2ra-1633/21 — anularea ordinelor, încasarea indemnizației lunare, premiilor trimestriale, penalității, dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1633/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Iu. Potînga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, I. Dutca, M. Guzun)

ÎNCHEIERE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ghițu

Alexandru și Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghițu Alexandru

împotriva Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” cu privire la

anularea ordinelor, încasarea indemnizației lunare, premiilor trimestriale, penalității,

dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelurile declarate de Ghițu Alexandru și Întreprinderea de Stat „Administrația

de Stat a Drumurilor” și a fost menținută hotărârea din 22 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 09 august 2019 Ghițu Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” cu privire la anularea ordinelor,

încasarea indemnizației lunare, premiilor trimestriale, penalității, dobânzii de întârziere

și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la data de 13 decembrie 2010, a

încheiat cu ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” contractul individual de muncă nr.

41/10, prin care a fost angajat în funcția de specialist al serviciului administrativ și

resurse umane, fiindu-i atribuit salariu de funcție, cu cumularea altor drepturi salariale

conform legii și actelor interne ale unității.

A relatat că începând cu 01 aprilie 2015, deține funcția de șef al serviciului juridic

al ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, prin acordul adițional nr.1 din 31 mai 2017

fiindu-i stabilit salariul de funcție pentru perioada 11 aprilie 2017 – 30 aprilie 2017 în

mărime de 8190 de lei și salariul de 9282 de lei pentru perioada începând cu 01 mai

1

2017.

Reclamantul a indicat că la 10 august 2016, ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor” a emis ordinul nr. 221-p-s privind aplicarea sancțiunii disciplinare –

mustrare, conform art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul muncii. Drept temei pentru

aplicarea acestei sancțiuni a servit scrisoarea Ministerului Transportului și

Infrastructurii Drumurilor nr.01/5 В - 3 din 16 iunie 2016, prin care s-a solicitat de la

managerul-șef interimar al ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, Teleman

Veaceslav, prezentarea explicațiilor pe dosarul SRL „Badricom Plus” împotriva ÎS

„Administrația de Stat a Drumurilor” și sancționarea persoanelor care se fac

responsabile de elaborarea referinței pentru această cauză civilă.

Prin solicitarea ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” nr. 01-04/1350 din

17 iunie 2016, a fost dată explicație prin argumentare în drept a tuturor circumstanțelor

care au stat la baza întocmirii poziției ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, prin

referința semnată de manager-șef interimar Teleman Veaceslav și depusă în cadrul

examinării cauzei la dosarul SRL „Badricom Plus”.

A menționat că, drept motiv de aplicare a sancțiunii în privința sa a servit faptul

că, în viziunea vice-ministrului, referința depusă în dosarul vizat supra, este de o calitate

nesatisfăcătoare, fapt care ar putea prejudicia apărarea întreprinderii în instanța de

judecată și care poate duce la soluționarea nesatisfăcătoare a cauzei civile.

Ghițu Alexandru a notat că, s-a adresat către angajator cu o cerere de revocare a

ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nr. 221-p-s din 10 august 2016, cu

readucerea părților în poziția inițială. Ca urmare, ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor” a emis ordinul nr. 354-p-r din 05 decembrie 2016 cu privire la revocarea

sancțiunii disciplinare aplicate prin ordinul nr. 221-p-s. Însă, până la revocarea

sancțiunii, care tot angajatorul a constatat că s-a aplicat nejustificat, au survenit o serie

de efecte juridice negative manifestate prin privare totală sau parțială de drepturi

salariale stabilite de actele interne ale unității, fapt realizat prin ordinele emise ulterior

aplicării sancțiunii disciplinare revocate, după cum urmează: 256-p-p din 24 august

2016 (privarea 100 % a salariatului de premiul unic „Ziua independenței” și „Limba

Noastră”); 290-p-p din 30 septembrie 2016 (privarea parțială 50% a salariatului de

premiul trimestrial acordat pentru rezultatele activității întreprinderii în trimestrul III

anul 2016); 319-p-p din 26 octombrie 2016 (privarea 100% a salariatului de premiul

unic acordat cu ocazia sărbătorii profesionale „Ziua Automobilistului și Drumarului”).

A afirmat că, cauza civilă, la cererea formulată de SRL „Badricom Plus”

împotriva ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a fost scoasă de pe rol prin încheierea

din 22 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cauza nefiind

examinată în fond, astfel, nefiind cauzate prejudicii pârâtei.

A susținut că, eficiența în funcția deținută de către dânsul în cadrul ÎS

„Administrația de Stat a Drumurilor”, a fost confirmată prin emiterea la data de

15 noiembrie 2017 a Ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii RM nr. 269,

prin care s-a dispus desemnarea președintelui și a membrilor consiliului de

administrație al ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, inclusiv a reclamantului, pe

un termen de trei ani, cu stabilirea indemnizației lunare pentru membrii consiliului în

2

mărime de trei salarii minime pe țară.

Reclamantul a declarat că la 17 aprilie 2018, a solicitat angajatorului să-i achite

drepturile salariale restante, însă, solicitarea nu au fost satisfăcută. La 08 august 2019,

a solicitat în mod repetat achitarea drepturilor salariale, cât și repararea prejudiciului

moral cauzat prin actele și acțiunile ilegale.

Referitor la pretenția cu privire la încasarea drepturilor salariale restante în

mărime de 95 158.06 lei sub forma îndemnizației lunare pentru calitatea de membru al

Consiliului de Administrație al „ ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, reclamantul

a relatat că, în pofida faptului că la 06 martie 2018 și-a încetat activitatea în cadrul ÎS

„Administrația de Stat a Drumurilor”, ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii

RAI nr. 269 din 15 noiembrie 2017, prin care a fost desemnat în calitate de membru al

consiliului de administrație, a rămas în vigoare, dânsul continuând activitatea în organul

colegial în cauză până la desemnarea altor membri la data de 07 decembrie 2018.

Astfel, pentru perioada 15 noiembrie 2017 – 07 decembrie 2018, ÎS

„Administrația de Stat a Drumurilor” urma să îi achite drepturile salariale sub forma

indemnizației lunare pentru calitatea de membru al consiliului de administrație conform

următorului calcul: 15 - 30 noiembrie 2017 (2380 lei x 15 zile x 3 salarii) = 3570 lei;

01 decembrie 2017 – 30 aprilie 2018 (2380 lei x 3 salarii/lună) = 35 700 lei; 01 mai

2018 – 07 decembrie 2018 (2610 lei x 3 salarii/lună) = 56 578,06 lei; în total 95 158.06

lei.

A mai indicat că prin ordinul nr. 36-p din 06 martie 2018, a fost concediat din

funcția de șef serviciu juridic, direcția administrativă, în conformitate cu art. 86 alin.

(1) lit. u) din Codul muncii, în legătură cu transferul la Comisia Națională a Pieței

Financiare, începând cu 12 martie 2018.

Potrivit pct. 2.10, 2.15 al Regulamentului privind modul de premiere a

salariaților ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, aprobat prin ordinul nr. 52 din

30 decembrie 2011, Regulamentului-tip privind premierea și acordarea ajutorului

material salariaților din anexa Convenției colective (nivel de ramură), Codului muncii

și art. 6 din Hotărârea Guvernului cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu

autonomie financiară nr. 743 din 11 iunie 2002, salariaților, care au lucrat în trimestru

numărul de zile de muncă incomplet din motive întemeiate, premiile

curente/trimestriale se plătesc proporțional timpului lucrat. Plata premiilor curente se

stabilește salariaților care au lucrat un trimestru incomplet, pentru timpul de lucru real,

în legătură cu: înrolarea în serviciul militar; intrarea la o instituție de învățământ;

plecarea la pensie; eliberarea din cauza sănătății; transferarea la alt serviciu; reducerea

cadrelor; demisia.

A invocat că, în conformitate cu Regulamentul privind modul de premiere a

salariaților ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, cuantumul premiilor curente ale

salariaților se stabilește până la 80% din mărimea salariului de funcție cu includerea

adaosului pentru vechimea în muncă, stabilită conform actelor normative interne și

adaosului pentru cumularea funcțiilor.

Prin urmare, reclamantul consideră că angajatorul urma să îi achite premiile

trimestriale pentru timpul proporțional lucrat 01 ianuarie 2018 – 06 martie 2018 (65 de

3

zile), în mărime de 20 914,40 de lei.

Reclamantul a mai invocat că, ordinele nr. 256-p-p din 24 august 2016; 290-p-p

din 30 septembrie 2016; 319-p-p din 26 octombrie 2016, prin care a fost privat de o

serie de drepturi salariale prevăzute de actele interne ale unității în sumă totală de

15 331,25 de lei, urmează a fi anulate, ca urmare a revocării sancțiunii disciplinare –

mustrare, prin ordinul nr. 354-p-r din 05 decembrie 2016.

Consideră că revocarea produce efecte retroactive, începând cu data la care a fost

emis actul ce a fost invocat și nu de la o dată ulterioara, angajatorul neputând condiționa

efectele revocării de un termen fixat unilateral. Astfel, revocarea actului inițial duce și

la revocarea actelor subsecvente, cu achitarea drepturilor salariale de care a fost privat

în sumă de 15 331,25 de lei. Mai mult ca atât, legislația în vigoare nu condiționează

stimularea în funcție (plata anumitor recompense, adaosuri sau suplimente la salariu

legate de activitatea de muncă) de aplicarea sancțiunii disciplinare.

Totodată, Ghițu Alexandru a indicat că din contul angajatorului urmează să fie

încasată penalitatea legală în mărime de 70 958 de lei, calculată conform art. 330 alin.

(2) din Codul muncii, pentru reținerea indemnizației lunare pentru calitatea de membru

al consiliului de administrație în sumă de 95158,06 lei, premiului trimestrial în sumă de

20914,40 de lei și a drepturilor salariale în sumă de 15331,25 de lei, în perioada

11 februarie 2019 – 09 august 2019.

De asemenea, reclamantul consideră că angajatorul urmează să achite dobânda

de întârziere ca urmare a reținerii plăților menționate, calculată conform art. 619 alin.

(2) din Codul civil, în mărime totală de 36 136,64 de lei, potrivit calculului indicat în

cererea de chemare în judecată.

Reclamantul a mai invocat că, în temeiul art. 145 din Codul muncii, care prevede

compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului, ÎS „Administrația

de Stat a Drumurilor” necesită să-i achite suma de 6251,49 de lei, în legătură cu

încălcarea termenelor de achitare a salariului, efectuând un calcul care atestă că în

perioada martie 2018 (data concedierii) - iulie 2019 (perioada în care sunt prezente date

statistice) a survenit o depreciere a sumei de 131 403,71 lei cu suma de 6251,49 lei,

indicele de indexare a constituit 4,76%.

În afară de aceasta, Ghițu Alexandru a susținut că, în urma emiterii actelor ilegale

de către angajatorul și anume, a ordinelor nr. 256-pp din 24 august 2016, 290-p-p din

30 septembrie 2016 și nr. 319-p-p din 26 octombrie 2016, i-a fost cauzat prejudiciu

moral, manifestat prin iritație, depresie, anxietate, pierdere a încrederii în sine și

capacității de muncă, survenind în mod iremediabil și o pierdere a speranței de viață,

pe care îl estimează în sumă de 50 000 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat pretențiile,

solicitând:

- încasarea de la ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” în beneficiul său a

drepturilor salariale restante în mărime de 26 903,22 de lei sub forma indemnizației

lunare pentru calitatea de membru al Consiliului de Administrație al ÎS „Administrația

de Stat a Drumurilor” (cuantum micșorat în urma prezentării de către pârâtă a

informației cu privire la achitarea reclamantului a indemnizației lunare pentru calitatea

4

de membru al consiliului de administrație în mărime de 3000 de lei/lunar);

- încasarea de la ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a drepturilor salariale

restante în mărime de 13057,20 de lei sub forma premiului trimestrial pentru timpul

proporțional lucrat (cuantum micșorat ca urmare a adoptării la 30 decembrie 2016 a

Regulamentului privind modul de premiere a salariaților ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor”, potrivit căruia premiul curent pentru trimestrul I al anului este de 40 %);

- declararea nulă a ordinelor emise de ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”

nr. 256-p-p din 24 august 2016, nr. 290-p-p din 30 septembrie 2016 și nr. 319-p-p din

26 octombrie 2016;

- încasarea de la ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a drepturilor salariale

în mărime de 15 331,25 de lei;

- încasarea de la ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a penalității legale în

mărime de 28 041,84 de lei, dobânzii de întârziere în mărime de 21 545,75 de lei și

pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului în mărime de 5081,93 de lei;

- repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei;

- încasarea cheltuielilor de asistentă juridică în mărime de 4500 de lei.

Prin hotărârea din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Ghițu Alexandru și au fost declarate nule ordinele

emise de ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” cu nr. 256-p-p din 24 august 2016

privind privarea deplină a salariatului de premiul unic acordat cu ocazia sărbătorilor

naționale „Ziua Independenței” și ”Limba Noastră”, nr. 290-p-p din 30 septembrie 2016

privind privarea parțială a salariatului de premiul trimestrial, acordat pentru rezultatele

activității întreprinderii în trimestrul III anul 2016 și nr. 319-p-p din 26 octombrie 2016

privind privarea deplină a salariatului de premiul unic acordat cu ocazia sărbătorilor

naționale „Ziua Automobilistului și Drumarului”. S-a încasat de la ÎS „Administrația

de Stat a Drumurilor” în beneficiul lui Ghițu Alexandru indemnizația lunară pentru

calitatea de membru al Consiliului de Administrație al ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor”, neachitată în mărime de 26 903,22 de lei; premiile trimestriale pentru

timpul proporțional lucrat, neachitate pentru perioada 01 ianuarie 2018 – 06 martie

2018 în mărime de 13 057,20 de lei; premiul unic acordat cu ocazia sărbătorilor

naționale „Ziua Independenței” și „Limba Noastră”, premiul trimestrial acordat pentru

rezultatele activității întreprinderii în trimestrul III anul 2016 și premiul unic acordat cu

ocazia sărbătorilor naționale ”Ziua Automobilistului și Drumarului” neachitate în

mărime de 15 331,25 de lei și suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, s-a încasat de la ÎS „Administrația

de Stat a Drumurilor” în beneficiul Ghițu Alexandru cheltuieli de judecată proporțional

părții admise din acțiune, compuse din costuri privind asistență juridică profesională

prestată (onorariu avocațial micșorat) în mărime de 4000 de lei, precum și în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 1 758,75 de lei.

La data de 02 martie 2021 ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a

declarat apel împotriva hotărârii din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu

restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță sau, după caz, casarea parțială a

5

hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinse pretențiile intimatului

cu privire la încasarea indemnizației pentru calitatea de membru al consiliului de

administrație în mărime de 26 903,22 de lei și reparării prejudiciului moral în mărime

de 5000 de lei, iar în partea încasării premiului trimestrial pentru perioada 01 ianuarie

2018 – 31 martie 2018, să fie modificată suma încasată de instanțe de 13057,20 de lei

cu suma 11993,6 lei, în rest hotărârea să fie menținută.

La data de 22 martie 2021 Ghițu Alexandru a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond în

partea respingerii pretențiilor și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin

care acțiunea să fie admisă integral, cu încasarea din contul intimatei a penalității legale

în mărime de 28 041,84 de lei, dobânzii de întârziere în mărime de 21 545,75 de lei și

pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului în mărime de 5081,93 de lei.

Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Ghițu Alexandru și ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” și a

fost menținută hotărârea din 22 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, deoarece Ghițu Alexandru a

fost privat de stimulările prevăzute de Lege și Regulamentul intern al întreprinderii

drept consecință a sancționării sale disciplinare, odată cu revocarea acestei sancțiuni,

urmează a fi constatate și declarate nule ordinele nr. 256-p-p din 24 august 2016, nr.

290-p-p din 30 septembrie 2016 și nr. 319-p-p din 26 octombrie 2016. Or, revocarea

actului inițial duce la revocarea actelor subsecvente și anume, revocarea sancțiunii

disciplinare are ca efect în condițiile speței afectarea cu nulitate și a ordinelor premiile

de sărbătoare și trimestrial.

Cu referire la pretenția cu privire la încasarea indemnizației lunare pentru

calitatea de membru al Consiliului de Administrație al ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor”, neachitată în mărime de 26 903,22 lei, instanța de apel a stabilit că, prin

ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii RM nr. 269 din 15 noiembrie 2017, s-

a dispus desemnarea reclamantului în calitate de membru al consiliului de administrație,

pe un termen de trei ani, cu stabilirea indemnizației lunare în mărime de trei salarii

minime pe țară. Astfel, chiar și după transferul reclamantului la 06 martie 2018 într-o

altă autoritate publică, ultimul a continuat activitatea în organul colegial în cauză până

la desemnarea altor membri la data de 07 decembrie 2018, iar, probe care ar confirma

faptul că până la acea dată ordinul a fost abrogat sau modificat în sensul excluderii lui

Ghițu Alexandru din calitatea de membru al consiliului de administrație, nu au fost

prezentate.

Instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanței cu privire la

încasarea drepturilor salariale restante în mărime de 13 057,20 de lei pentru perioada

01 ianuarie 2018 – 06 martie 2018 sub formă de premii trimestriale, or, din referința

prezentată, precum și din cererea de apel depusă, se atestă că ÎS „Administrația de Stat

a Drumurilor” recunoaște dreptul angajaților care au activat în unitate de a beneficia de

o premie trimestrială.

De asemenea, în temeiul art. 329 din Codul muncii, Curtea de Apel Chișinău a

relevat că în speță se întrunesc și temeiurile legale pentru obligarea ÎS „Administrația

6

de Stat a Drumurilor” de a compensa prejudiciul moral cauzat lui Ghițu Alexandru prin

neachitarea drepturilor salariale. Astfel, prin prisma jurisprudenței CtEDO, prima

instanță just a conchis că încălcările comise, întinderea acestora și caracterul

suferințelor eventual cauzate reclamantului Ghițu Alexandru, denotă necesitatea

compensării prejudiciului moral, suma de 5000 de lei fiind în măsură să compenseze

prejudiciul moral cauzat.

Totodată, instanța de apel a conchis că solicitarea încasării dobânzii de întârziere

conform art. 619 din Codul civil este neîntemeiată, deoarece norma dată instituie reguli

potrivit cărora debitorul este obligat să repare daune creditorului ca urmare a

răspunderii contractuale sau delictuale în cadrul raporturilor civile, pe când în speță, se

atestă un litigiu dintre angajator și salariat, care este guvernat de prevederile Codului

muncii. Prin urmare, prima instanță întemeiat și legal a respins această pretenție.

Cât privește pretenția lui Ghițu Alexandru cu privire la încasarea compensației

de întârziere în mărime de 28041,84 de lei în temeiul art. 330 alin. (2) din Codul muncii,

Curtea de Apel Chișinău a reținut că, în norma legală invocată sunt enumerate situațiile

când angajatorul urmează să plătească suplimentar salariatului, pentru fiecare zi de

întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen, în caz de reținere, din vina

angajatorului a plăților ce i se cuvin. La caz însă, plățile la care pretinde Ghițu

Alexandru sunt stimulări pentru succese în muncă prevăzute la art. 203 din Codul

muncii, care nu sunt specificate la art. 330 din Codul muncii, respectiv, nu există temei

legal de a admite această pretenție.

La fel, instanța de apel a considerat neîntemeiată și solicitarea reclamantului cu

privire la încasarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului în mărime de

5081,93 de lei, deoarece indexarea se efectuează doar în cazul reținerii plății salariului

de bază, care este o plată lunară obligatorie și într-o mărime fixă, situație neîntrunită în

speță, Ghițu Alexandru fiind privat de stimulări sub formă de premii.

La data de 14 septembrie 2021 ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu restituirea cauzei

spre rejudecare în prima instanță sau, după caz, casarea parțială a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

respinse pretențiile intimatului cu privire la încasarea indemnizației pentru calitatea de

membru al consiliului de administrație în mărime de 26 903,22 de lei și reparării

prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei, iar în partea încasării premiului trimestrial

pentru perioada 01 ianuarie 2018 – 31 martie 2018, să fie modificată suma încasată de

instanțe de 13057,20 de lei cu suma 11993,6 lei, în rest hotărârile să fie menținute.

Totodată, să fie încasată din contul intimatului în beneficiul recurentei taxa de stat

pentru apel – 1544,06 lei și recurs – 469,5 lei.

În motivarea recursului s-a invocat că urma a fi atras în proces Ministerul

Economiei și Infrastructurii, deoarece, pretenția cu privire la încasarea indemnizației

lunare pentru calitatea de membru al consiliului de administrație al ÎS „Administrația

de Stat a Drumurilor”, este întemeiată pe ordinul nr. 269 din 15 noiembrie 2017, al cărui

emitent este altă instituție decât recurenta și anume, Ministerul Economiei și

7

Infrastructurii. Prin urmare, pentru inacțiunile părții care nu a fost antrenată în proces,

ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” nu poate purta răspundere materială.

A menționat că, Ghițu Alexandru pretinde la încasarea indemnizației pentru

calitatea de membru al consiliului, însă, conform statutului ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor”, în componența consiliului de administrație intră, în mod obligatoriu,

reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai colectivului de muncă. Astfel, din

momentul eliberării din funcție a intimatului, evident că acesta nu putea reprezenta

interesele colectivului de muncă al întreprinderii, circumstanță care demonstrează

imposibilitatea întrunirii condiției date de către Ghițu Alexandru.

Recurenta a indicat că potrivit art. 8 alin. (4) din Legea cu privire la întreprinderea

de stat și întreprinderea municipală, membrii consiliului de administrație al

întreprinderii își exercită atribuțiile prin cumul cu funcția lor de bază. Deci, în cazul dat,

calitatea de membru al consiliului de administrație, pretinsă de intimat în perioada

12 martie 2018 – 07 decembrie 2018, nu mai era exercitată prin cumul cu funcția de

bază, întrucât a fost eliberat din funcția de șef al serviciului juridic, iar, ÎS

„Administrația de Stat a Drumurilor” nu mai avea niciun temei legal de a-i achita

indemnizația pentru calitatea de membru al consiliului.

Mai mult ca atât, după eliberarea din funcție a intimatului au avut loc doar două

ședințe ale Consiliului de Administrație, la 13 martie 2018 și 24 aprilie 2018, la care

intimatul nu a participat, fapt ce se confirmă prin procesele-verbale a ședințelor.

Cu referire la încasarea premiului trimestrial pentru perioada 01 ianuarie 2018 -

12 martie 2018, recurenta a indicat că, reieșind din calculul prezentat de Alexandru

Ghițu, ultimul și-a calculat salariul trimestrului I al anului 2018 nu proporțional

timpului lucrat, dar, reieșind din cuantumul funcției de bază, fapt ce contravine

normelor din Regulamentul privind modul de premiere a salariaților ÎS „Administrația

de Stat a Drumurilor”, care stabilesc că, premiile curente se plătesc proporțional

timpului lucrat.

ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” a invocat că, instanțele neîntemeiat au

încasat suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, deoarece în speță lipsesc

condițiile legale de reparare a prejudiciului moral de către angajator conform art. 329

din Codul muncii.

La data de 29 septembrie 2021 Ghițu Alexandru a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei

instanței de apel în partea respingerii pretențiilor și pronunțarea în această parte a unei

hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral, cu încasarea din contul intimatei

a penalității legale în mărime de 28 041,84 de lei, dobânzii de întârziere în mărime de

21 545,75 de lei și pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului în mărime de

5081,93 de lei.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel neîntemeiat nu a

încasat dobânda de întârziere, deoarece obligația de achitare a drepturilor salariale este

o obligație pecuniară, fiind astfel îndreptățit să solicite încasarea dobânzii de întârziere

în legătură cu neonorarea de către intimată a obligației de plată în termen a drepturilor

salariale.

8

A afirmat că instanțele ierarhic inferioare urmau să aplice în speță prevederile

art. 330 din Codul muncii, or, conform art. 4 alin. (1) din Legea salarizării nr. 847 din

14 februarie 2002, în sistemul tarifar și sistemele netarifare salariul include salariul de

bază (salariul tarifar, salariul funcției), salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la

salariul de bază) și alte plăți de stimulare și compensare.

De asemenea, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariilor

este prevăzută în art. 35 din Legea salarizării, care prevede că, compensarea pierderii

unei părți din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de plată a acestuia se

efectuează prin indexarea obligatorie și în mărime deplină a sumei salariului calculat

dacă reținerea acestuia a constituit o lună calendaristică și mai mult după expirarea lunii

următoare lunii pentru care urma să se plătească salariul. Compensarea pierderii unei

părți din salariul neachitat la timp se efectuează separat pentru fiecare lună prin

majorarea lui în conformitate cu coeficientul inflației, care se calculează prin împărțirea

ultimului indice publicat al prețurilor de consum la momentul plății reale a salariului la

indicele prețurilor de consum ale lunii următoare lunii pentru care se plătește salariul.

Indicele prețurilor de consum se determină în calcul cumulativ de la începutul anului

față de luna decembrie a anului precedent anului de plată. Compensarea pierderii unei

părți din salariul neachitat la timp se efectuează în cazul în care coeficientul inflației în

perioada de neachitare a salariului depășește cota de 2%.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 09 iunie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la adresele electronice ale părților la data de 29 iulie 2021 (f.d. 252, volumul II).

Astfel, recursurile declarate de către ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” la

14 septembrie 2021 și de către Ghițu Alexandru la 29 septembrie 2021, sunt în termen.

Copiile recursurilor au fost expediate în adresa părților, cu înștiințarea despre

depunerea referințelor (f.d. 12, 19 volumul II).

Prin referința depusă la 13 octombrie 2021, ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor” a solicitat de a considera recursul depus de Ghițu Alexandru ca inadmisibil,

deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

La 03 noiembrie 2021 Ghițu Alexandru a depus referință, prin care a solicitat de

a considera recursul declarat de ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

9

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ghițu Alexandru și ÎS

„Administrația de Stat a Drumurilor”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

10

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de Ghițu

Alexandru și ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de Ghițu Alexandru și ÎS „Administrația de Stat a

Drumurilor”, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Ghițu Alexandru și Întreprinderea de Stat „Administrația

de Stat a Drumurilor”, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

11