2ra-1644/22 — partajarea averii proprietate comuna in devalmasie

Dosarul nr. 2ra-1644/22 2-17166965-01-2ra-18112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Ciubotaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton ÎNCHEIERE 08 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Boboc, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Boboc împotriva Cristinei Boboc cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie, împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Alexandru Boboc și s-a menținut hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 13 decembrie 2016 Cristina Boboc a depus la Judecătoria Ciocana, mun.

Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Boboc, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Ciocana mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor. Prin încheierea din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău cererea de chemare în judecată s-a primit spre examinare în procedură contencioasă. La 05 aprilie 2017 Alexandru Boboc a depus acțiune reconvențională împotriva Cristinei Boboc cu privire la încasarea pensiei de întreținere, obligarea restituirii bunurilor personale, partajarea în natură a proprietății în devălmășie, iar în caz de imposibilitate stabilirea unei compensații bănești.

În motivarea acțiunii reconvenționale Alexandru Boboc a invocat că la 13 iunie 2008 a încheiat căsătoria cu Cristina Boboc. Din căsătorie au un copil minor, xxxxx, născută xxxxx A relatat că până în luna februarie 2016, înainte de a pleca în Republica Cehă, a locuit și a dus o gospodărie comună cu Cristina Boboc. Până la acel moment nu a avut careva neînțelegeri cu pârâta, în casă fiind o atmosferă calmă și binevoitoare. În Republica Cehă a plecat cu acordul pârâtei și în interesul întregii 1 familii, iar la întoarcere în luna iunie 2016 a aflat despre relația extraconjugală a soției cu o altă persoană, motiv din care în familie au apărut certuri și neînțelegeri, astfel viața împreună a devenit imposibilă și din acel moment au început a locui separat.

A menționat că în perioada căsătoriei a efectuat lucrări de reparație și de amenajare a gospodăriei din s. xxxxx , pe care pârâta a dobândit-o prin moștenire. În gospodărie au fost executate lucrări de construcție din banii săi personali pe care i-a acumulat până la căsătorie și anume: au fost întăriți pereții casei, au fost instalate ferestre termopan, uși interioare, a fost construită sobă, schimbată integral rețeaua electrică, s-au efectuat lucrări de betonare a pardoselii în toată casa și montată încălzire la pardoseli în 3 camere, a fost executate lucrări de reparație capitală a pereților din interior, instalat tavan din gipscarton, s-au cumpărat 4 covoare, mobilier în bucătărie „ungher”, canapea, dulap cu oglindă în perete, draperii în 6 camere, 2 lustre, s-a instalat parchet laminat în 4 camere, tapete în 3 camere și bloc sanitar.

A mai invocat că în perioada căsătoriei a instalat poartă și gard, a montat apeductul de la fântână până la casă, precum și a conectat gospodăria la apeductul central din localitate. La nuntă au primit cadouri veselă, aragaz, frigider, canapea cu fotolii, 2 plapome groase, cuptor cu microunde, iar la sfințirea casei au primit cadou aparat multe cocker. Suplimentar a adus în gospodărie bunuri care îi aparțineau până la căsătorie și anume, televizor cu tumbă, dormitor, dulap, 2 noptiere, tumbă cu saltare oglindă trio, puf, 2 perne, 1 plapumă, lingerie pentru dormitor. Reclamantul a reiterat că deoarece a câștigat bunuri la nuntă, a adus bunuri personale în gospodăria pârâtei, a efectuat lucrări de construcție și amenajare, în temeiul art.25 Codul familiei consideră că urmează a fi partajată în natură proprietatea în devălmășie, iar în caz de imposibilitate să i se stabilească o compensație bănească.

Prin încheierea din 16 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a dispus separarea într-un proces aparte acțiunea înaintată de Alexandru Boboc împotriva Cristinei Boboc privind partajul bunurilor comune (f.d. 68, volumul I). La data de 05 noiembrie 2018 Alexandru Boboc a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiunea reconvențională, solicitând încasarea de la Cristina Boboc a compensației bănești în sumă de 1/2 cota-parte din prețul lucrărilor de construcție, executate în perioada căsătoriei la casa individuală de locuit din xxxx în sumă de 100 852 lei și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 25 iunie 2021 Alexandru Boboc a contestat-o cu apel. Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Alexandru Boboc și s-a menținut hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, deținut de Agenția Servicii Publice, generat la 12 decembrie 2017, bunurile imobile: terenul pentru construcții cu nr. cadastral xxxxx 2 și construcția – casa de locuit individuală cu nr. cadastral xxxxx, situate în mun.

xxxxx, aparțin cu drept de proprietate lui Vasili Libenco (decedat la xxxxx) în temeiul certificatului Primăriei Budești nr. 279 din 14 mai 2001 și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx din 08 august 2001, data înregistrării dreptului de proprietate fiind 20 august 2001. Potrivit revendicărilor din acțiune reclamantul a solicitat parte din prețul lucrărilor de construcție executate în perioada căsătoriei efectuate la casa individuală de locuit din s. xxxxx în sumă de 100852 lei, însă nu a prezentat un probatoriu admisibil al existenței bunului (lucrări de reparație) a cărui partajare s-a solicitat, or, proprietar al acestui bun imobil este Vasili Libenco. Drept urmare, lucrările de reparație executate la bunul imobil ce aparține cu drept de proprietate lui Vasili Libenco, ca urmare a închirierii acestui bun imobil de către Cristina Boboc și Alexandru Boboc, nu sunt supuse regimului proprietății în devălmășie.

Acceptarea succesiunii de către Cristina Boboc după decesul lui Vasili Libenco, survenit la 23 noiembrie 2015, nu constituie temei de partajare a bunurilor (lucrările de reparație) la bunul imobil ce aparține cu drept de proprietate defunctului, executate în perioada 2011-2013, deoarece nu sunt bunuri dobândite de către soți în timpul căsătoriei ce le-ar aparține ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, dar aparțin defunctului ca proprietar al acestui bun imobil. La 10 octombrie 2022 Alexandru Boboc, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului recurentul Alexandru Boboc a invocat că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, iar circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost apreciate conform legislației. Alexandru Boboc consideră că Cristina Boboc, în calitate de moștenitoare, este obligată să execute obligația defunctului de restituire a îmbogățirii. Deoarece intimata s-a aflat în căsătorie cu recurentul, iar cheltuielile suportate de ambii a avut loc din contul mijloacelor bănești acumulate în timpul căsătoriei, moștenitoarea Cristina Boboc este obligată să-i restituie ½ cota-parte din îmbogățirea realizată de bunicul său, Vasili Libenco.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 12 mai 2022, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Alexandru Boboc, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, care are calitatea procesuală de reclamant și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 3 Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa reprezentantului recurentului Alexandru Boboc, avocatului Andrei Tarîța, la data de 23 septembrie 2022 (f.d. 106, vol. II). Prin urmare, recursul declarat la data de 10 octombrie 2022 este în termen. La data de 25 noiembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei copia recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs (f.d. 117 vol. II).

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Alexandru Boboc, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Alexandru Boboc, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Alexandru Boboc, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Alexandru Boboc, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Alexandru Boboc, reprezentat de avocatul Andrei Tarîța a deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5