2ra-91/20 — partajul averii prin transmiterea sumei

Dosarul nr. 2ra-91/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexa Iulian,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexa Iulian

împotriva Tatianei Sainciuc cu privire la partajul averii comune în devălmășie,

împotriva deciziei din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 15 martie 2018 Alexa Iulian a adresat cerere de chemare în judecată

împotriva Tatianei Sainciuc, solicitând partajarea averii comune în devălmășie

acumulate în timpul căsătoriei rezultate din vânzarea apartamentului nr. xxxxx, în

sumă de 45 000 de euro, cu obligarea pârâtei de a transmite suma de 22 500 de euro

echivalentul a 1/2 cotă-parte din suma dată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a încheiat căsătoria cu pârâta la

xxxxxx

A susținut reclamantul că în timpul căsătoriei, în baza contractului nr. 34 din

20.12.2013 cu privire la investirea capitalului în construcția spațiului locativ, au

dobândit cu drept de proprietate ap. xxxx, cu suprafața de 88 m.p, nr/cadastral

xxxxxx, iar la data de 11 august 2017, apartamentul în cauză a fost înstrăinat de către

pârâta Sainciuc Tatiana la prețul de 45 000 de euro.

A declarat reclamantul că a discutat cu pârâta în vederea împărțirii sumei primite

din înstrăinarea apartamentului, însă nu au ajuns la un numitor comun, din care

motive s-a adresat în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Alexa Iulian și a fost menținută hotărârea din 20 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

1

Pentru a decide astfel instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a

concluzionat că reclamantul nu a prezentat probe pertinente, concludente și certe din

care ar rezulta nerecepționarea de la pârâtă a sumei conform argumentelor din

cererea de chemare în judecată, în situația în care dânsului îi revine sarcina de a

demonstra acest fapt. Mai mult, după cum rezultă din materialele cauzei, bunul

imobil a fost înstrăinat în timpul căsătoriei părților în litigiu, corespunzător se

prezumă, până la proba contrară, că mijloacele financiare obținute din această

tranzacție au fost utilizate în comun de ambii soți în necesitățile lor familiare.

A mai indicat instanța de apel că reclamantul/apelant, nu a negat faptul

înstrăinării bunului în timpul căsătoriei, însă, pretinde că mijloacele financiare au

fost primite doar de partea oponentă, Sainciuc Tatiana și utilizate de aceasta doar în

scopuri și interese proprii.

A specificat Curtea de Apel Chișinău că Alexa Iulian la data de 05 august 2017

a eliberat procura nr. 1015, autentificată și înregistrată de notarul Florea Maria, pe

numele pârâtei Sainciuc Tatiana, prin care oferă împuterniciri pentru a ridica acte de

la OCT și IFS în privința bunului imobil, apartamentul xxxxxxx, inclusiv și dreptul

de a vinde imobilul în cauză din numele său, cu prețul și condițiile stabilite de ea, de

a încheia contractul de vânzare-cumpărare, de a primi banii cuveniți ș.a.

Mijloacele bănești provenite, inclusiv din vânzarea apartamentului sus

menționat, nu pot fi supuse partajului deoarece dreptul de a dispune de aceste

mijloace bănești aparține ambilor soți, fiind realizat de aceștia în egală măsură și

prin acord comun, care se prezumă până la proba contrarie, probă care nu a fost

prezentată de reclamantul/apelant.

La 01 noiembrie 2019 Alexa Iulian, a declarat recurs împotriva deciziei din 04

iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și

a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că în cadrul ședinței de judecată a prezentat

probe scrise suficiente precum că a fost înstrăinat apartamentul proprietate în

devălmășie de către Sainciuc Tatiana la suma de 45 000 de euro și că la această

tranzacție a participat, din partea cumpărătorului doar Sainciuc Tatiana, ca

coproprietar și reprezentant prin procură a lui Alexa Iulian.

A menționat recurentul că inițial Sainciuc Tatiana a declarat că nu poate restitui

jumate din suma de 45 000 de euro lui Alexa Iulian, din motiv că banii au fost

cheltuiți în interesul familiei. Însă, la ultima ședință de judecată, Sainciuc Tatiana a

declarat că de fapt a restituit 11 500 de euro lui Alexa Iulian în următoarele zile după

tranzacție, dar nu poate confirma acest fapt prin martori deoarece nimeni nu a fost

prezent în momentul transmiterii acestor bani.

Recurentul a mai indicat că Sainciuc Tatiana urma să prezinte instanței de

judecată probe pe ce anume a fost cheltuită suma de 45 000 de euro în interes de

familie sau să prezinte probe scrise sau măcar martori precum că suma de 22 500 de

euro a fost restituită lui Alexa Iulian. În ambele cazuri, Sainciuc Tatiana a refuzat să

prezinte probe.

A susținut recurentul că instanțele inferioare au motivat soluția doar pe declarații

neprobate și au interpretat în mod eronat prevederile art. 210 și 211 al Codului civil,

în raport cu prevederile art. 118 al Codului de procedură civilă. Astfel, instanța de

2

judecată urma să solicite de la Sainciuc Tatiana să prezinte probe plauzibile

declarațiilor sale, dar nu să impună recurentul să combată prin probe faptul că nu a

primit banii.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 04 iulie 2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată

participanților la proces la data de 03 septembrie 2019 (f.d. 173).

Recursul declarat de Alexa Iulian la 01 noiembrie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin.(2).

La 21 ianuarie 2020, de către Tatiana Sainciuc, reprezentată de avocatul Vitalie

Ciuchitu, a fost depusă referință prin care a solicitat declararea recursului depus de

Alexa Iulian ca fiind inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexa Iulian, este inadmisibil

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

3

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexa Iulian, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărâre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză

(a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs

Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

4

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr.2),

13 ianuarie 2009, parag.24; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Alexa Iulian.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alexa Iulian.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5