2r-29/23 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-29/2023 2-15227192-01-2r-16012023 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (Gh. Bîrnaz) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Vascan, V. Negru, E. Fistican) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu) D E C I Z I E 15 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând recursul declarat de Ion Gherman și Ala Gherman, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatol Burlacu împotriva lui Ion Gherman, intervenient accesoriu Ala Gherman, privind încasarea datoriei, împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Gherman și Ala Gherman împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 08 septembrie 2011, Burlacu Anatol a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gherman Ion, intervenient accesoriu Gherman Ala, privind încasarea datoriei prin care a solicitat încasarea de la Gherman Ion a datoriei în sumă de 32 800 de dolari SUA și 28 400 de euro, încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 14 888 de dolari SUA și 12 897,50 de euro și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Burlacu Anatol. S-a încasat de la Gherman Ion în beneficiul lui Burlacu Anatol datoria în sumă de 32 800 de dolari SUA și 28 400 de euro, sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii, dobânda de întârziere în sumă de 397 271,10 de lei, cheltuieli pentru plata taxei de stat în sumă de 25 000 de lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 12 500 de lei și cheltuieli de citare a pârâtului în sumă de 230,34 de lei. S-a menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor pârâtului prin încheierea din 13 septembrie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău. Prin decizia din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Gherman Ion și Gherman Ala și s-a menținut hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. La 01 iulie 2022, Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman, au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman și a fost menținută încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 12 octombrie 2022, Gherman Ion și Gherman Ala au depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, în temeiul art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gherman Ion și Gherman Ala împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. La 04 ianuarie 2023, Gherman Ion și Gherman Ala au declarat recurs împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea integrală a încheierii, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

În motivarea recursului a menționat că, încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este ilegală și pasibilă casării, deoarece instanța a dat o apreciere greșită cererii de revizuire formulate în baza ordonanței definitive din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție atât sub aspect probatoriu și constatărilor de fapt cât și sub aspect de apreciere în drept, or proba nouă și anume ordonanța nominalizată reprezintă temeiul juridic legal în baza căruia urmează în mod imperativ a fi deschisă procedura de revizuire a dosarului civil vizat, în strictă conformitate cu prevederile la art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă. Menționează că, aprecierea instanței de apel referitor la ordonanța definitivă din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție, este în contradicție cu prevederile la ari.

467 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură penală, care echivalează în putere de drept si putere executorie hotărârile judecătorești definitive cu ordonanțele procurorului privind încetarea urmăririi penale. Or, această ordonanță este asemenea hotărârilor judecătorești definite conform art. 467 din Codul de procedură penală și este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice.

Relatează că, ordonanța din 06 septembrie 2022, este una constativă a faptului comiterii infracțiunii prevăzute la art. 329 alin (1) din Codul penal de către angajații DCCO DSO MAI în raport cu ridicarea abuzivă și ulterioara distrugerea și pierderea tuturor originalelor probelor relevante direct dosarului civil Burlacu vs Gherman, iar cauza penală nr.20190360465 a fost încetată anume pe motivul constatării faptului comiterii infracțiunii, cu clasarea procesului pe motiv de intervenire a termenului de prescripție, motiv din care dosarul penal nu a fost remis în instanța de judecată în vederea obținerii unei sentințe definitive, or anume pentru asemeni situații în care nu se poate da hotărâre din cauza că s-a împlinit termenul de prescripție a incriminării legiuitorul a și prevăzut textul la art. 467 alin (1), (2) și (3) din Codul de procedură penală, care indică expres caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive si al ordonanțelor procurorului privind încetarea urmăririi penale, care sunt echivalate în putere executorie de drept or, după puterea obligatorie și executorie ordonanța din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție are același statut juridic ca și a hotărârilor judecătorești definitive.

Consideră recurenții că, reieșind din spiritul, logica și litera legii prevăzute la art. 467 alin (1), (2) și (3) din Codul de procedură penală care echivalează caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive și al ordonanțelor procurorului privind încetarea urmăririi penale, care sunt echivalate în putere executorie de drept, după puterea obligatorie și executorie ordonanța definitivă din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție are același statut juridic ca si a hotărârilor judecătorești definitive și anume pentru asemeni situații în care nu se poate da hotărâre din cauza că s-a împlinit termenul de prescripție a incriminării.

Au mai invocat că, textul art. 449 lit. a) din Codul de procedură penală „s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă” - este neconstituțional și în contradicție cu prevederile la art. 4, art. 9, art. 20, art. 46, art. 54 și art.127 din Constituția Republicii Moldova. Or, și conform legislației Republicii Moldova, faptul comiterii unei infracțiuni poate avea loc atât prin sentință penală irevocabilă cât și prin ordonanță de constatare a faptului comiterii infracțiunii cu încetarea urmării penale pe faptul intervenirii termenului de prescripție, exact ca în cazul ordonanței definitive din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție de constatare a faptului comiterii faptului infracțiunii care are același statut juridic ca și a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

La 16 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului pentru notificare copia recursului depus de Gherman Ion și Gherman Ala împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 14 decembrie 2022. Conform scrisorii de comunicare a actului procedural, încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de 22 decembrie 2022 (f.d.

185), însă date despre recepționarea acesteia, la materialele cauzei, lipsesc astfel, recursul declarat la 04 ianuarie 2023, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Cu referire la fondul revizuirii, instanța de recurs învederează că, în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege. Având în vedere că esența revizuirii presupune redeschiderea procedurilor judiciare asupra unei cauze civile, care a fost soluționată printr-un act judecătoresc irevocabil și poate produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate.

În caz contrar, s-ar admite o ingerință asupra securității raportului juridic. Astfel, revizuirea permite redeschiderea în condițiile legii a procedurilor judiciare asupra unei cauze civile care a fost soluționată printr-un act judecătoresc irevocabil. Reieșind din natura specifică a revizuirii, legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia. Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, obligația pozitivă a revizuentului de a indica în cererea de revizuire în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449, anexând probele ce confirmă aceste circumstanțe. Or, Gherman Ion și Gherman Ala în temeiul art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă a depus cerere de revizuire, menționând că există ordonanța definitivă din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție, care poate fi asimilată cu existența unei sentințe penale irevocabile.

În conformitate cu art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă. La caz, Gherman Ion și Gherman Ala fac trimitere la ordonanța din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție, privind refuzul în începerea urmăririi penale și clasarea procesului penal nr. 20190360465 din 08 octombrie 2019, pe motivul că a intervenit termenul de prescripție, prin care s-a constatat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) din Codul penal, de către angajații organului de urmărire penală al DCO DSSO MAI la exercitarea acțiunilor procesual- penale în cadrul dosarului penal nr.2009990087, dar totodată, menționează că aceste aspecte nu au fost examinate de către instanța de apel la pronunțarea deciziei din 22 februarie 2017 și acestea depășesc esențial obiectul prezentei cauze.

Aici, instanța de recurs menționează că, norma prevăzută la art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, presupune drept temei de revizuire existența unei sentințe penale irevocabile dar nu a unei ordonanțe așa cum este la caz. De asemenea, este evident că ordonanța enunțată, în baza căruia a fost promovată cererea de revizuire nu este pertinentă prezentei cauze, nu are puterea decisivă asupra deciziei supuse revizuirii or, prin sine această ordonanță nu duce la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor părților elucidate prin decizia din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Colegiul notează că, soluția pronunțată în fond de către instanțele inferioare și a cărei revizuire se solicită, nu a avut la bază ordonanța din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție sau circumstanțele expuse în aceasta, cum ar fi comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) din Codul penal, neglijența în serviciu de către persoanele publice din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, dar a avut la bază niște raporturi de împrumut dintre revizuenți și intimat.

Colegiul stabilește că, ordonanța din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție, prin care s-a constat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) din Codul penal, de către angajații organului de urmărire penală al DCO DSSO MAI la exercitarea acțiunilor procesual-penale în cadrul dosarului penal nr.2009990087, nu reprezintă un temei de revizuire al deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din motiv că circumstanțele enunțate nu au careva tangențe cu prezenta cauză. Analizând argumentele cuprinse în cererea de revizuire depusă de Gherman Ion și Gherman Ala, Colegiul constată că acestea sunt neîntemeiate și nu pot fi încadrate în temeiul de revizuire prevăzut la 449 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău corect a respins cererea de revizuire, ca fiind inadmisibilă, din motiv că lipsesc motive pentru a redeschide prezenta procedură judiciară. Criticele invocate de revizuenți nu se încadrează în cadrul legal, acestea constituind temei pentru înaintarea unui recurs ordinar, dar nu pentru utilizarea căii extraordinare de atac. În acest sens Colegiul menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare, dar nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a unei hotărâri judecătorești irevocabile încalcă principiul securității raporturilor juridice. Astfel, în condițiile prezentei cauze, admiterea cererii de revizuire va reprezenta o violare a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța de recurs reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat. Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Or, existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare.

Ca excepție, se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii, în caz contrar va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice. Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de drept procedural pertinente cauzei, iar recurenții nu au adus în fața instanței de recurs argumente elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Gherman Ion și Gherman Ala, cu menținerea încheierii din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Ion Gherman și Ala Gherman. Se menține încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatol Burlacu împotriva lui Ion Gherman, intervenient accesoriu Ala Gherman privind încasarea datoriei. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Mariana Pitic Victor Burduh Dosarul nr. 2r-29/2023 2-15227192-01-2r-16012023 Î N C H E I E R E 15 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de Ion Gherman și Ala Gherman, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatol Burlacu împotriva lui Ion Gherman, intervenient accesoriu Ala Gherman privind încasarea datoriei, c o n s t a t ă : La 08 septembrie 2011, Burlacu Anatol a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gherman Ion, intervenient accesoriu Gherman Ala, privind încasarea datoriei, prin care a solicitat încasarea de la Gherman Ion a datoriei în sumă de 32 800 de dolari SUA și 28 400 de euro, încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 14 888 de dolari SUA și 12 897,50 de euro și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Burlacu Anatol. S-a încasat de la Gherman Ion în beneficiul lui Burlacu Anatol datoria în sumă de 32 800 de dolari SUA și 28 400 de euro, sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, dobânda de întârziere în sumă de 397 271,10 de lei, cheltuieli pentru plata taxei de stat în sumă de 25 000 de lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 12 500 de lei și cheltuieli de citare a pârâtului în sumă de 230,34 de lei. S-a menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor pârâtului prin încheierea din 13 septembrie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău. Prin decizia din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Gherman Ion și Gherman Ala și s-a menținut hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. La 01 iulie 2022, Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman, au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman și a fost menținută încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 12 octombrie 2022, Gherman Ion și Gherman Ala au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gherman Ion și Gherman Ala împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. La 04 ianuarie 2023, Gherman Ion și Gherman Ala au declarat recurs împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea integrală a încheierii, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Totodată au solicitat sesizarea Curții Constituționale conform art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție și articolului 121 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă, ridicare excepției de neconstituționalitate a prevederilor din art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă cu suspendare examinării recursului pînă la pronunțarea Curții Constituționale. Autorii cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate au invocat că sintagma „s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă” de la art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile art. art. 4, 9, 20, 46, 54 și 127 din Constituția Republicii Moldova, încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Analizând cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate, în raport cu prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Conform § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Din conținutul normelor legale precitate rezultă indubitabil că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată. Prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs consideră inoportun de a sesiza Curtea Constituțională a Republicii Moldova în vederea supunerii controlului constituționalității sintagmei „s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă” prevăzute la art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, or, specificul procedurii în recurs conform Capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă se limitează la verificarea legalității și temeiniciei acțiunilor instanței vis-a-vis de unele aspecte procedurale la judecarea cauzei.

Așadar, reținând prevederile legale citate supra, Colegiul va respinge cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de Gherman Ion și Gherman Ala cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, a prevederilor din art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 121 alin. (5), art. 270 din Codul de procedură civilă, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de Gherman Ion și Gherman Ala, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Mariana Pitic Victor Burduh