2ra-1666/21 — stabilirea hotarului în natură și modul de folosire a terenului aferent bunurilor imobile conform datelor înregistrate și incluse în baza de date, constatarea ca fiind neîntemeiat a refuzului de a da acordul la privatizarea terenului, permiterea privatizării terenului aferent bunurilor imobile în lipsa acordului vecinilor

2ra-1666/21 — stabilirea hotarului în natură și modul de folosire a terenului aferent bunurilor imobile conform datelor înregistrate și incluse în baza de date, constatarea ca fiind neîntemeiat a refuzului de a da acordul la privatizarea terenului, permiterea privatizării terenului aferent bunurilor imobile în lipsa acordului vecinilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1666/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Arsenova

Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș

Ștefan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Arsenova Teodora,

Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav împotriva Aureliei Malîghin, Malîghin Leonid,

Chircioglo Gheorghii, Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu

privire la stabilirea hotarului în natură și modul de folosire a terenului aferent bunurilor

imobile conform datelor înregistrate și incluse în baza de date, constatarea ca fiind

neîntemeiat a refuzului de a da acordul la privatizarea terenului, permiterea privatizării

terenului aferent bunurilor imobile în lipsa acordului vecinilor,

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Arsenova Teodora și Arsenov Pantilii, reprezentați de

avocatul Balmuș Ștefan și a fost menținută hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 15 februarie 2018, Arsenova Teodora a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Aureliei Malîghin, Leonid Malîghin, Primăriei mun. Chișinău și

Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Alexeenco Vladislav și

Alexeenco Ludmila, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra

terenului, obligarea eliberării titlului de proprietate asupra terenului, stabilirea hotarului

în natură și modul de folosire a terenului aferent bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 02 martie 2007, Malîghin

Aurelia și Malîghin Leonid s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva

Teodorei Arsenova cu privire la apărarea dreptului de proprietate. În baza contractului

1

de vînzare - cumpărare nr. 6725 din 05 octombrie 2001, Malîghin Aurelia și Malîghin

Leonid au obținut dreptul de proprietate asupra a 1/2 cotă-parte din casa de locuit din

XXXXX, mun. Chișinău. Prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3627-104 din 09

decembrie 2005, li s-a repartizat în proprietate comună 1/2 cotă-parte a lotului de teren

cu o suprafață de 0,062 ha pe aceeași adresă. În baza contractului de vînzare-cumpărare

nr. 324 din 12 iulie 2006, au obținut dreptul de proprietate asupra terenului pentru

construcție locativă cu suprafața de 0,009 ha, situat în mun. Chișinău, XXXXX.

A indicat că, în acțiunea depusă, Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid au

menționat că, din momentul procurării imobilului au apărut probleme cu exploatarea

lui, din cauza acțiunilor dânsei, în calitate de vecină și proprietar al casei de locuit din

XXXXX, mun. Chișinău, în urma procurării 3/8 cote-părți din casa de locuit din

XXXXX, inclusiv anexa lit. A4 și garajul nr. 6. Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid,

invocând că garajul ar fi construit neautorizat și parțial este amplasat pe terenul lor, au

solicitat demolarea anexei lit. A4 și garajului nr. 6 din XXXXX, mun. Chișinău.

În cadrul acelui proces, Teodora Arsenova a înaintat acțiune reconvențională

împotriva lui Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid privind înlăturarea obstacolelor în

dreptul de folosință și asigurarea accesului la construcții, repararea prejudiciului

material și moral.

A menționat că, din documentele cadastrale rezultă că stăpânul anterior a legalizat

construcțiile anexa lit. A4 și garajul nr. 6 încă la data de 14 iulie 2000, însă, soții

Malîghin creează obstacole în efectuarea lucrărilor de reparație a anexei și garajului.

A declarat că prin hotărârea din 14 iulie 2008 a Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău, au fost respinse ca neîntemeiate acțiunea inițială depusă de Malîghin Aurelia

și Malîghin Leonid și acțiunea reconvențională.

Prin decizia din 10 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin

decizia din 04 noiembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată parțial

hotărârea din 14 iulie 2008, în partea în care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea

inițială, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, fiind

obligată Arsenova Teodora să demoleze construcția lit. A4 și garajul nr. 6 din XXXXX,

mun. Chișinău. În rest, hotărârea a fost menținută.

Reclamanta a afirmat că a depus cereri de revizuire împotriva deciziei din 04

noiembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, care, însă, au fost respinse ca inadmisibile.

Arsenova Teodora a invocat că este un cumpărător de bună-credință, care a

devenit proprietar asupra bunurilor litigioase cu un an și o lună înainte ca Malîghin

Aurelia și Malîghin Leonid să procure imobilul din XXXXX, mun. Chișinău, iar, în

prezent ultimii pretind și la o parcelă din terenul de pe lângă bunul imobil ce îi aparține

cu drept de proprietate. Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid prin acțiunile și intențiile

lor, afectează și dreptul de proprietate și integritate a bunului imobil ce aparține lui

Alexeenco Vladislav Oleg și Alexeenco Liudmila Pavel, care sunt coproprietari ai

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX.

A indicat că, în pofida faptului că în prezent a inițiat acțiune privind înregistrarea

dreptului de proprietate asupra terenului de pe lângă casă la Primăria mun. Chișinău și

Consiliului municipal Chișinău, inclusiv privind permiterea petrecerii procedurii de

2

privatizare a terenului aferent bunurilor imobile, amplasat pe adresa XXXXX, mun.

Chișinău, vecinilor, consideră că este necesar de a stabili în natură hotarul dintre

bunurile imobile din XXXXX și de a recunoaște dreptul de folosință asupra terenului

aferent bunurilor imobile, amplasat pe XXXXX, mun. Chișinău.

Arsenova Teodora a solicitat recunoașterea dreptului său de proprietate asupra

1 cotă-parte din suprafața terenului aferent bunurilor imobile amplasate pe adresa: mun.

Chișinău, XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, care îi aparține cu drept de

proprietate, cu obligarea Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău de

a elibera pe numele reclamantei actele corespunzătoare și anume, titlu de proprietate,

care atestă dreptul de proprietate asupra terenului nominalizat; stabilirea hotarului în

natură și a modului de folosire a terenului aferent bunurilor imobile amplasate în mun.

Chișinău, XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX.

În ședința de judecată din 02 aprilie 2019 reprezentantul reclamantei, avocatul

Ștefan Balmuș a depus cerere concretizată de chemare în judecată, indicând, pe lângă

reclamanta Arsenova Teodora în calitate de coreclamanți pe Arsenov Pantilii și

Alexeenco Vladislav (fiul și moștenitorul lui Alexeenco Oleg și Alexeenco Liudmila),

precum și a mai adăugat un copârât - Chircioglo Gheorghii (f.d. 211-219, volumul I).

În motivarea cererii, suplimentar s-a mai invocat că Malîghin Aurelia și Malîghin

Leonid nu doresc să dea acordul autentificat notarial la privatizarea terenului aferent

bunurilor imobile, or, un astfel de acord este una din condițiile și actele solicitate de

Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, ca fiind necesară la inițierea

procedurii de privatizare.

Reclamanții au menționat că, în cazul construcției unui gard între vecini, este

nevoie de autorizație și de certificat de urbanism pentru construcția acestuia. Gardul

urmează a fi construit pe hotarul dintre vecinii Teodora Arsenova, Arsenov Pantelii cu

Alexeenco Vladislav și Malîghin Aurelia, Malîghin Leonid cu Gheorghii Chircioglo,

iar, în cazul privatizării bunurilor imobile este necesar și acordul vecinilor. Proprietarul

de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil

de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. Cheltuielile pentru demarcare se

împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel.

Dacă în urma unei dispute, ca și în cazul speței, este imposibilă determinarea hotarului

adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor.

Au solicitat stabilirea hotarului în natură și a modului de folosire a terenului

aferent bunurilor imobile amplasate în mun. Chișinău, XXXXX, cu nr. cadastral

XXXXX, conform datelor înregistrate și incluse în baza de date a Agenției Serviciilor

Publice; constatarea ca fiind neîntemeiat a refuzului pârâților Malîghin Aurelia,

Malîghin Leonid și Chircioglo Gheorghii de a da acordul la privatizarea terenului

amplasat pe XXXXX în favoarea reclamanților Arsenova Teodora, Arsenov Pantelii și

Alexeenco Vladislav, proprietari ai bunurilor imobile amplasate cu nr. cadastral

XXXXX; permiterea reclamanților să privatizeze terenul aferent bunurilor imobile

amplasate pe adresa: mun. Chișinău, XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX în lipsa

acordului vecinilor Malîghin Aurelia, Malîghin Leonid și Chircioglo Gheorghii.

3

În drept, reclamanții au întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile

art. 294, 296, 315 alin. (1), 394 alin. (1), 499 alin. (1) și (4), 497 alin. (1) și (2) din

Codul civil, Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 și

Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999.

Prin hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav a fost respinsă

ca neîntemeiată.

La data de 10 august 2020 Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco

Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, au declarat apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Arsenova Teodora și Arsenov Pantilii, reprezentați de avocatul Balmuș

Ștefan și a fost menținută hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei

instanțe cu privire la netemeinicia pretenției reclamanților privind stabilirea hotarului

în natură și a modului de folosire a terenului aferent, deoarece din actele cauzei rezultă

că proprietar al terenului cu suprafața de 0,094 ha din XXXXX în baza deciziei

Consiliul municipal Chișinău nr. 22/9-1 din 26 aprilie 2005 este municipiul Chișinău,

iar, din suprafața totală de 0,094 ha reclamanții dețin în mod legal atribuit doar 500

m.p., cealaltă suprafață deținând-o în mod abuziv.

În asemenea circumstanțe, Curtea de Apel Chișinău a notat că disponibilitatea de

transmitere în proprietatea reclamanților a suprafeței totale de 0,094 ha este în strictă

dependență de normativele în vigoare și documentația de urbanism a localității

(prevederile Planului urbanistic general aprobat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 68/1-1 din 22 martie 2017 și Regulamentului local de urbanism, aprobat

prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008), ținând

cont și de suprafața legal-deținută asupra terenului.

În consecință, instanța de apel a considerat că pretențiile reclamanților prin care

pretind că li se cuvine aproximativ de două ori mai mult teren decât li s-a alocat în mod

legitim, au fost corect respinse de instanța de fond, din motivul că aceștia nu s-au

conformat cerințelor legale indicate de către autoritatea publică locală și nu au prezentat

actele solicitate și anume: studiul topografic, la zi, Sc. 1:500 și planul cadastral al curții

si releveul imobilelor existente, situația la zi, eliberate de Oficiul cadastral teritorial

Chișinău.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a reținut că prima instanță just a ajuns la

concluzia privind respingerea pretenției cu privire la stabilirea modului de folosire a

terenului aferent bunurilor imobile, întrucât modul de folosire a terenului aferent

bunurilor imobile amplasate pe adresa: mun. Chișinău, XXXXX, este exercitată strict

de către Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav pe cale amiabilă

înainte de intentarea acțiunii, iar, pârâții nu au încălcat în careva fel dreptul

4

reclamanților la stabilirea modului de folosire a terenului aferent bunurilor imobile ce

le aparține.

Totodată, instanța de apel a constatat că sunt neîntemeiate și pretențiile privind

constatarea netemeiniciei refuzului de a da acordul la privatizarea terenului și

permiterea la privatizarea terenului aferent bunurilor imobile, în lipsa acordului

vecinilor. Or, la momentul actual nu li se poate imputa pârâților Malîghin Aurelia,

Malîghin Leonid și Chircioglo Gheorghii, proprietarii terenurilor adiacente, că refuză

nemotivat de a da acordul la privatizarea terenului în favoarea reclamanților, precum

nici nu poate fi recunoscut încălcat dreptul reclamanților la privatizarea terenului

aferent din următoarele motive: 1) nu se cunosc hotarele lotului deținut legitim de către

reclamanți; 2) la momentul actual reclamanții, ocupând de facto un sector enorm de

teren adiacent, suplimentar celui atribuit inițial în mod legitim (aproximativ 0,45 ha),

pretind la dreptul de a privatiza întreg terenul- de 0,094 ha, inclusiv cel deținut

ilegal/abuziv/fără atribuire legală. În cazul stabilirii hotarelor fixe ale terenului, dreptul

asupra bunurilor imobile se înregistrează cu condiția coordonării actului de stabilire a

hotarelor sau a actului de constatare pe teren cu toți proprietarii terenurilor adiacente.

Pentru a efectua actul de stabilire a hotarelor sau a actului de constatare pe teren,

reclamanții nu au prezentat actele solicitate.

La data de 02 septembrie 2021 Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco

Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, au declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea

să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare au apreciat

eronat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și au pronunțat o soluție greșită.

A indicat că, bazându-se pe decizia nr. 22/9-1 din 26 aprilie 2005, care este veche

și nu prezintă starea reală, instanțele de judecată au stabilit că s-a autentificat dreptul

de proprietate municipală asupra loturilor de pământ de pe lângă casele de locuit

particulare ai căror beneficiari sunt nominalizați în anexa nr. 2 la prezenta decizie, după

cum urmează: Poziția 73, Alexeenco Vladislav, nr. cadastral XXXXX - suprafața legală

0,05 ha, de facto - 0,094 ha, cota parte 1/10; Poziția 74, Arsenova Teodora, nr. cadastral

XXXXX - suprafața legală 0,05 ha, de facto - 0,094 ha, cota parte 3/8; Poziția 75,

Lupinscaia Lidia, nr. cadastral XXXXX - suprafața legală 0,05 ha, de facto - 0,094 ha,

cota parte 21/40 (ulterior acest bun a trecut în proprietatea Liudmilei Alexeenco).

Consideră că instanțele ierarhic inferioare au omis să constate împrejurările reale

și de fapt, de referință la suprafața real deținută de către recurenți și s-au bazat pe un

act care nu este actualizat conform datelor Departamentului Cadastru al Agenției

Servicii Publice, cu atât mai mult în sensul dat au invocat unele rigori din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr 1543 din 25 februarie 1998 și anume art. 19 alin. (2),

care indică că hotarul fix se stabilește în baza actului de constatare pe teren, coordonat

împreună cu proprietarii terenurilor adiacente. La stabilirea hotarului fix se întocmește

în mod obligatoriu planul geometric al terenului.

5

Avocatul Balmuș Ștefan a notat că, instanța de apel a omis faptul că prin cererea

de chemare în judecată nu s-a cerut transmiterea lotului de teren în proprietate, ci doar

stabilirea hotarelor acestui teren și nicidecum stabilirea modului de folosință a acestui

teren exclusiv de către recurenți.

A subliniat că instanțele de judecată au depășit limitele judecării cauzei civile,

invocând temeiul de respingere imposibilitatea transmiterii în proprietate a terenului

aferent bunului cadastral cu nr. XXXXX, din XXXXX, mun. Chișinău, or, cerința dată

se impune de drept anume pentru soluționarea corectă a chestiunii cu privire la

examinarea de către autoritatea publică locală a cererii cu privire la transmiterea în

proprietate a imobilului aferent casei și terenului, cu atât mai mult că pe rolul instanțelor

judiciare se află spre examinare litigiul civil la acțiunea civilă înaintată de către

proprietarii bunului cadastral cu nr. XXXXX, din XXXXX, mun. Chișinău împotriva

Primăriei și Consiliului Municipal Chișinău privind obligarea transmiterii în proprietate

a terenului aferent bunului cadastral cu nr. XXXXX, din XXXXX, mun. Chisinău.

A mai indicat că, este total nejustificată și afirmația instanțelor la capitolul

respingerii argumentului conform căruia Arsenova Teodora achită impozitul funciar

pentru suprafața de 0,094 ha, or, într-o atare manieră abordată de către instanțele de

judecată, vine în contradicție totală cu lipsa de careva acte privind constatarea stării

reale în teren și stabilirea hotarelor, precum și a actelor ce ar admite transmiterea

imobilului dat în folosință, fapt care atrage ireversibil concluzia unei soluții

contradictorii și totalmente nejustificate.

Reprezentantul recurenților consideră că este eronată concluzia instanței de apel

precum că nu ar fi prezentat actele solicitate de primărie, or, pe parcursul cercetării

judecătorești au fost anexate probe ce atestă cert prezentarea actelor respective către

autoritatea publică locală, însă, până la momentul actual cererea dată a rămas

nesoluționată de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a

Primăriei mun. Chișinău.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 iunie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa părților la 19 iulie 2021 conform scrisorii de însoțire nr. 12960 (f.d. 25,

volumul III), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la 02 septembrie 2021, este în termen.

La data de 30 septembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa

intimaților Malîghin Aurelia, Malîghin Leonid, Chircioglo Gheorghii, Primăria mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, cu înștiințarea despre depunerea referinței

(f.d. 44-49, volumul III).

Prin referința depusă la 29 octombrie 2021 Primăria mun. Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău, a solicitat de a considera recursul ca inadmisibil.

La 03 noiembrie 2021 intimații Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid au depus

referință, solicitând de a considera recursul ca inadmisibil, deoarece este declarativ.

6

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Arsenova Teodora, Arsenov

Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

7

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul

Balmuș Ștefan, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco

Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav,

reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

8