2r-29/23 — incasarea datoriei

2r-29/23 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2r-29/2023

2-15227192-01-2r-16012023

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (Gh. Bîrnaz)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Vascan, V. Negru, E. Fistican)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Ion Gherman și Ala Gherman,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatol Burlacu

împotriva lui Ion Gherman, intervenient accesoriu Ala Gherman, privind încasarea

datoriei,

împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Gherman și Ala

Gherman împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 08 septembrie 2011, Burlacu Anatol a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gherman Ion, intervenient accesoriu Gherman Ala, privind încasarea

datoriei prin care a solicitat încasarea de la Gherman Ion a datoriei în sumă de 32

800 de dolari SUA și 28 400 de euro, încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 14

888 de dolari SUA și 12 897,50 de euro și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Burlacu Anatol.

S-a încasat de la Gherman Ion în beneficiul lui Burlacu Anatol datoria în sumă

de 32 800 de dolari SUA și 28 400 de euro, sau echivalentul în lei moldovenești

conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii, dobânda de întârziere

în sumă de 397 271,10 de lei, cheltuieli pentru plata taxei de stat în sumă de 25 000

de lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 12 500 de lei și cheltuieli de citare

a pârâtului în sumă de 230,34 de lei.

S-a menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor pârâtului prin încheierea din

13 septembrie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Gherman Ion și Gherman Ala și s-a menținut hotărârea din 09 octombrie

2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

La 01 iulie 2022, Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman, au depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gherman Ion, Gherman Ala

și Pavel Gherman împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman și a fost menținută

încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 12 octombrie 2022, Gherman Ion și Gherman Ala au depus cerere de

revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, în

temeiul art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gherman Ion și Gherman Ala

împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 04 ianuarie 2023, Gherman Ion și Gherman Ala au declarat recurs împotriva

încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat

casarea integrală a încheierii, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

În motivarea recursului a menționat că, încheierea din 14 decembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău este ilegală și pasibilă casării, deoarece instanța a dat o

apreciere greșită cererii de revizuire formulate în baza ordonanței definitive din 06

septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție atât sub aspect probatoriu și

constatărilor de fapt cât și sub aspect de apreciere în drept, or proba nouă și anume

ordonanța nominalizată reprezintă temeiul juridic legal în baza căruia urmează în

mod imperativ a fi deschisă procedura de revizuire a dosarului civil vizat, în strictă

conformitate cu prevederile la art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Menționează că, aprecierea instanței de apel referitor la ordonanța definitivă

din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție, este în contradicție cu

prevederile la ari. 467 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură penală, care

echivalează în putere de drept si putere executorie hotărârile judecătorești definitive

cu ordonanțele procurorului privind încetarea urmăririi penale. Or, această

ordonanță este asemenea hotărârilor judecătorești definite conform art. 467 din

Codul de procedură penală și este obligatorie pentru toate persoanele fizice și

juridice.

Relatează că, ordonanța din 06 septembrie 2022, este una constativă a faptului

comiterii infracțiunii prevăzute la art. 329 alin (1) din Codul penal de către angajații

DCCO DSO MAI în raport cu ridicarea abuzivă și ulterioara distrugerea și pierderea

tuturor originalelor probelor relevante direct dosarului civil Burlacu vs Gherman, iar

cauza penală nr.20190360465 a fost încetată anume pe motivul constatării faptului

comiterii infracțiunii, cu clasarea procesului pe motiv de intervenire a termenului de

prescripție, motiv din care dosarul penal nu a fost remis în instanța de judecată în

vederea obținerii unei sentințe definitive, or anume pentru asemeni situații în care

nu se poate da hotărâre din cauza că s-a împlinit termenul de prescripție a

incriminării legiuitorul a și prevăzut textul la art. 467 alin (1), (2) și (3) din Codul

de procedură penală, care indică expres caracterul obligatoriu al hotărârilor

judecătorești definitive si al ordonanțelor procurorului privind încetarea urmăririi

penale, care sunt echivalate în putere executorie de drept or, după puterea obligatorie

și executorie ordonanța din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție are

același statut juridic ca și a hotărârilor judecătorești definitive.

Consideră recurenții că, reieșind din spiritul, logica și litera legii prevăzute la

art. 467 alin (1), (2) și (3) din Codul de procedură penală care echivalează caracterul

obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive și al ordonanțelor procurorului

privind încetarea urmăririi penale, care sunt echivalate în putere executorie de drept,

după puterea obligatorie și executorie ordonanța definitivă din 06 septembrie 2022

a Procuraturii Anticorupție are același statut juridic ca si a hotărârilor judecătorești

definitive și anume pentru asemeni situații în care nu se poate da hotărâre din cauza

că s-a împlinit termenul de prescripție a incriminării.

Au mai invocat că, textul art. 449 lit. a) din Codul de procedură penală „s-a

constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu

cauza care se judecă” - este neconstituțional și în contradicție cu prevederile la art.

4, art. 9, art. 20, art. 46, art. 54 și art.127 din Constituția Republicii Moldova. Or, și

conform legislației Republicii Moldova, faptul comiterii unei infracțiuni poate avea

loc atât prin sentință penală irevocabilă cât și prin ordonanță de constatare a faptului

comiterii infracțiunii cu încetarea urmării penale pe faptul intervenirii termenului de

prescripție, exact ca în cazul ordonanței definitive din 06 septembrie 2022 a

Procuraturii Anticorupție de constatare a faptului comiterii faptului infracțiunii care

are același statut juridic ca și a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

La 16 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

pentru notificare copia recursului depus de Gherman Ion și Gherman Ala împotriva

încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de

apel.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 14 decembrie 2022.

Conform scrisorii de comunicare a actului procedural, încheierea din 14

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces

la data de 22 decembrie 2022 (f.d. 185), însă date despre recepționarea acesteia, la

materialele cauzei, lipsesc astfel, recursul declarat la 04 ianuarie 2023, este în

termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Cu referire la fondul revizuirii, instanța de recurs învederează că, în sensul

Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din

categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate

obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în

cazurile expres determinate de lege.

Având în vedere că esența revizuirii presupune redeschiderea procedurilor

judiciare asupra unei cauze civile, care a fost soluționată printr-un act judecătoresc

irevocabil și poate produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor

juridice civile, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate. În caz

contrar, s-ar admite o ingerință asupra securității raportului juridic.

Astfel, revizuirea permite redeschiderea în condițiile legii a procedurilor

judiciare asupra unei cauze civile care a fost soluționată printr-un act judecătoresc

irevocabil. Reieșind din natura specifică a revizuirii, legiuitorul a prevăzut expres și

exhaustiv la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea

acesteia.

Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, obligația pozitivă a

revizuentului de a indica în cererea de revizuire în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449, anexând probele ce confirmă aceste circumstanțe.

Or, Gherman Ion și Gherman Ala în temeiul art. 449 lit. a) din Codul de

procedură civilă a depus cerere de revizuire, menționând că există ordonanța

definitivă din 06 septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție, care poate fi asimilată

cu existența unei sentințe penale irevocabile.

În conformitate cu art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei

infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă.

La caz, Gherman Ion și Gherman Ala fac trimitere la ordonanța din 06

septembrie 2022 a Procuraturii Anticorupție, privind refuzul în începerea urmăririi

penale și clasarea procesului penal nr. 20190360465 din 08 octombrie 2019, pe

motivul că a intervenit termenul de prescripție, prin care s-a constatat comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) din Codul penal, de către angajații

organului de urmărire penală al DCO DSSO MAI la exercitarea acțiunilor procesual-

penale în cadrul dosarului penal nr.2009990087, dar totodată, menționează că aceste

aspecte nu au fost examinate de către instanța de apel la pronunțarea deciziei din 22

februarie 2017 și acestea depășesc esențial obiectul prezentei cauze.

Aici, instanța de recurs menționează că, norma prevăzută la art. 449 lit. a) din

Codul de procedură civilă, presupune drept temei de revizuire existența unei sentințe

penale irevocabile dar nu a unei ordonanțe așa cum este la caz.

De asemenea, este evident că ordonanța enunțată, în baza căruia a fost

promovată cererea de revizuire nu este pertinentă prezentei cauze, nu are puterea

decisivă asupra deciziei supuse revizuirii or, prin sine această ordonanță nu duce la

apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor părților elucidate prin

decizia din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 09 octombrie

2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Colegiul notează că, soluția pronunțată în fond de către instanțele inferioare și

a cărei revizuire se solicită, nu a avut la bază ordonanța din 06 septembrie 2022 a

Procuraturii Anticorupție sau circumstanțele expuse în aceasta, cum ar fi comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) din Codul penal, neglijența în serviciu de

către persoanele publice din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, dar a

avut la bază niște raporturi de împrumut dintre revizuenți și intimat.

Colegiul stabilește că, ordonanța din 06 septembrie 2022 a Procuraturii

Anticorupție, prin care s-a constat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin.

(1) din Codul penal, de către angajații organului de urmărire penală al DCO DSSO

MAI la exercitarea acțiunilor procesual-penale în cadrul dosarului penal

nr.2009990087, nu reprezintă un temei de revizuire al deciziei din 22 februarie 2017

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău, din motiv că circumstanțele enunțate nu au careva tangențe cu

prezenta cauză.

Analizând argumentele cuprinse în cererea de revizuire depusă de Gherman Ion

și Gherman Ala, Colegiul constată că acestea sunt neîntemeiate și nu pot fi încadrate

în temeiul de revizuire prevăzut la 449 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău corect a respins cererea de revizuire, ca

fiind inadmisibilă, din motiv că lipsesc motive pentru a redeschide prezenta

procedură judiciară. Criticele invocate de revizuenți nu se încadrează în cadrul legal,

acestea constituind temei pentru înaintarea unui recurs ordinar, dar nu pentru

utilizarea căii extraordinare de atac.

În acest sens Colegiul menționează că revizuirea este o cale de atac de

retractare, dar nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a

unei hotărâri judecătorești irevocabile încalcă principiul securității raporturilor

juridice. Astfel, în condițiile prezentei cauze, admiterea cererii de revizuire va

reprezenta o violare a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța de recurs reiterează că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă,

între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza

Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității

raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat. Acest

principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite

revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării

procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Or, existența a două păreri

asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepție, se

face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor

fundamentale și obligatorii, în caz contrar va constitui incontestabil o încălcare a

principiului securității raporturilor juridice.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 14

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de

drept procedural pertinente cauzei, iar recurenții nu au adus în fața instanței de recurs

argumente elocvente în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului

judecătoresc recurat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de

către Gherman Ion și Gherman Ala, cu menținerea încheierii din 22 septembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Ion Gherman și Ala Gherman.

Se menține încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Anatol

Burlacu împotriva lui Ion Gherman, intervenient accesoriu Ala Gherman privind

încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

Dosarul nr. 2r-29/2023

2-15227192-01-2r-16012023

Î N C H E I E R E

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de Ion

Gherman și Ala Gherman,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatol Burlacu

împotriva lui Ion Gherman, intervenient accesoriu Ala Gherman privind încasarea

datoriei,

c o n s t a t ă :

La 08 septembrie 2011, Burlacu Anatol a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gherman Ion, intervenient accesoriu Gherman Ala, privind încasarea

datoriei, prin care a solicitat încasarea de la Gherman Ion a datoriei în sumă de 32

800 de dolari SUA și 28 400 de euro, încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 14

888 de dolari SUA și 12 897,50 de euro și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Burlacu Anatol.

S-a încasat de la Gherman Ion în beneficiul lui Burlacu Anatol datoria în sumă

de 32 800 de dolari SUA și 28 400 de euro, sau echivalentul în lei moldovenești

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii,

dobânda de întârziere în sumă de 397 271,10 de lei, cheltuieli pentru plata taxei de

stat în sumă de 25 000 de lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 12 500 de

lei și cheltuieli de citare a pârâtului în sumă de 230,34 de lei.

S-a menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor pârâtului prin încheierea din

13 septembrie 2011 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Gherman Ion și Gherman Ala și s-a menținut hotărârea din 09 octombrie

2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

La 01 iulie 2022, Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman, au depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gherman Ion, Gherman Ala

și Pavel Gherman împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respins recursul declarat de Gherman Ion, Gherman Ala și Pavel Gherman și a fost

menținută încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 12 octombrie 2022, Gherman Ion și Gherman Ala au depus cerere de

revizuire împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în

temeiul art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gherman Ion și Gherman Ala

împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 04 ianuarie 2023, Gherman Ion și Gherman Ala au declarat recurs împotriva

încheierii din 14 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat

casarea integrală a încheierii, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Totodată au solicitat sesizarea Curții Constituționale conform art. 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție și articolului 121 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură

civilă, ridicare excepției de neconstituționalitate a prevederilor din art. 449 lit. a) din

Codul de procedură civilă cu suspendare examinării recursului pînă la pronunțarea

Curții Constituționale.

Autorii cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate au invocat că

sintagma „s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni

în legătură cu cauza care se judecă” de la art. 449 lit. a) din Codul de procedură

civilă, în raport cu prevederile art. art. 4, 9, 20, 46, 54 și 127 din Constituția

Republicii Moldova, încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Analizând cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate, în raport cu

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța

de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea

Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să

se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a

normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau

reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c)

prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o

hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată

poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în

judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă

cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată

admisibilă conform legii.

Conform § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016,

pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, judecătorul

ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu

Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii

următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la

articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată de către una din

părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța de judecată din

oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; nu există

o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Din conținutul normelor legale precitate rezultă indubitabil că instanța de

judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul

cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată.

Prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

consideră inoportun de a sesiza Curtea Constituțională a Republicii Moldova în

vederea supunerii controlului constituționalității sintagmei „s-a constatat, prin

sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se

judecă” prevăzute la art. 449 lit. a) din Codul de procedură civilă, or, specificul

procedurii în recurs conform

Capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă se limitează la verificarea

legalității și temeiniciei acțiunilor instanței vis-a-vis de unele aspecte procedurale la

judecarea cauzei.

Așadar, reținând prevederile legale citate supra, Colegiul va respinge cererea

de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de Gherman Ion și Gherman

Ala cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, a prevederilor din art.

449 lit. a) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 121 alin. (5), art. 270 din Codul de procedură civilă,

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate depusă de

Gherman Ion și Gherman Ala, cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh