2ra-932/21 — partajarea bunului proprietate comună în devălmăsie a sotilor

2ra-932/21 — partajarea bunului proprietate comună în devălmăsie a sotilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-932/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud. V. Hudoba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, A. Mironov)

DECIZIE

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursurile declarate de către Fiodor Raileanu și Liudmila Cara,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Liudmila

Cara împotriva lui Fiodor Raileanu cu privire la partajarea bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților și la cererea de chemare în judecată depusă de către

Fiodor Raileanu împotriva Liudmilei Cara cu privire la partajarea bunurilor

proprietate comună în devălmășie a soților,

împotriva deciziei din 24 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care

au fost respinse apelurile declarate de către Liudmila Cara, reprezentată de către

avocatul Nicolai Jecov și Fiodor Raileanu, a fost respins recursul declarat de către

Liudmila Cara, reprezentată de către avocatul Nicolai Jecov și au fost menținute

hotărârea și încheierea din 07 februarie 2020 ale Judecătoriei Comrat, sediul central,

constată:

La 04 noiembrie 2013 Liudmila Raileanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Fiodor Raileanu cu privire la partajarea bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 05 noiembrie 1988 a

înregistrat cu pârâtul căsătoria la Oficiul stării civile Comrat, iar din căsătorie au un

copil, XXXX, născut la xxxx.

A susținut că, începând cu anul 2010, ei locuiesc separat.

A afirmat că, pe parcursul vieții în comun, ei au cumpărat casa de locuit și

terenul aferent din xxxx, precum și bunuri în sumă de 40400 de lei.

A relevat că, pe parcursul vieții în comun, ei au mai cumpărat automobilul de

model yyyy.

1

A notat că, pe parcursul vieții în comun, în scopul acumulării mijloacelor

bănești, pe numele pârâtului au fost deschise conturi bancari în mai multe bănci,

care, de asemenea, constituie proprietate comună.

A solicitat desfacerea căsătoriei înregistrată între ea și pârât la 05 noiembrie

1988, la OSC Comrat, partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a

soților și, anume, atribuirea casei de locuit și a terenului aferent din str. xxxx în

proprietate pârâtului, cu încasarea de la acesta a ½ din costul acestora, partajarea

bunurilor în sumă de 40400 de lei în părți egale, atribuirea automobilului de model

yyyy în proprietate pârâtului, cu încasarea de la acesta a ½ din costul acestuia și

partajarea depunerilor bănești în părți egale.

Prin încheierea din 28 februarie 2014 a Judecătoriei Comrat, pretenția cu

privire la desfacerea căsătoriei a fost separată într-un proces aparte.

La 12 iunie 2018 Liudmila Cara a depus cerere de concretizare a acțiunii,

solicitând partajarea casei de locuit și a terenului aferent din str. xxxx, în părți egale

și, anume, lui Fiodor Raileanu atribuirea în proprietate a părții 1 din casa de locuit

și a părții 1 din teren, conform raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15

septembrie 2016, întocmit de Centrul național de expertize judiciare, la prețul de

441492 de lei, iar ei – partea 2 din casa de locuit și partea 2 din teren, conform

raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie 2016, întocmit de

Centrul național de expertize judiciare, la prețul de 401141 de lei, cu încasarea de la

pârât a sumei de 20175,50 de lei, partajarea automobilului de model yyyy la prețul

de 25521 de lei în părți egale, atribuirea acestuia în proprietatea pârâtului, cu

încasarea de la acesta a sumei de 12760,50 de lei, partajarea depunerilor bănești în

sumă de 56661 de lei în părți egale, însă având în vedere că, depunerile bănești se

află în posesia pârâtului, încasarea de la acesta a sumei 28330,50 de lei, încasarea de

la pârât a taxei de stat în sumă de 1000 de lei, a cheltuielilor pentru serviciile

cadastrale în sumă de 1077,83 de lei, a cheltuielilor pentru serviciile organului de

înregistrare a mijloacelor de transport în sumă de 90 de lei și a cheltuielilor pentru

efectuarea expertizelor în sumă de 3047 de lei. Totodată, a renunțat la pretenția cu

privire la partajarea bunurilor în sumă de 40400 de lei.

Prin încheierea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central, a

fost încetat procesul în partea pretenției cu privire la partajarea bunurilor în sumă de

40400 de lei.

La 30 noiembrie 2018 Fiodor Raileanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Liudmilei Cara cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în

devălmășie a soților.

În motivarea acțiunii a indicat că, în anul 1988 a înregistrat căsătoria cu

Liudmila Cara.

A menționat că, ei au locuit împreună până în anul 2010.

A susținut că, pe parcursul vieții în comun, ei au construit casa de locuit cu

anexe gospodărești, situate pe terenul din str. xxxx.

A afirmat că, conform art. 25 alin. (1) din Codul familiei și art. 373 alin. (2)

din Codul civil, împărțirea proprietății în devălmășie a soților poate fi făcută atît în

timpul căsătoriei, cît și după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți, iar

conform art. 26 alin. (1) din Codul familiei și art. 373 alin. (1) din Codul civil, la

2

împărțirea proprietății în devălmășie a soților și determinarea cotelor-părți din

aceasta, părțile soților sunt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede

altfel.

A solicitat partajarea casei de locuit, cu anexele gospodărești și a terenului din

str. xxxx conform raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie 2016,

întocmit de Centrul național de expertize judiciare și, anume, lui să-i fie atribuite

partea a 2 din casa de locuit cu suprafața de 112,1 m. p. și partea a 2 din teren cu

suprafața de 503,5 m.p., la prețul de 401141 de lei, iar Liudmilei Cara – partea 1 din

casa de locuit cu suprafața de 130,6 m. p. și partea 1 din teren cu suprafața de 503,5

m. p., la prețul de 441492 de lei, terenul cu suprafața de 280 m.p., care nu poate fi

partajat, baia de vară și viceul să rămână în proprietatea comună și încasarea de

Liudmila Cara a sumei de 20175,50 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 12 martie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central, au

fost conexate într-o procedură cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de către Liudmila Cara împotriva lui Fiodor Raileanu cu privire la partajarea

bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de către Fiodor Raileanu împotriva Liudmilei Cara cu

privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților.

Ulterior, Liudmila Cara, reprezentată de către avocatul Nicolai Jecov, a depus

o cerere, prin care a solicitat respingerea acțiunii depusă de către Fiodor Raileanu ca

fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Prin încheierea din 07 februarie 2020 a Judecătoriei Comat, sediul central, a

fost respinsă cererea depusă de către Liudmila Cara, reprezentată de către avocatul

Nicolai Jecovcu privire la respingerea acțiunii depusă de către Fiodor Raileanu cu

fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție ca fiind neîntemeiată.

Prin hotărârea din 07 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de către Liudmila Cara, a fost partajat

automobilul de model yyyy, la prețul de 25521 de lei în părți egale, fiind lăsat în

proprietate lui Fiodor Raileanu, cu încasarea de la Fiodor Raileanu în beneficiul

Liudmilei Cara a sumei de 12760,50 de lei și au fost încasate de Fiodor Raileanu în

beneficiul Liudmilei Cara cheltuielile pentru serviciile cadastrale în sumă de 538,91

de lei, cheltuielile pentru serviciile organului de înregistrare a mijloacelor de

transport în sumă de 45 de lei și cheltuielile pentru efectuarea expertizelor în sumă

de 1523,50 de lei. În rest acțiunea depusă de către Liudmila Cara a fost respinsă ca

neîntemeiată.

A fost admisă parțial acțiunea depusă de către Fiodor Raileanu, a fost partajată

averea comună, care aparține cu drept de proprietate lui Fiodor Raileanu și Liudmilei

Cara și a fost atribuită lui Fiodor Raileanu partea a 2 din casa de locuit cu suprafața

de 112,1 m. p. și partea a 2 din teren cu suprafața de 503,5 m.p., conform raportului

de expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie 2016, întocmit de Centrul național

de expertize judiciare, la prețul de 401141 de lei, iar Liudmilei Cara – partea 1 din

casa de locuit cu suprafața de 130,6 m. p. și partea 1 din teren cu suprafața de 503,5

m. p., conform raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie 2016,

întocmit de Centrul național de expertize judiciare, la prețul de 441492 de lei, terenul

cu suprafața de 280 m.p., care nu poate fi partajat, baia de vară și viceul au fost lăsate

3

în proprietatea comună și au fost încasate de la Liudmila Cara în beneficiul lui Fiodor

Raileanu suma de 20175,50 de lei, ce constituie diferența dintre costul părților din

imobile atribuite în proprietate și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500

de lei. În rest acțiunea depusă de către Fiodor Raileanu a fost respinsă ca

neîntemeiată.

A fost încasată de la Liudmila Cara în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 13167,23 de lei. A fost încasată de la Fiodor Raileanu în beneficiul statului taxa

de stat în sumă de 12317,31 de lei.

La 13 februarie 2020 Liudmila Cara, reprezentată de către avocatul Nicolai

Jecov, a declarat apel nemotivat, iar la 27 martie 2020 a declarat apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii sale și

respingerea acțiunii depusă de către Fiodor Raileanu ca neîntemeiată și depusă cu

omiterea termenului de prescripție.

La 17 februarie 2020 Liudmila Cara, reprezentată de către avocatul Nicolai

Jecov, a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea încheierii primei instanțe și emiterea unei noi încheieri cu privire

la respingerea acțiunii depuse de către Fiodor Raileanu ca fiind depusă cu omiterea

termenului de prescripție.

La 25 februarie 2020 Fiodor Raileanu a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe în

partea încasării de la el în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 12317,31 de

lei.

Prin decizia din 24 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, au fost respinse

apelurile declarate de către Liudmila Cara, reprezentată de către avocatul Nicolai

Jecov și Fiodor Raileanu, a fost respins recursul declarat de către Liudmila Cara,

reprezentată de către avocatul Nicolai Jecov și au fost menține hotărârea și

încheierea primei instanțe.

La 26 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Fiodor Raileanu a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea încasării de la

el în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 12317,31 de lei.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării de la el în beneficiul statului a

taxei de stat în sumă de 12317,31 de lei.

A menționat că, în conformitate cu art. 98 alin. (1) CPC, cheltuielile aferente

judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a

căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional

părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

A susținut că, prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, a

fost admisă cererea sa cu privire la scutirea parțială de plata de stat și a fost scutit

parțial de la plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată, stabilindu-

i spre plată taxa de stat în mărime de 1000 de lei.

A considerat că, instanța de apel, verificând legalitatea hotărârii primei

instanțe, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și incorect a interpretat legea,

4

fapt care a dus la pronunțarea unei decizii ilegale.

La 17 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Liudmila Cara a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu

privire la admiterea acțiunii sale și respingerea acțiunii depuse de către Fiodor

Raileanu ca neîntemeiată și ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,

a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

A menționat că, concluzia instanței de apel precum că, intimatul, rămânând să

locuiască în casa de locuit din xxxx după plecarea recurentei, a reparat etajul I din

contul său și a efectuat lucrări în vederea îmbunătățirii casei, iar recurenta nu era

împotriva efectuării lucrărilor respective, nu corespunde realității.

A susținut că, întrucât intimatul a rămas să locuiască în casa de locuit, să se

folosească de toate comoditățile, acesta urma să asigure și întreținerea acesteia în

modul corespunzător.

A afirmat că, recurenta nu a fost împotrivă ca casa de locuit să fie folosită

numai de un singur proprietar, niciodată nu s-a eschivat de la suportarea cheltuielilor

comune pentru întreținerea și repararea casei, în cazul în care erau necesare

suportarea a unor astfel de cheltuieli.

A relevat că, starea casei de locuit, la momentul încetării relațiilor familiare,

era mai mult decât satisfăcătoare și nu trebuia efectuate careva lucrări de reparație.

A declarat că, intimatul nu a prezentat probe, care ar confirma că, a efectuat

lucrări de reparație a etajului I al casei de locuit din str. xxxx.

A notat că, conform raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15

septembrie 2016, întocmit de Centrul național de expertize judiciare, nu a fost

constatată valoarea îmbunătățirilor apărute după reparație, dar a fost constatată

valoarea casei.

A invocat că, concluzia instanței de apel precum că, primul etaj urmează a fi

atribuit intimatului, deoarece la primul etaj se află garajul necesar pentru întreținerea

automobilului, care se află în folosința acestuia și care i-a fost atribuit în proprietate,

are un caracter dubios. Or, instanța de apel nu a verificat dacă recurenta dispune de

mijloc de transport, care, de asemenea, are nevoie de garaj ca intimatul.

A mai invocat că, instanța de apel nu a luat în considerare faptul că, recurenta

are o boală cronică, care nu-i permite să facă mișcare liberă și pe termen lung

(permanent) și, prin urmare, necesită să locuiască la etajul I al casei de locuit.

A relatat că, instanța de apel, respingând pretenția înaintată de către recurentă

cu privire la partajarea mijloacelor bănești în sumă de 56661 de lei în părți egale, a

menționat că, depozitul bancar a fost deschis în anul 2021, cînd părțile locuiau deja

separat și, de fapt, au încetat relațiile de căsătorie, iar Liudmila Cara nu a prezentat

probe, care să confirme faptul că, aceste mijloace erau banii comuni.

A menționat că, căsătoria între părți a fost desfăcută prin hotărâre

judecătorească la 24 aprilie 2014.

A susținut că, depunerile bănești constituie proprietate comună în devălmășie

a soților și urmează a fi supuse partajării.

5

A afirmat că, afară de depunerile bănești enunțate, în perioada până la

desfacerea căsătoriei, pe numele intimatului a mai fost deschis un cont bancar în

sumă de 50000 de lei în aceeași zi cînd a fost deschis contul bancar, care urmează a

fi supus partajării (25 octombrie 2012), însă recurenta nu a solicitat partajarea

depunerilor bănești de pe acest cont.

A relevat că, concluzia instanței de apel cu privire la legalitatea hotărârii

primei instanțe privind încasarea de la recurentă în beneficiul statului a taxei de stat

în sumă de 13167,23 de lei este neîntemeiată.

A mai relevat că, prin încheierea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat,

a fost admisă cererea sa cu privire la scutirea parțială de plata de stat și a fost scutită

parțial de la plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată, stabilindu-

i spre plată taxa de stat în mărime de 1000 de lei și în conformitate cu art. 98 alin.(1)

și (2) CPC, prima instanță nu urma să încaseze de la recurentă taxa de stat în

beneficiul statului.

Prin referința depusă la 07 iunie 2021 Fiodor Raileanu a solicitat declararea

recursului depus de către Liudmila Cara ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 28 iulie 2021 a considerat recursurile admisibile și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate și

care urmează a fi admise cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe în partea încasării taxelor de stat, iar în rest menținerea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 05 noiembrie 1988 Liudmila

Cara a înregistrat căsătoria cu Fiodor Raileanu la Oficiul stării civile Comrat, iar

începând cu anul 2010, ei locuiesc separat.

De asemenea, s-a constatat că, pe parcursul vieții în comun, Liudmila Cara și

Fiodor Raileanu au cumpărat casa de locuit și terenul aferent din str. xxxx și

automobilul de model yyyy.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, care pe parcursul judecării

cauzei a fost concretizată, Liudmila Cara (Raileanu) a solicitat partajarea casei de

locuit și a terenului aferent din str. xxxx, în părți egale și, anume, lui Fiodor Raileanu

atribuirea în proprietate a părții 1 din casa de locuit și a părții 1 din teren, conform

raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie 2016, întocmit de

Centrul național de expertize judiciare, la prețul de 441492 de lei, iar ei – partea 2

din casa de locuit și partea 2 din teren, conform raportului de expertiză judiciară nr.

1023 din 15 septembrie 2016, întocmit de Centrul național de expertize judiciare, la

prețul de 401141 de lei, cu încasarea de la Fiodor Raileanu a sumei de 20175,50 de

6

lei, partajarea automobilului de model yyyy la prețul de 25521 de lei în părți egale,

atribuirea acestuia în proprietatea lui Fiodor Raileanu, cu încasarea de la acesta a

sumei de 12760,50 de lei, partajarea depunerilor bănești în sumă de 56661 de lei în

părți egale, însă având în vedere că, depunerile bănești se află în posesia lui Fiodor

Raileanu, încasarea de la acesta a sumei 28330,50 de lei, încasarea de la Fiodor

Raileanu a taxei de stat în sumă de 1000 de lei, a cheltuielilor pentru serviciile

cadastrale în sumă de 1077,83 de lei, a cheltuielilor pentru serviciile organului de

înregistrare a mijloacelor de transport în sumă de 90 de lei și a cheltuielilor pentru

efectuarea expertizelor în sumă de 3047 de lei.

La rândul său, Fiodor Raileanu, înaintând prezenta cerere de chemare în

judecată, a solicitat partajarea casei de locuit, cu anexele gospodărești și a terenului

din str. xxxx conform raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie

2016, întocmit de Centrul național de expertize judiciare și, anume, lui să-i fie

atribuite partea a 2 din casa de locuit cu suprafața de 112,1 m. p. și partea a 2 din

teren cu suprafața de 503,5 m.p., la prețul de 401141 de lei, iar Liudmilei Cara –

partea 1 din casa de locuit cu suprafața de 130,6 m. p. și partea 1 din teren cu

suprafața de 503,5 m. p., la prețul de 441492 de lei, terenul cu suprafața de 280 m.p.,

care nu poate fi partajat, baia de vară și viceul să rămână în proprietatea comună și

încasarea de Liudmila Cara a sumei de 20175,50 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii depuse de către Liudmila Cara, partajând

automobilul de model yyyy, la prețul de 25521 de lei în părți egale, fiind lăsat în

proprietate lui Fiodor Raileanu, cu încasarea de la acesta în beneficiul Liudmilei

Cara a sumei de 12760,50 de lei și încasând de Fiodor Raileanu în beneficiul

Liudmilei Cara cheltuielile pentru serviciile cadastrale în sumă de 538,91 de lei,

cheltuielile pentru serviciile organului de înregistrare a mijloacelor de transport în

sumă de 45 de lei și cheltuielile pentru efectuarea expertizelor în sumă de 1523,50

de lei, în rest respingând acțiunea ca neîntemeiată.

Totodată, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii

depuse de către Fiodor Raileanu, partajând averea comună, care aparține cu drept de

proprietate lui Fiodor Raileanu și Liudmilei Cara și atribuind lui Fiodor Raileanu

partea a 2 din casa de locuit cu suprafața de 112,1 m. p. și partea a 2 din teren cu

suprafața de 503,5 m.p., conform raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15

septembrie 2016, întocmit de Centrul național de expertize judiciare, la prețul de

401141 de lei, iar Liudmilei Cara – partea 1 din casa de locuit cu suprafața de 130,6

m. p. și partea 1 din teren cu suprafața de 503,5 m. p., conform raportului de

expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie 2016, întocmit de Centrul național de

expertize judiciare, la prețul de 441492 de lei, terenul cu suprafața de 280 m.p., care

nu poate fi partajat, baia de vară și viceul au fost lăsate în proprietatea comună și

încasând de la Liudmila Cara în beneficiul lui Fiodor Raileanu suma de 20175,50 de

lei, ce constituie diferența dintre costul părților din imobile atribuite în proprietate și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 de lei, în rest respingând acțiunea

ca neîntemeiată. A încasat de la Liudmila Cara în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 13167,23 de lei și a încasat de la Fiodor Raileanu în beneficiul statului taxa

de stat în sumă de 12317,31 de lei.

7

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de

către Liudmila Cara, reprezentată de către avocatul Nicolai Jecov și Fiodor Raileanu,

a ajuns la concluzia netemeiniciei acestora, menținând hotărârea primei instanțe, pe

care a considerat-o întemeiată și legală.

Recurentul Fiodor Raileanu, declarând recurs, a invocat dezacordul cu decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării de la el în bugetul de

stat a taxei de stat.

Recurenta Liudmila Cara (Raileanu), declarând recurs, a invocat dezacordul

cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea atribuirii lui Fiodor

Raileanu a părții a 2 din casa de locuit cu suprafața de 112,1 m. p., conform

raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie 2016, întocmit de

Centrul național de expertize judiciare, iar ei – a părții 1 din casa de locuit cu

suprafața de 130,6 m. p., conform raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15

septembrie 2016, întocmit de Centrul național de expertize judiciare, în partea

respingerii pretenției cu privire la partajarea depunerilor bănești și în partea încasării

de la ea în bugetul de stat a taxei de stat.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, imobilul din str.xxxx

aparține cu drept de proprietate Liudmilei Cara și lui Fiodor Raileanu, cîte ½ cotă-

parte fiecăruia.

Totodată, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, imobilul din

str.xxxx este format din: teren cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 0,1287 ha, casa

de locuit individuală cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 164,8 m. p. și construcție

cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 63,4 m. p.

Conform art. 344 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi

sau mai mulți titulari. Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza

unui act juridic.

Conform art. 345 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar

(proprietate pe cote-părți) sau prin nedelimitarea cotelor-părți (proprietate în

devălmășie). Dacă bunul este comun, proprietatea pe cote-părți se prezumă până la

proba contrară. Coproprietarii devălmași pot atribui bunurilor comune regimul

proprietății comune pe cote-părți.

Art. 346 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019)

prevede că, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părți ideale

din bunul comun. Cotele-părți sunt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. Dacă

bunul a fost dobândit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decât

prin înscrisuri.

Conform art. 357 alin. (1) și (3) din Codul civil (în redacția de până la 01

martie 2019), încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțire poate fi

cerută oricând dacă legea, contractul sau hotărârea judecătorească nu prevede altfel.

Împărțirea poate fi făcută prin înțelegere a părților sau prin hotărâre judecătorească.

Conform art. 361 alin. (1) și (3) din Codul civil (în redacția de până la 01

martie 2019), împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în natură,

proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar. În cazul în care unui dintre

8

coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decît cota sa parte, celorlalți

coproprietari li se atribuie o sultă.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie 2016,

întocmit de către Centrul național de expertize judiciare, reieșind din planificarea

existență a casei de locui, partajarea acesteia conform cotelor-părți ideale nu este

posibilă, însă a fost propusă o variantă optimă de partajare a casei de locuit, în care

suprafețele ce revin părților sunt maxim apropiate de suprafața care le revine

conform cotelor părți-ideale deținute și, anume, partea 1 – 130,6 m. p. și partea 2 –

112,1 m. p.

Conform variantei de partajare propuse a casei de locuit, părților le revine:

părții 1 – terasa lit. a, subsolul și etajul I al casei de locuit lit. 2A, iar părții 2 – parterul

casei de locuit lit. 2A.

Din materialele dosarului rezultă că, Fiodor Raileanu, după plecarea

Liudmilei Cara (Raileanu), a rămas să locuiască în casa din str. xxxx și a locuit la

parterul casei.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, Fiodor Raileanu a reparat

parterul casei de locuit din contul mijloacelor sale și a efectuat lucrări de

îmbunătățire, acest fapt fiind confirmat de către Liudmila Cara (Răileanu) în cadrul

examinării cauzei în primă instanță și în instanța de apel.

Mai mult ca atât, la parterul casei de locuit se află garajul, care este necesar

lui Fiodor Raileanu pentru întreținerea automobilului, care se află în folosința

acestuia și care, după cum a solicitat Liudmila Cara (Raileanu), urmează a fi atribuit

lui Fiodor Raileanu.

Ținând cont de circumstanțele menționate, precum și de faptul că, nici în

prezent Liudmila Cara (Raileanu) nu locuiește în casa de locuit din str. Sadovaia,4,

mun.Comrat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești temeinic și legal au atribuit

lui Fiodor Raileanu partea a 2 din casa de locuit cu suprafața de 112,1 m. p., conform

raportului de expertiză judiciară nr. 1023 din 15 septembrie 2016, întocmit de către

Centrul național de expertize judiciare, iar Liudmilei Cara (Raileanu) – partea 1 din

casa de locuit cu suprafața de 130,6 m. p., conform raportului de expertiză judiciară

nr. 1023 din 15 septembrie 2016, întocmit de către Centrul național de expertize

judiciare, iar argumentele invocate de către Liudmila Cara (Raileanu) în acest sens

nu pot fi reținute ca întemeiate.

Conform art. 19 din Codul familiei, bunurile dobândite de către soți în timpul

căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în devălmășie a soților. Regimul legal

al bunurilor soților acționează în măsura în care nu este modificat de contractul

matrimonial.

Conform art. 20 alin. (1) și (5) din Codul familiei, bunurile dobândite de către

soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie a

soților, conform legislației. Sunt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au

fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia.

La materialele dosarului a fost anexat răspunsul BC „Unibank” SA, în proces

de lichidare, din 06 septembrie 2019, din care rezultă că, Fiodor Raileanu a dispus

de conturi bancare în această instituție: contract de depozit nr. 0349 din 25 octombrie

9

2012 la suma de 50000 de lei, dobânda calculată la acest depozit fiind de 5510,92

de lei, depozit închis la 14 noiembrie 2013, contract de depozit nr. 0350 din 25

octombrie 2012 la suma de 50000 de lei, dobânda calculată la acest depozit fiind de

2594,83 de lei, depozit închis la 07 mai 2013 și contract de depozit nr. 0608 din 07

mai 2013 la suma de 52594,83 de lei, dobânda calculată la acest depozit fiind

4066,27 de lei, depozit închis la 07 mai 2014 (f. d. 178, vol. I).

La caz, se reține că, conturile bancare au fost deschise pe numele lui Fiodor

Raileanu în anii 2012 și 2013, cînd Liudmila Cara (Raileanu) și Fiodor Raileanu nu

mai locuiau împreună și, de fapt, au încetat relațiile familiale, iar Liudmila Cara

(Raileanu) nu a prezentat probe, ce ar confirma că, aceste mijloace bănești au fost

dobândite în timpul vieții în comun cu Fiodor Raileanu.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești temeinic și legal au

respins pretenția recurentei cu privire la partajarea depunerilor bănești.

Din materialele dosarului rezultă că, prin încheierea din 05 decembrie 2018 a

Judecătoriei Comrat, a fost admisă cererea depusă de către Fiodor Raileanu cu

privire la scutirea parțială de plata de stat, a fost micșorat cuantumul taxei de stat, ce

urmează a fi achitată de către acesta până la 1000 de lei și a fost scutit de plata taxei

de stat rămasă, ce urma a fi achitată în bugetul de stat la depunerea cererii de chemare

în judecată (f. d. 51, vol. II).

Ulterior, prin încheierea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul

central, a fost admisă cererea depusă de către Liudmila Cara (Raileanu) cu privire la

scutirea parțială de plata de stat, a fost micșorat cuantumul taxei de stat, ce urmează

a fi achitată de către aceasta până la 1000 de lei și a fost scutită de plata taxei de stat

rămasă, ce urma a fi achitată în bugetul de stat la depunerea cererii de chemare în

judecată (f. d. 221, 222, vol. I).

În conformitate cu art. 98 alin. (1) și (2) CPC, cheltuielile aferente judecării

cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a căror plată

reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional părții admise

din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

În caz de respingere a acțiunii, cheltuielile de judecare a cauzei suportate de

instanță, precum și taxa de stat, se încasează la buget de la reclamant dacă acesta nu

este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, ținând cont de prevederile legale enunțate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că, instanțele judecătorești greșit au încasat de la Liudmila Cara în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 13167,23 de lei și de la Fiodor Raileanu

în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 12317,31 de lei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursurile și de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

în partea încasării taxelor de stat, iar în rest de a menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

10

decide:

Se admite recursurile declarate de către Fiodor Raileanu și Liudmila Cara.

Se casează decizia din 24 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat și hotărârea

din 07 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central, în cauza civilă, la cererea

de chemare în judecată depusă de către Liudmila Cara împotriva lui Fiodor Raileanu

cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și la

cererea de chemare în judecată depusă de către Fiodor Raileanu împotriva Liudmilei

Cara cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților în

partea încasării de la Liudmila Cara și Fiodor Raileanu în bugetul de stat a taxelor

de stat.

În rest decizia din 24 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din

07 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

11