2ra-1666/21 — stabilirea hotarului în natură și modul de folosire a terenului aferent bunurilor imobile conform datelor înregistrate și incluse în baza de date, constatarea ca fiind neîntemeiat a refuzului de a da acordul la privatizarea terenului, permiterea privatizării terenului aferent bunurilor imobile în lipsa acordului vecinilor

Dosarul nr. 2ra-1666/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Țurcan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 15 decembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav împotriva Aureliei Malîghin, Malîghin Leonid, Chircioglo Gheorghii, Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la stabilirea hotarului în natură și modul de folosire a terenului aferent bunurilor imobile conform datelor înregistrate și incluse în baza de date, constatarea ca fiind neîntemeiat a refuzului de a da acordul la privatizarea terenului, permiterea privatizării terenului aferent bunurilor imobile în lipsa acordului vecinilor, împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Arsenova Teodora și Arsenov Pantilii, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan și a fost menținută hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 15 februarie 2018, Arsenova Teodora a depus cerere de chemare în judecată împotriva Aureliei Malîghin, Leonid Malîghin, Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Alexeenco Vladislav și Alexeenco Ludmila, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului, obligarea eliberării titlului de proprietate asupra terenului, stabilirea hotarului în natură și modul de folosire a terenului aferent bunurilor imobile. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 02 martie 2007, Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Teodorei Arsenova cu privire la apărarea dreptului de proprietate. În baza contractului 1 de vînzare - cumpărare nr. 6725 din 05 octombrie 2001, Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid au obținut dreptul de proprietate asupra a 1/2 cotă-parte din casa de locuit din XXXXX, mun.

Chișinău. Prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3627-104 din 09 decembrie 2005, li s-a repartizat în proprietate comună 1/2 cotă-parte a lotului de teren cu o suprafață de 0,062 ha pe aceeași adresă. În baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 324 din 12 iulie 2006, au obținut dreptul de proprietate asupra terenului pentru construcție locativă cu suprafața de 0,009 ha, situat în mun. Chișinău, XXXXX. A indicat că, în acțiunea depusă, Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid au menționat că, din momentul procurării imobilului au apărut probleme cu exploatarea lui, din cauza acțiunilor dânsei, în calitate de vecină și proprietar al casei de locuit din XXXXX, mun.

Chișinău, în urma procurării 3/8 cote-părți din casa de locuit din XXXXX, inclusiv anexa lit. A4 și garajul nr. 6. Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid, invocând că garajul ar fi construit neautorizat și parțial este amplasat pe terenul lor, au solicitat demolarea anexei lit. A4 și garajului nr. 6 din XXXXX, mun. Chișinău. În cadrul acelui proces, Teodora Arsenova a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid privind înlăturarea obstacolelor în dreptul de folosință și asigurarea accesului la construcții, repararea prejudiciului material și moral. A menționat că, din documentele cadastrale rezultă că stăpânul anterior a legalizat construcțiile anexa lit. A4 și garajul nr. 6 încă la data de 14 iulie 2000, însă, soții Malîghin creează obstacole în efectuarea lucrărilor de reparație a anexei și garajului.

A declarat că prin hotărârea din 14 iulie 2008 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, au fost respinse ca neîntemeiate acțiunea inițială depusă de Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid și acțiunea reconvențională. Prin decizia din 10 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 04 noiembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată parțial hotărârea din 14 iulie 2008, în partea în care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea inițială, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, fiind obligată Arsenova Teodora să demoleze construcția lit. A4 și garajul nr. 6 din XXXXX, mun. Chișinău. În rest, hotărârea a fost menținută. Reclamanta a afirmat că a depus cereri de revizuire împotriva deciziei din 04 noiembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, care, însă, au fost respinse ca inadmisibile.

Arsenova Teodora a invocat că este un cumpărător de bună-credință, care a devenit proprietar asupra bunurilor litigioase cu un an și o lună înainte ca Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid să procure imobilul din XXXXX, mun. Chișinău, iar, în prezent ultimii pretind și la o parcelă din terenul de pe lângă bunul imobil ce îi aparține cu drept de proprietate. Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid prin acțiunile și intențiile lor, afectează și dreptul de proprietate și integritate a bunului imobil ce aparține lui Alexeenco Vladislav Oleg și Alexeenco Liudmila Pavel, care sunt coproprietari ai bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX. A indicat că, în pofida faptului că în prezent a inițiat acțiune privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului de pe lângă casă la Primăria mun.

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, inclusiv privind permiterea petrecerii procedurii de 2 privatizare a terenului aferent bunurilor imobile, amplasat pe adresa XXXXX, mun. Chișinău, vecinilor, consideră că este necesar de a stabili în natură hotarul dintre bunurile imobile din XXXXX și de a recunoaște dreptul de folosință asupra terenului aferent bunurilor imobile, amplasat pe XXXXX, mun. Chișinău. Arsenova Teodora a solicitat recunoașterea dreptului său de proprietate asupra 1 cotă-parte din suprafața terenului aferent bunurilor imobile amplasate pe adresa: mun. Chișinău, XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate, cu obligarea Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău de a elibera pe numele reclamantei actele corespunzătoare și anume, titlu de proprietate, care atestă dreptul de proprietate asupra terenului nominalizat; stabilirea hotarului în natură și a modului de folosire a terenului aferent bunurilor imobile amplasate în mun. Chișinău, XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX. În ședința de judecată din 02 aprilie 2019 reprezentantul reclamantei, avocatul Ștefan Balmuș a depus cerere concretizată de chemare în judecată, indicând, pe lângă reclamanta Arsenova Teodora în calitate de coreclamanți pe Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav (fiul și moștenitorul lui Alexeenco Oleg și Alexeenco Liudmila), precum și a mai adăugat un copârât - Chircioglo Gheorghii (f.d.

211-219, volumul I). În motivarea cererii, suplimentar s-a mai invocat că Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid nu doresc să dea acordul autentificat notarial la privatizarea terenului aferent bunurilor imobile, or, un astfel de acord este una din condițiile și actele solicitate de Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, ca fiind necesară la inițierea procedurii de privatizare. Reclamanții au menționat că, în cazul construcției unui gard între vecini, este nevoie de autorizație și de certificat de urbanism pentru construcția acestuia. Gardul urmează a fi construit pe hotarul dintre vecinii Teodora Arsenova, Arsenov Pantelii cu Alexeenco Vladislav și Malîghin Aurelia, Malîghin Leonid cu Gheorghii Chircioglo, iar, în cazul privatizării bunurilor imobile este necesar și acordul vecinilor.

Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel. Dacă în urma unei dispute, ca și în cazul speței, este imposibilă determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Au solicitat stabilirea hotarului în natură și a modului de folosire a terenului aferent bunurilor imobile amplasate în mun.

Chișinău, XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, conform datelor înregistrate și incluse în baza de date a Agenției Serviciilor Publice; constatarea ca fiind neîntemeiat a refuzului pârâților Malîghin Aurelia, Malîghin Leonid și Chircioglo Gheorghii de a da acordul la privatizarea terenului amplasat pe XXXXX în favoarea reclamanților Arsenova Teodora, Arsenov Pantelii și Alexeenco Vladislav, proprietari ai bunurilor imobile amplasate cu nr. cadastral XXXXX; permiterea reclamanților să privatizeze terenul aferent bunurilor imobile amplasate pe adresa: mun. Chișinău, XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX în lipsa acordului vecinilor Malîghin Aurelia, Malîghin Leonid și Chircioglo Gheorghii.

3 În drept, reclamanții au întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile art. 294, 296, 315 alin. (1), 394 alin. (1), 499 alin. (1) și (4), 497 alin. (1) și (2) din Codul civil, Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 și Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999. Prin hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 10 august 2020 Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, au declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Arsenova Teodora și Arsenov Pantilii, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan și a fost menținută hotărârea din 23 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe cu privire la netemeinicia pretenției reclamanților privind stabilirea hotarului în natură și a modului de folosire a terenului aferent, deoarece din actele cauzei rezultă că proprietar al terenului cu suprafața de 0,094 ha din XXXXX în baza deciziei Consiliul municipal Chișinău nr. 22/9-1 din 26 aprilie 2005 este municipiul Chișinău, iar, din suprafața totală de 0,094 ha reclamanții dețin în mod legal atribuit doar 500 m.p., cealaltă suprafață deținând-o în mod abuziv.

În asemenea circumstanțe, Curtea de Apel Chișinău a notat că disponibilitatea de transmitere în proprietatea reclamanților a suprafeței totale de 0,094 ha este în strictă dependență de normativele în vigoare și documentația de urbanism a localității (prevederile Planului urbanistic general aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 68/1-1 din 22 martie 2017 și Regulamentului local de urbanism, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008), ținând cont și de suprafața legal-deținută asupra terenului. În consecință, instanța de apel a considerat că pretențiile reclamanților prin care pretind că li se cuvine aproximativ de două ori mai mult teren decât li s-a alocat în mod legitim, au fost corect respinse de instanța de fond, din motivul că aceștia nu s-au conformat cerințelor legale indicate de către autoritatea publică locală și nu au prezentat actele solicitate și anume: studiul topografic, la zi, Sc.

1:500 și planul cadastral al curții si releveul imobilelor existente, situația la zi, eliberate de Oficiul cadastral teritorial Chișinău. De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a reținut că prima instanță just a ajuns la concluzia privind respingerea pretenției cu privire la stabilirea modului de folosire a terenului aferent bunurilor imobile, întrucât modul de folosire a terenului aferent bunurilor imobile amplasate pe adresa: mun. Chișinău, XXXXX, este exercitată strict de către Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav pe cale amiabilă înainte de intentarea acțiunii, iar, pârâții nu au încălcat în careva fel dreptul 4 reclamanților la stabilirea modului de folosire a terenului aferent bunurilor imobile ce le aparține.

Totodată, instanța de apel a constatat că sunt neîntemeiate și pretențiile privind constatarea netemeiniciei refuzului de a da acordul la privatizarea terenului și permiterea la privatizarea terenului aferent bunurilor imobile, în lipsa acordului vecinilor. Or, la momentul actual nu li se poate imputa pârâților Malîghin Aurelia, Malîghin Leonid și Chircioglo Gheorghii, proprietarii terenurilor adiacente, că refuză nemotivat de a da acordul la privatizarea terenului în favoarea reclamanților, precum nici nu poate fi recunoscut încălcat dreptul reclamanților la privatizarea terenului aferent din următoarele motive: 1) nu se cunosc hotarele lotului deținut legitim de către reclamanți; 2) la momentul actual reclamanții, ocupând de facto un sector enorm de teren adiacent, suplimentar celui atribuit inițial în mod legitim (aproximativ 0,45 ha), pretind la dreptul de a privatiza întreg terenul- de 0,094 ha, inclusiv cel deținut ilegal/abuziv/fără atribuire legală.

În cazul stabilirii hotarelor fixe ale terenului, dreptul asupra bunurilor imobile se înregistrează cu condiția coordonării actului de stabilire a hotarelor sau a actului de constatare pe teren cu toți proprietarii terenurilor adiacente. Pentru a efectua actul de stabilire a hotarelor sau a actului de constatare pe teren, reclamanții nu au prezentat actele solicitate. La data de 02 septembrie 2021 Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare au apreciat eronat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și au pronunțat o soluție greșită. A indicat că, bazându-se pe decizia nr. 22/9-1 din 26 aprilie 2005, care este veche și nu prezintă starea reală, instanțele de judecată au stabilit că s-a autentificat dreptul de proprietate municipală asupra loturilor de pământ de pe lângă casele de locuit particulare ai căror beneficiari sunt nominalizați în anexa nr. 2 la prezenta decizie, după cum urmează: Poziția 73, Alexeenco Vladislav, nr. cadastral XXXXX - suprafața legală 0,05 ha, de facto - 0,094 ha, cota parte 1/10; Poziția 74, Arsenova Teodora, nr. cadastral XXXXX - suprafața legală 0,05 ha, de facto - 0,094 ha, cota parte 3/8; Poziția 75, Lupinscaia Lidia, nr. cadastral XXXXX - suprafața legală 0,05 ha, de facto - 0,094 ha, cota parte 21/40 (ulterior acest bun a trecut în proprietatea Liudmilei Alexeenco).

Consideră că instanțele ierarhic inferioare au omis să constate împrejurările reale și de fapt, de referință la suprafața real deținută de către recurenți și s-au bazat pe un act care nu este actualizat conform datelor Departamentului Cadastru al Agenției Servicii Publice, cu atât mai mult în sensul dat au invocat unele rigori din Legea cadastrului bunurilor imobile nr 1543 din 25 februarie 1998 și anume art. 19 alin. (2), care indică că hotarul fix se stabilește în baza actului de constatare pe teren, coordonat împreună cu proprietarii terenurilor adiacente. La stabilirea hotarului fix se întocmește în mod obligatoriu planul geometric al terenului. 5 Avocatul Balmuș Ștefan a notat că, instanța de apel a omis faptul că prin cererea de chemare în judecată nu s-a cerut transmiterea lotului de teren în proprietate, ci doar stabilirea hotarelor acestui teren și nicidecum stabilirea modului de folosință a acestui teren exclusiv de către recurenți.

A subliniat că instanțele de judecată au depășit limitele judecării cauzei civile, invocând temeiul de respingere imposibilitatea transmiterii în proprietate a terenului aferent bunului cadastral cu nr. XXXXX, din XXXXX, mun. Chișinău, or, cerința dată se impune de drept anume pentru soluționarea corectă a chestiunii cu privire la examinarea de către autoritatea publică locală a cererii cu privire la transmiterea în proprietate a imobilului aferent casei și terenului, cu atât mai mult că pe rolul instanțelor judiciare se află spre examinare litigiul civil la acțiunea civilă înaintată de către proprietarii bunului cadastral cu nr. XXXXX, din XXXXX, mun. Chișinău împotriva Primăriei și Consiliului Municipal Chișinău privind obligarea transmiterii în proprietate a terenului aferent bunului cadastral cu nr. XXXXX, din XXXXX, mun.

Chisinău. A mai indicat că, este total nejustificată și afirmația instanțelor la capitolul respingerii argumentului conform căruia Arsenova Teodora achită impozitul funciar pentru suprafața de 0,094 ha, or, într-o atare manieră abordată de către instanțele de judecată, vine în contradicție totală cu lipsa de careva acte privind constatarea stării reale în teren și stabilirea hotarelor, precum și a actelor ce ar admite transmiterea imobilului dat în folosință, fapt care atrage ireversibil concluzia unei soluții contradictorii și totalmente nejustificate.

Reprezentantul recurenților consideră că este eronată concluzia instanței de apel precum că nu ar fi prezentat actele solicitate de primărie, or, pe parcursul cercetării judecătorești au fost anexate probe ce atestă cert prezentarea actelor respective către autoritatea publică locală, însă, până la momentul actual cererea dată a rămas nesoluționată de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare a Primăriei mun. Chișinău. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 iunie 2021. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 19 iulie 2021 conform scrisorii de însoțire nr. 12960 (f.d.

25, volumul III), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul, declarat la 02 septembrie 2021, este în termen. La data de 30 septembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților Malîghin Aurelia, Malîghin Leonid, Chircioglo Gheorghii, Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 44-49, volumul III). Prin referința depusă la 29 octombrie 2021 Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, a solicitat de a considera recursul ca inadmisibil. La 03 noiembrie 2021 intimații Malîghin Aurelia și Malîghin Leonid au depus referință, solicitând de a considera recursul ca inadmisibil, deoarece este declarativ.

6 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

7 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Arsenova Teodora, Arsenov Pantilii și Alexeenco Vladislav, reprezentați de avocatul Balmuș Ștefan, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 8