 06 septembrie 2019.

A relevat că, automobilul de model yyyy a fost înstrăinat în timpul căsătoriei,

fapt confirmat prin contractul de vânzare-cumpărare din 24 august 2018, iar banii

obținuți din înstrăinarea acestuia automobil au fost cheltuiți pentru necesitățile

familiei.

A invocat că, în ceea ce privește încasarea neîntemeiată a cheltuielilor de

asistență juridică, nu au fost probate prin acte relevante mărimea acestora și

descifrarea detaliată a serviciului prestat. Mai mult ca atât, acțiunea nu a fost admisă

integral, iar cheltuielile de asistență juridică au fost admise integral.

A mai invocat că, încălcarea esențială a normelor de drept material constituie

în sine o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, în special a dreptului de

proprietate garantat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Prin referința depusă la 22 octombrie 2021 Natalia Oroșan (Bubulici),

reprezentată de către avocatul Lilian Osoian a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa electronică a reprezentanților părților copia deciziei contestate la 19 iulie

2021 (f. d. 185, 186).

Astfel, recursul declarat la 15 septembrie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

6

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Mihail Bubulici,

reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul Serghei Ciolacu,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul

Serghei Ciolacu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Mihail Bubulici, reprezentat de către avocatul

Serghei Ciolacu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7