2ra-453/23 — cu privire la încasarea sporului salarial și penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-453/23 2-21071224-01-2ra-22032023 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: V. Schibin) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 06 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și de Întreprinderea Municipală „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Pînzari împotriva Întreprinderii Municipale „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” cu privire la încasarea sporului salarial și penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Întreprinderea Municipală „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, casată parțial hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în partea încasării despăgubirii de întârziere și a prejudiciului moral, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri, c o n s t a t ă: La 13 mai 2021, Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” cu privire la încasarea sporului salarial și penalității de întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că la data de 28 noiembrie 2019 între Ecaterina Pînzari și ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 104. Potrivit prevederilor contractuale, salariul de funcție constituie 5 000 de lei. La data de 17 decembrie 2019, între pârțile contractului de muncă a fost încheiat acordul suplimentar, prin care Ecaterina Pînzari a fost transferată în funcție de șef Secția Resurse Umane în cadrul ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”. 1 A menționat că, deși la angajarea în câmpul muncii în cadrul întreprinderii municipale, reclamanta avea o vechime în muncă de peste trei ani în cadrul Primăriei s. Sadovoe, mun.

Bălți, perioada dată nu a fost inclusă în vechimea de muncă și, ca urmare, nu i-a fost achitat sporul lunar pentru vechime în muncă în mărime de 10% din salariul funcției. Totodată faptul, că reclamanta a activat în cadrul Primăriei se confirmă prin înscrierile din carnetul de muncă. În susținerea cerințelor sale, partea reclamantă a invocat pct. 5, subpct. 6) din Regulamentul privind modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă angajaților întreprinderilor din domeniul gospodăriei locativ-comunale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 169 din 16 februarie 2008, potrivit căruia în vechimea în muncă ce acordă dreptul de a primi sporul pentru vechime în muncă se include, de asemenea, perioada de muncă în autoritățile administrației publice care efectuează gestionarea gospodăriei locativ-comunale.

S-a specificat că aceleași prevederi sunt stipulate și în pct. 5.14 din Contractul colectiv de muncă. Potrivit prevederilor Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, consiliul local, în colaborare cu primarul localității, organizează serviciile publice de gospodărie comunală și ia măsuri pentru buna funcționare a serviciilor respective de gospodărie comunală. La acest aspect, partea reclamantă a invocat și prevederile art.14 al. (2) lit. h), art. 29 al. (1) lit. i) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, concluzionând că administrația publică locală a satului Sadovoe este autoritatea care gestionează gospodăria locativ-comunală din localitate, fapt confirmat prin actul nr.71 din 14 aprilie 2021. Ca urmare, consideră că perioada de muncă a persoanelor care au lucrat în cadrul Primăriei s. Sadovoe din mun.

Bălți se include în vechimea de muncă, fapt ce acordă dreptul de a primi sporul pentru vechimea în muncă, spor care nu i-a fost achitat reclamantei. Fiind invocate prevederile art. 130 alin. (1), 142 alin.(1) lit. b) din Codul muncii și pct. 2 și 3 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 169 din 16 februarie 2008, reclamanta consideră, că având în vedere că i-a fost reținută plata salariului din vina angajatorului, prin neachitarea sporului pentru vechimea în muncă în mărime de 10% din salariul de funcție, la data de 30 martie 2021, în adresa pârâtei, a fost expediată o cerere prealabilă în care s-a solicitat achitarea plăților și soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară.

Nefiind soluționat litigiul pe cale extrajudiciară, a fost înaintată acțiunea în judecată. În drept, Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și-a întemeiat pretențiile în temeiul pct. 2, 3, 5, subpct.6) a Regulamentului privind modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă angajaților întreprinderilor din domeniul gospodăriei locativ-comunale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 169 din 16 februarie 2008, art. 329-330, 354-355 din Codul muncii.

Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu a solicitat încasarea de la ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” în beneficiul său a sporului pentru vechimea în muncă în mărime de 10% din salariul de funcție, 2 pentru întreaga perioadă de activitate a reclamantei în cadrul ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, încasarea a 0,3% din suma neplătită în termen a salariului (suplimentului) pentru fiecare zi de întârziere, încasarea prejudiciului moral în mărime de două salarii medii, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu, a depus cerere privind concretizarea cuantumului pretenției, prin care a solicitat încasarea de la ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” în beneficiul său a salariului suplimentar (sporul pentru vechimea în muncă în mărime de 10 % față de salariul de funcție) pentru întreaga perioadă cât a lucrat în sumă totală de 9 958,50 de lei, încasarea a 0,3 % din suma neplătită în termen a salariului, pentru fiecare zi de întârziere, din motivul reținerii acestor plăți din vina angajatorului în sumă de 12 351,07 de lei, încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 37-37-verso).

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost admisă parțial acțiunea (f. d. 74, 80-87). S-a încasat de la ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” în beneficiul Ecaterinei Pînzari suma de 9 958,50 de lei, cu titlu de restanță la plata sporului salarial, suma de 13 307,02 lei, cu titlu de despăgubire pentru întârziere, suma de 1 000 de lei, cu titlu prejudiciu moral, suma de 3 804,60 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică, în total suma de 28 070,12 de lei. În rest, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea. În consolidarea soluției adoptate, instanța de fond a constatat că reieșind din perioada de muncă lucrată de Ecaterina Pînzari în cadrul Administrației Publice Locale a s. Sadovoe, mun.

Bălți, aceasta se încadrează în prima categorie de beneficiari ai sporului pentru vechimea în muncă – 10 % față de salariul tarifar, prevăzut în pct.1 din Regulamentul privind modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă angajaților întreprinderilor din domeniul gospodăriei locativ-comunale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.169 din 16 februarie 2008. Conform calculului sporului salarial omis de 10% din suma fiecărei plăți salariale, determinată conform cererii de concretizare a pretenției, valoarea sporului salarial neachitat reclamantei în cadrul întreprinderii pârâte constituie 9 958,50 de lei. Nefiind administrate probe care să confirme achitarea sporului dat, instanța de fond a dispus încasarea silită de la pârât în beneficiul Ecaterinei Pînzari a sumei de 9 958,50 de lei cu titlu de restanță la plata sporului salarial.

Reieșind din faptul că, suplimentul la salariu sub forma sporului pentru vechime nu a fost calculat și achitat reclamantei, a fost dispusă calcularea despăgubirii de întârziere în conformitate cu prevederile art. 330 alin.(2) din Codul Muncii, până la data de 08 noiembrie 2021. Pe perioada de întârziere în achitarea plății salariale, sporul salarial pentru vechimea în muncă, pentru perioada 26 decembrie 2019 – 08 noiembrie 2021 constituie suma de 13 307,02 de lei. 3 Instanța de fond a apreciat că suma de 1 000 de lei este suficientă cu titlu despăgubire pentru prejudiciului moral și compensarea suferințelor provocate în rezultatul neachitării la timp a sporului pentru vechime, ce constituie un supliment la salariu, în comparație cu suma de 14 000 de lei, pretinsă.

La 01 decembrie 2021, Întreprinderea Municipală „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, în termenul prevăzut la art.362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, iar la 26 aprilie 2022, a depus apelul motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe (f. d. 76, 95-97). Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, casată parțial hotărârea din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în partea încasării despăgubirii pentru întârziere și a prejudiciului moral, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care aceste pretenții au fost respinse.

S-a micșorat suma dispusă spre încasare de la ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” în beneficiul Ecaterinei Pînzari de la 28 070,12 de lei la 13 763,1 de lei. În rest, a fost menținută hotărârea (f. d. 114, 115-119-verso). În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că instanța de fond neîntemeiat a admis cerința cu privire la încasarea despăgubirii pentru întârziere în mărime de 0,3 % din suma neplătită în termen, în cuantum de 13 307,02 de lei, pentru perioada 26 decembrie 2019 – 08 noiembrie 2021. Instanța de apel a conchis că prevederile art. 330 din Codul muncii, nu sunt aplicabile, or, reclamanta nu a fost privată de dreptul de a munci și nu i-a fost reținut salariul.

Prin urmare, instanța de fond în mod eronat a dispus încasarea sumei în temeiul art.330 alin.(2) din Codul muncii. Totodată, instanța de apel a calificat drept neîntemeiată cerința cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 1 000 de lei, deoarece nu a fost stabilit dacă Ecaterina Pînzari a fost sau nu discriminată la locul de muncă, fapt ce ar determina repararea prejudiciului moral, iar neachitarea sporului nu poate fi încadrat în aceste acțiuni. La fel, instanța de apel a stabilit că, suma dispusă spre încasare de la ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” în beneficiul Ecaterinei Pînzari urmează a fi micșorată până la suma de 13 763,1 de lei, ce include suma încasată cu titlu de restanță la sporul salarial în mărime de 9 958,50 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 3 804,60 de lei.

La 27 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe (f. d. 128-131). În motivarea recursului, Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu a indicat că instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material, invocând interpretarea eronată a prevederile art. 330 din Codul muncii. Or, la judecarea cauzei instanța urma să interpreteze conținutul art. 330 din Codul 4 muncii în coroborare cu prevederile art.9 alin. (1) lit. d), art.130 alin.(1) și art. 142 alin.(1) din Codul muncii.

La 28 februarie 2023, prin intermediul oficiului poștal, ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” a declarat recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f. d. 134-139). În susținerea recursului, a menționat că instanța de fond și instanța de apel nu a aplicat legea care trebuie să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Instanța de fond și instanța de apel eronat au constatat faptul că pretențiile Ecaterinei Pînzari cu privire la încasarea sporului la salariu pentru vechime în muncă în mărime de 10 % față de salariul de funcție sunt legale și se încadrează în prevederile legislației în vigoare.

A indicat că instanța de fond și-a întemeiat hotărârea pe date eronate, prezentate intenționat de intimat, care contravin legislației în vigoare. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost expediată, prin intermediul poștei electronice, în adresa reprezentantului Ecaterinei Pînzari, avocatului Gragoș Grosu, la 29 decembrie 2022, ceea ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 120-verso).

Totodată, la 29 decembrie 2022 copia deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost expediată, prin intermediul oficiului poștal, în adresa Ecaterinei Pînzari și ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 120), fiind recepționată de către recurenți la 05 ianuarie 2023, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 121-122). Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursurile la 27 februarie 2023 și, respectiv, la 28 februarie 2023, în termenul legal.

La 23 martie 2023, în adresa Ecaterinei Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” au fost expediate copiile recursurilor declarate de Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 140), fiind recepționate de către avocatul Dragoș Grosu și ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” la 28 martie 2023, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 142-143 ), de la Ecaterina Pînzari corespondență care a fost restituită în adresa instanței cu mențiunea factorului poștal „nereclamat” (f. d. 144-146).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit. 5 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor depuse de către Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și de ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs depuse de către Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și de ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recursuri se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererilor de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către 6 instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs declarat de Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și de ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile declarate de Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și de ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți” conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea 7 greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și de ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, ca fiind inadmisibile. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ecaterina Pînzari, reprezentată de avocatul Dragoș Grosu și ÎM „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Diana Stănilă 8