2ra-195/21 — partajarea în natură a bunului imobil

2ra-195/21 — partajarea în natură a bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-195/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

DECIZIE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Anatolie Bobeica, reprezentat de către

avocatul Denis Staruș,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie

Bobeica împotriva Elenei Bobeica cu privire la partajarea în natură a bunului imobil,

împotriva deciziei din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Elena Bobeica, a fost casată hotărârea din 28 martie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și a fost emisă o nouă hotărâre cu

privire la respingerea acțiunii,

constată:

La 23 octombrie 2017 Anatolie Bobeica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Elenei Bobeica cu privire la partajarea în natură a bunului imobil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 25 septembrie 1981 a încheiat

căsătoria cu Elena Bobeica, iar la 12 martie 2007 căsătoria a fost desfăcută.

A menționat că, în perioada căsătoriei au dobândit bunuri imobile amplasate

în mun. xxxx.

A susținut că, în temeiul încheierii din 19 mai 2014 a Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău, a fost confirmată tranzacția de împăcare încheiată între el și Elena

Bobeica și a fost recunoscut dreptul de proprietate comună pe cote-părți, a câte 1/2

cotă-parte pentru fiecare din terenul cu xxxx, lui fiindu-i recunoscut dreptul de

proprietate exclusivă asupra construcției accesorii cu suprafața de 24,2 m2, cu nr.

cadastral xxxx, iar pârâtei - dreptul de proprietate exclusivă asupra casei de locuit cu

suprafața totală de 105,7 m2, cu nr. cadastral yyyy, ultima fiind obligată să achite în

beneficiul lui suma de 3 500 de euro. cu titlu de sultă bănească.

A afirmat că, începând cu 19 mai 2014 locuiește în casa de locuit cu suprafața

de 24,2 m2, iar pârâta locuiește în casa cu suprafața de 105,7 m2, fiind amplasate pe

terenul partajat anterior, iar deoarece nu au ajuns la un compromis în folosirea

1

terenului comun și partajarea acestuia în natură, a considerat că, este necesară

intervenția instanței de judecată.

A solicitat partajarea în natură a terenului cu nr. cadastral xxxx conform

cotelor deținute de coproprietari (1/2 cotă-parte deținută de fiecare) și conform unui

mod propus de expert și încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a

fost admisă acțiunea depusă de către Anatolie Bobeica.

A fost încetat dreptul de proprietate comună pe cote-părți al lui Anatolie

Bobeica și al Elenei Bobeica asupra terenului cu nr. cadastral xxxx.

A fost partajat în natură terenul cu nr. cadastral xxxx corespunzător cotelor-

părți deținute de coproprietarii Anatolie Bobeica și Elena Bobeica în proporție a câte

1/2 pentru fiecare, după cum urmează:

- a fost atribuit în proprietate exclusivă lui Anatolie Bobeica (partea 2) sectorul

de teren marcat de punctele 4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-4 (inclusiv sectorul de

teren aflat sub construcție), cu suprafața de 387 m2, conform tabelului nr. 1 și

planului de amplasament a construcțiilor și amenajărilor (anexa nr. 1), ce constituie

părți integrante ale raportului de expertiză extrajudiciară nr. 011 din 17 martie 2018,

întocmit de expertul judiciar Anatolie Achimov;

- a fost atribuit în proprietate exclusivă Elenei Bobeica (partea 1) sectorul de

teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-1 (inclusiv sectorul de teren aflat sub

construcție), cu suprafața de 387 m2, conform tabelului nr. 1 și planului de

amplasament a construcțiilor și amenajărilor (anexa nr. 1), ce constituie părți

integrante ale raportului de expertiză extrajudiciară nr. 011 din 17 martie 2018,

întocmit de expertul judiciar Anatolie Achimov.

A fost pusă în sarcina lui Anatolie Bobeica, cu consimțământul exprimat de

Elena Bobeica, obligația de a înzidi golul de ușă existent în casa de locuit ce aparține

Elenei Bobeica de pe terenul în cauză și efectuarea unei alte intrări în casa de locuit

a acesteia, prin spargerea ferestrei din coridorul nr. 3 și instalarea ușii conform

planului construcției (anexa nr. 2), parte integrantă a raportului de expertiză

extrajudiciară nr. 011 din 17 martie 2018, întocmit de expertul judiciar Anatolie

Achimov.

Au fost încasate de la Elena Bobeica în beneficiul lui Anatolie Bobeica

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 500 de lei, taxa de stat în mărime de

3 650 de lei și cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime

de 5 200 de lei. În rest au fost respinse ca neîntemeiate cheltuielile de asistență

juridică ce excedă suma adjudecată.

La 01 aprilie 2019 Elena Bobeica, reprezentată de către avocatul Domnița

Pagoni, a declarat apel nemotivat, iar la 05 august 2019 a declarat apel motivat

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală

a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea

acțiunii.

Prin decizia din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Elena Bobeica, reprezentată de avocatul Domnița Pagoni și

a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

declarat de către Elena Bobeica, reprezentată de către avocatul Domnița Pagoni, a

2

fost casată decizia instanței de apel și a fost remisă cauza spre rejudecare în instanța

de apel, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Elena Bobeica, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă

o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Anatolie Bobeica a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

La 26 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Anatolie Bobeica,

reprezentat de către avocatul Denis Staruș, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel.

A menționat că, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță nu a ținut

cont că, conform actului de constatare pe teren din 05 decembrie 2017, a fost stabilit

cu certitudine că, punctele de cotitură a hotarelor terenului litigios 4-5, 5-6, 6-7, 7-8

nu corespund cu hotarele din documentele constatatoare a drepturilor (f. d. 45-47).

A susținut că, aceste aprecieri contravin raportului de expertiză extrajudiciară

nr. 011 din 17 septembrie 2018, în care la pct. 2 a fost indicat că, în rezultatul

investigațiilor vizuale la fața locului s-a stabilit că, construcția cu nr. cadastral yyyy

lipsește în natură și pe teren sunt 2 construcții accesorii, care nu sunt înregistrare.

Astfel, instanța de apel incorect și-a preluat calitatea de specialist în domeniu și a

făcut concluzii pripite și neargumentate, care contravin legislației.

A afirmat că, instanța de apel a mai concluzionat că, hotărârea primei instanțe,

care, după cum a fost formulat dispozitivul acesteia, este condiționată de

consimțământul exprimat de către Elena Bobeica ca Anatolie Bobeica să-și poată

executa obligația de a înzidi golul de ușă existent în casa de locuit ce aparține Elenei

Bobeica de pe terenul în cauză și efectuarea unei alte intrări în casa de locuit a

acesteia, prin spargerea ferestrei din coridorul nr. 3 și instalarea ușii conform

planului construcției.

A considerat că, instanța de apel nu a intrat în esența litigiului și în esența

sarcinii de a efectua anumite lucrări de construcție, care în prima instanță au fost

acceptate să fie executate de către Anatolie Bobeica din contul său pentru a nu

tărăgăna executarea hotărârii judecătorești și pentru acest fapt prima instanță a

condiționat hotărârea sa.

De asemenea, a considerat că, prima instanță corect a partajat terenul în natură,

conform propunerii scrise de către un expert judiciar, care a găsit o singură soluție

și care este una reală și posibilă de a fi executată.

Prin notificarea din 28 decembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat

în adresa intimatei copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței, însă ultima nu și-a valorificat acest drept și nu a depus

referință (f. d. 16, vol. II).

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 07 aprilie 2021 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

3

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 25 septembrie 1981 Anatolie

Bobeica a înregistrat căsătoria cu Elena Bobeica, iar la 12 martie 2007 căsătoria a

fost desfăcută.

De asemenea, s-a constatat că, în perioada căsătoriei Anatolie Bobeica și

Elena Bobeica au dobândit bunuri imobile amplasate în xxxx.

În temeiul încheierii din 19 mai 2014 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău,

a fost confirmată tranzacția de împăcare încheiată între Anatolie Bobeica și Elena

Bobeica. A fost recunoscut după Anatolie Bobeica și Elena Bobeica dreptul de

proprietate comună pe cote-părți, cîte ½ cotă-parte fiecare, asupra terenului cu

suprafața de 0,0774 ha, pentru construcții, cu nr. cadastral xxxx. A fost recunoscut

lui Anatolie Bobeica dreptul de proprietate exclusivă asupra construcției accesorii

cu suprafața de 24,2 m. p., cu nr. cadastral xxxx. A fost recunoscut Elenei Bobeica

dreptul de proprietate exclusivă asupra casei de locuit cu suprafața totală de 105,7

m. p., cu nr. cadastral yyyy. A fost obligată Elena Bobeica să achite în beneficiul lui

Anatolie Bobeica suma de 3500 de Euro, cu titlu de sultă bănească.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Anatolie Bobeica a solicitat

partajarea în natură a terenului cu nr. cadastral xxxx, conform cotelor deținute de

coproprietari (1/2 cotă-parte deținută de fiecare) și conform unui mod propus de

expert și încasarea cheltuielilor de judecată, invocând că, începând cu 19 mai 2014

locuiește în casa de locuit cu suprafața de 24,2 m. p., iar Elena Bobeica locuiește în

casa de locuit cu suprafața de 105,7 m. p., fiind amplasate pe terenul partajat anterior,

iar deoarece nu au ajuns la un compromis în folosirea terenului comun și partajarea

acestuia în natură, a considerat că, este necesară intervenția instanței de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, dispunând încetarea dreptului de proprietate comună

pe cote-părți al lui Anatolie Bobeica și al Elenei Bobeica asupra terenului cu

nr.cadastral xxxx, a partajat în natură terenul cu nr. cadastral xxxx, corespunzător

cotelor-părți deținute de coproprietarii Anatolie Bobeica și Elena Bobeica în

proporție a câte 1/2 pentru fiecare și a pus în sarcina lui Anatolie Bobeica, cu

consimțământul exprimat de Elena Bobeica, obligația de a înzidi golul de ușă

existent în casa de locuit ce aparține Elenei Bobeica de pe terenul în cauză și

efectuarea unei alte intrări în casa de locuit a acesteia, prin spargerea ferestrei din

coridorul nr. 3 și instalarea ușii conform planului construcției (anexa nr. 2), parte

integrantă a raportului de expertiză extrajudiciară nr. 011 din 17 martie 2018,

întocmit de expertul judiciar Anatolie Achimov.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

către Elena Bobeica, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea

primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

4

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a ținut

cont că, conform actului de constatare pe teren din 05 decembrie 2017, a fost stabilit

cu certitudine că, punctele de cotitură a hotarelor terenului litigios 4-5, 5-6, 6-7, 7-8

nu corespund cu hotarele din documentele constatatoare a drepturilor.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că, Elena Bobeica, pe parcursul

examinării cauzei în prima instanță, și-a manifestat dezacordul cu partajarea

terenului în modul stabilit prin raportul de expertiză extrajudiciară nr. 011 din 17

septembrie 2019 și solicitat de către Anatolie Bobeica.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, soluția dată de către

instanța de apel este greșită.

Conform art. 344 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi

sau mai mulți titulari. Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza

unui act juridic.

Conform art. 345 alin. (1) din Codul civil, proprietatea comună poate fi

caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părți) sau

prin nedelimitarea cotelor-părți (proprietate în devălmășie).

Conform art. 347 din Codul civil, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi

bunul proprietate comună pe cote-părți în măsura care nu schimbă destinația lui și

nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari. Modul de folosire a bunului

comun se stabilește prin acordul coproprietarilor sau, în caz de divergențe, prin

hotărâre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor

coproprietarilor. Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune și folosință o parte

din bunul comun corespunzător cotei sale, iar în caz de imposibilitate, să ceară

coproprietarilor care posedă și folosesc bunul plata unei compensații echitabile.

Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosința bunului comun fără acordul

celorlalți coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri.

Art. 361 alin. (1) și (2) din Codul civil prevede că, împărțirea bunului

proprietate comună pe cote-părți se face în natură, proporțional cotei-părți a fiecărui

coproprietar. Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este

partajabil în natură, împărțirea se face prin: a) atribuirea întregului bun, în schimbul

unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor; b) vînzarea

bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și

distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

Conform art. 363 alin. (1) din Codul civil, fiecare coproprietar devine

proprietarul exclusiv al bunului sau al sumei de bani atribuite numai de la data

împărțirii, cu excepția bunurilor imobile asupra cărora dreptul de proprietate apare

la data înscrierii în registrul bunurilor imobile.

Conform art. 394 din Codul civil, dacă în urma unei dispute este imposibilă

determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea

de fapt a vecinilor. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată, fiecărui teren îi

este anexată o jumătate din porțiunea disputată. Dacă determinarea hotarului în

conformitate cu prevederile alin.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor

stabilite, în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului, hotarul se

5

stabilește, la cererea unei părți, de către instanța de judecată.

Art. 28 alin. (1) lit. d) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII

din 25 februarie 1998 prevede că, înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se

face în temeiul următoarelor documente: hotărârile instanței de judecată.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 011 din 17 septembrie 2018,

întocmit de către Biroul individual de expertiză judiciară „Achimov Anatolie”, a fost

propusă următoarea variantă de partajare a terenului cu nr. cadastral xxxx și, anume,

părții 1 (Elena Bobeica) - sectorul de teren marcat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-1

(inclusiv sectorul de teren aflat sub construcție), cu suprafața de 387 m. p., conform

tabelului nr. 1 și planului de amplasament a construcțiilor și amenajărilor (anexa nr.

1), ce constituie părți integrante ale raportului de expertiză extrajudiciară nr. 011 din

17 martie 2018, întocmit de expertul judiciar Anatolie Achimov, iar părții 2

(Anatolie Bobeica) - sectorul de teren marcat de punctele 4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-

14-4 (inclusiv sectorul de teren aflat sub construcție), cu suprafața de 387 m. p.,

conform tabelului nr. 1 și planului de amplasament a construcțiilor și amenajărilor

(anexa nr.1).

Totodată, conform raportului de expertiză judiciară enunțată, a fost stabilit că,

varianta de partajare propusă va fi posibilă cu condiția ca Elena Bobeica, proprietarul

casei de locuit, va înzidi golul de ușă existent și va efectua o altă intrare în casa de

locuit, prin spargerea ferestrei din coridorul nr. 3 și instalarea ușii.

Din materialele dosarului rezultă că, în ședința de judecată a primei instanțe,

reprezentantul Elenei Bobeica, avocatul Domnița Pagoni a explicat că, Elena

Bobeica nu dispune de mijloace financiare pentru executarea replanificărilor

indicate în raportul de expertiză judiciară și consideră că, în principiu, nu este

obligată să le suporte atâta timp cît inițiativa de partajare a parvenit din partea lui

Anatolie Bobeica (f. d. 94, vol. I).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, în ședința de judecată a

primei instanțe, Anatolie Bobeica a acceptat, pe cheltuiala sa, să înzidească golul de

ușă existent în casa de locuit, ce aparține Elenei Bobeica, de pe terenul în litigiu și

să efectueze o altă intrare în casa de locuit a acesteia, prin spargerea ferestrei din

coridorul nr. 3 și instalarea ușii conform planului construcției (anexa nr. 2), parte

integrantă a raportului de expertiză nr. 011 din 17 martie 2018.

La caz, se mai reține că, prima instanță corect a notat că, formarea bunurilor

imobile și partajul bunurilor imobile reprezintă două procese specifice distincte atît

după subiectul abilitat să le execute, cît și după modul de operare a acestor procese,

de asemenea, în contextul în care se pretinde partajul în natură a bunurilor imobile,

din perspectiva principiului disponibilității ce guvernează materia procesual-civilă,

actul de constatare cu privire la posibilitatea stabilirii modului de folosință nu are

nici o relevanță probantă în speța, în care se pretinde partajul în natură și nu stabilirea

modului de folosință a imobilelor (f. d. 45, 46, vol. I).

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță temeinic și legal a admis

acțiunea depusă de către Anatolie Bobeica.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei

6

instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Anatolie Bobeica, reprezentat de către

avocatul Denis Staruș.

Se casează decizia din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Bobeica împotriva Elenei

Bobeica cu privire la partajarea în natură a bunului imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

7