2r-516/23 — incasarea datoriei, repararea prejudiciului

2r-516/23 — incasarea datoriei, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2r-516/23

2-23038775-01-2r-17112023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Ruslan Grier, reprezentat de avocatul Rodica

Cojocar,

în cauza civilă,la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadi Rusu

împotriva lui Ruslan Grier cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-

a refuzat repunere în termenul de apel și s-a restituit cererea de apel ca fiind

tardivă,

c o n s t a t ă:

La 15 martie 2023, Ghenadi Rusu, reprezentat de avocatul Ana Sofroni, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ruslan Grier, solicitând

încasarea sumei de 155 000 de lei, cu titlu de împrumut, acordat conform recipisei

din 19 octombrie 2021, a sumei de 38 639 de lei, cu titlu de dobândă de întârziere,

a sumei de 4 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 16 martie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

primit în procedură contencioasă cererea de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadi Rusu și s-a încasat

de la Ruslan Grier în beneficiul lui Ghenadi Rusu datoria în mărime de 155 000 de

lei și dobânda de întârziere în mărime de 38 639 de lei. S-a încasat de la Ruslan

Grier în beneficiul lui Ghenadi Rusu suma de 10 809,17 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată. În rest, acțiunea s-a respins.

La 12 iulie 2023, Ruslan Grier a depus cerere de apel împotriva hotărârii din

06 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând repunerea în

termenul de apel, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei decizii de respingere acțiunii.

Prin încheierea din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a refuzat

repunerea în termen a apelului declarat de Ruslan Grier. S-a restituit cererea de

apel depusă de Ruslan Grier împotriva hotărârii din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, ca fiind tardivă.

1

La 03 noiembrie 2023, inclusiv prin intermediul poștei electronice (f.d.62,

70), Ruslan Grier, reprezentat de avocatul Rodica Cojocar, a declarat recurs

împotriva încheierii din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii contestate, restituirea cauzei spre

rejudecare în Curtea de Apel Bălți, la etapa punerii pe rol a cererii de apel.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, la 05 aprilie 2023, a expediat

Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin intermediul poștei electronice, referința și

cererea de amânare, mesajul fiind recepționat de instanță. Instanța de judecată nu a

luat în considerare cererile depuse precum și obiecțiile material- juridice expuse în

referință, ignorându-le neîntemeiat. Instanța de fond nu s-a expus asupra cererii de

amânare sau motivele refuzului de a amâna ședința de judecată.

Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului

Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară

sunt cerințele fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al

dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea ar trebui să evidențieze că, judecătorul a examinat cu adevărat

chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate. Art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub

aspectul instituirii obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile

adoptate din perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea

de a motiva coerent și unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista

contradicții între motivare și dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în

fața eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă

posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.

Totodată, Codul de Procedură Civilă consacră principiul general după care

orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru

soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată atât în interesul unei bune

administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru

a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

Recurentul a afirmat că, ședința de judecată a avut loc în lipsa sa și a

reprezentantul său, fără a examina cererile depuse, ceea ce determină incidența

motivului de casare a hotărârii primei instanțe. Astfel, nu a cunoscut despre

adoptarea hotărârii, motivele admiterii cererii de chemare în judecată și, respectiv,

a fost lipsit de dreptul de formula în termen cererea de apel.

Soluția instanței de apel cu privire la încălcarea termenului de depunere a

apelului contravine normelor de drept și este în contradicție cu circumstanțele

cauzei. La momentul depunerii cererii privind eliberarea hotărârii motivate, deja a

manifestat dezacordul cu aceasta, deși, nu a numit-o cerere de apel. Prin cererea de

apel nemotivată a solicitat emiterea hotărârii motivate. Apelul este mijlocul

procesual prin care partea nemulțumită de hotărârea primei instanțe, solicită

instanței superioare, în condițiile prevăzute de lege, reformarea hotărârii atacate ori

anularea acesteia. Dacă cererea nu întrunește condițiile de fond și de formă, ori nu

este achitată taxa de stat, judecătorul instanței de apel nu dă curs cererii, acordând

2

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă le va înlătura în

termen, apelul se va considera depus la data prezentării ei inițiale. În caz contrar,

instanța restituie cererea de apel.

La adoptarea soluției de nerepunere în termen, instanța de apel și-a motivat

concluziile prin dispoziție art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

Încheierea instanței de apel este în contradicție cu circumstanțele cauzei și există

motive justificate pentru încălcarea acestui termen, fără a lua în considerare că

instanța de fond a purces la examinarea cauzei, însă nu a soluționat cererea de

amânare și nu a informat părțile interesate despre data și ora efectivă a ședinței de

judecată. Astfel, instanța de fond a creat un mediu în care nu și-a putut exercita

dreptul fundamental la apărare și să-și prezinte punctul de vedere. Omisiunea din

partea instanței de apel a avut un impact grav asupra drepturilor sale procesuale,

afectând corectitudinea procesului și conducând la o hotărâre ce poate fi

considerată nevalidă, din cauza nerespectării procedurilor legale. La fel, nu a fost

informat corespunzător despre hotărârea instanței de fond și modul de contestare.

Argumente ignorate neîntemeiat de instanța de apel, care a menținut o hotărâre

adoptată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Copia recursului a fost expediată intimatului, prin scrisoarea datată cu 17

noiembrie 2023 (f.d.68).

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Instanța de apel a emis încheierea la data de 12 octombrie 2023, iar cererea de

recurs a fost depusă la data de 03 noiembrie 2023.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei încheierii instanței de apel către

participanții la proces la 20 octombrie 2023, inclusiv prin intermediul poștei

electronice (f.d.61-61 verso). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar,

coroborate cu normele de drept pertinente speței, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii contestate, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, hotărârea din

06 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost contestată la data de 12

iulie 2023, cu apel de către Ruslan Grier, care a solicitat și repunerea în termenul

de apel (f.d.44-46).

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

3

În corespundere cu prevederile art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură

civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel

se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Instanța de apel, prin încheierea din 12 octombrie 2023, în temeiul art. 369

alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, a refuzat repunerea în termen a

apelului declarat de Ruslan Grier. A restituit cererea de apel depusă de Ruslan

Grier împotriva hotărârii din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, ca

fiind tardivă (f.d.57-60).

În virtutea art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind corectă

concluzia instanței de apel privind refuzul repunerii în termenul de apel cu

restituirea apelului ca fiind înaintat tardiv.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să

fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în

termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la

acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a

cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea

termenului de procedură.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că, avocatul

recurentului, în esență, în recursul declarat a invocat despre examinarea cauzei în

lipsa sa și a pârâtului/recurent, neexaminarea cererii de amânare, neînștiințarea

despre data și ora ședinței de judecată și necomunicarea corespunzătoare a hotărârii

primei instanțe și modul de contestare a acesteia.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

precizează că, din materialele cauzei rezultă că, la data de 17 martie 2023 (f.d.21),

în adresa pârâtului a fost expediată copia încheierii din 16 martie 2023 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin care a fost acceptată spre examinare cerere

de chemare în judecată (f.d.17), împreună cu copia acțiunii înaintate de Ghenadi

Rusu, cu scrisoare recomandată, recepționată conform avizului de recepție de către

pârât, la data de 24 martie 2023 (f.d.22). Atât în încheierea menționată, cât și în

citație, era reflectată data și ora ședinței de judecată, 06 aprilie 2023, ora 12:30, la

care ultimul nu s-a prezentat.

În atare circumstanțe, decade argumentul avocatului recurentului privind lipsa

informării despre data și ora ședinței de judecată de către prima instanță.

Totodată, deși, recurentul a pretins că nu i-a fost comunicat corespunzător

hotărârea primei instanțe și modul de contestare a acesteia, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție notează că, prin scrisoarea datată cu 07 aprilie 2023

(f.d.28), în temeiul art. 236 alin.(4) din Codul de procedură civilă, pârâtului i-a fost

expediată copia dispozitivului hotărârii judecătorești din 06 aprilie 2023,

4

recepționată de către ultimul la data de 14 aprilie 2023, conform avizului de

recepție (f.d.35). Respectiv, alegația recurentului referitor la necomunicarea

corespunzătoare a hotărârii primei instanțe și modul de contestare este

neîntemeiată.

În această succesiune logică, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție relevă că, pârâtul/recurent a avut posibilitate de a depune cererea de apel

împotriva hotărârii primei instanțe din 06 aprilie 2023, în interiorul termenului de

30 de zile, de la data pronunțării dispozitivului hotărârii judecătorești.

Referitor la argumentul avocatului recurentului precum că, prin depunerea

cererii de eliberare a hotărârii motivate, deși, nu era denumită cerere de apel, și-a

exprimat dezacordul cu hotărârea primei instanțe, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că, legislația în vigoare stabilește că hotărârea

primei instanțe se contestă cu apel. Astfel, cererea de eliberare a hotărârii motivate

înaintată la 27 aprilie 2023 de către Ruslan Grier, nu poate fi calificată ca o cerere

de apel, chiar și în condițiile în care ar presupune intenția ulterioară a pârâtului de a

contesta hotărârea judecătorească.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca

fiind relevantă constatarea instanței de apel precum că, dacă Ruslan Grier nu

cunoștea faptul că cererea de eliberare a hotărârii motivate nu este un apel, având

în vedere apelarea la serviciile avocatului Rodica Cojocar la data de 02 mai 2023,

conform mandatului avocațial (f.d.37), până la data expirării termenului de apel de

30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii judecătorești, partea

apelantă avea posibilitatea depunerii unui apel nemotivat.

De altfel, art. 365 alin.(1) din Codul de procedură civilă prevede cuprinsul

cererii de apel, și anume, în cererea de apel se indică: a) instanța căreia îi este

adresat apelul; b) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului,

calitatea lui procedurală; c) hotărârea atacată, instanța care a emis-o, completul de

judecată, data emiterii; d) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;

e) probele invocate în susținerea apelului; f) solicitarea apelantului; g) numele și

domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citați în apel; h) documentele ce se

anexează.

În sensul art. 365 alin. (11) din Codul de procedură civilă, elementele cererii

de apel prevăzute la alin.(1) lit.d), e) și h) pot fi incluse într-o cerere de apel

suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale.

Subsecvent, materialele cauzei atestă că, cererea de apel împotriva hotărîrii

judecătorești din 06 aprilie 2023 a fost depusă de către Ruslan Grier doar la data de

12 iulie 2023 (f.d.44-46), cu omiterea termenului de apel. Or, pârâtul/recurent nu a

fost lipsit de dreptul de a depune un apel inițial, care ulterior putea fi suplimentat în

temeiul art. 365 alin. (11) din Codul de procedură civilă.

Totodată, în virtutea art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele

procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de

ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În altă ordine de idei, pornind de la circumstanțele reliefate anterior, în

situația în care apelantul/recurent a avut posibilitatea de a depune cererea de apel în

interiorul termenului stabilit de legiuitor, ceea ce nu a realizat la caz, nu este

relevant nici argumentul privind neexaminarea cererii de amânare adresată

5

instanței de fond, or, această pretinsă omisiune putea fi verificată și apreciată doar

la examinarea cererii de apel în fond, însă nu la etapa soluționării chestiunii punerii

pe rol a cererii de apel.

În virtutea art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Având în vedere că, apelul împotriva hotărârii primei instanțe a fost depus cu

omiterea termenului prevăzut de lege, instanța de apel întemeiat a conchis că

cererea de apel urmează a fi restituită ca fiind depusă tardiv.

Partea are obligația de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale

procedurale în conformitate cu prevederile art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din

Codul de procedură civilă.

Părțile antrenate într-un proces, trebuie să se comporte cu bună credință în

raport cu drepturile procedurale conferite de legislator și trebuie să urmărească cu

bună-credință desfășurarea procesului, remarcă sugerată și de jurisprudența

CtEDO. Jurisprudența constantă a CtEDO a stabilit că, revine primordial celor

interesați să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea

cauza Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito

Maestre Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

În situația în care materialele cauzei atestă că, instanța de judecată și-a onorat

obligația de a înștiința pârâtul despre litigiul aflat pe rol, se confirmă ipoteza

instanței de apel, care justificat a reținut că apelantul a omis termenul de contestare

cu apel, iar alegațiile redate în recurs nu justifică omiterea termenului de apel,

precum nici nu pot fi imputate instanței de judecată.

Prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil, inclusiv dreptul de

acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția

Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, promovat în

jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv garantat de art.13 din

Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurentul și-a neglijat posibilitatea de

valorificare a drepturilor procedurale în modul și termenul stabilit de legiuitor.

Art. 10 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă statuează că, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Sancțiunile procedurale vizează

atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât

și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii,

constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru

neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a

reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate,

în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

În corolar, instanța de apel corect a restituit în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b)

din Codul de procedură civilă cererea de apel, ca fiind depusă în afara termenului

legal. Or, instanța de apel justificat a conchis că, motivul invocat de Ruslan Grier

referitor la omiterea termenului de declarare a apelului, nu este întemeiat, având în

6

vedere recepționarea de către Ruslan Grier, la data de 14 aprilie 2023 a

dispozitivului hotărârii judecătorești din 06 aprilie 2023, iar motivele omiterii

termenului sunt imputabile apelantului.

Prin impunerea unor termene limite în vederea valorificării drepturilor

pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a justiției și asigurarea

securității raporturilor juridice.

Din considerentele redate, recursul declarat, urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ruslan Grier, reprezentat de avocatul Rodica

Cojocar.

Se menține încheierea din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadi Rusu împotriva lui

Ruslan Grier cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

7