2r-499/22 — încasarea datoriei

2r-499/22 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-499/22

2-15227192-01-2r-26102022

Prima instanță - (Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău) jud: G. Bîrnaz

Instanța de apel/revizuire - (Curtea de Apel Chișinău) jud: L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță

D E C I Z I E

9 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel Gherman,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatol

Burlacu împotriva lui Ion Gherman cu privire la încasarea datoriei,

împotriva încheierii din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 8 septembrie 2011, Anatol Burlacu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Gherman, prin care a solicitat instanței încasarea împrumutului în

mărime de 32 800 dolari SUA și 28 400 euro, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 9 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată depusă de Anatol Burlacu a fost admisă și s-a

încasat de la Ion Gherman în beneficiul lui Anatol Burlacu datoria de împrumut în

sumă de 32 800 dolari SUA și 28 400 euro, sau echivalentul în lei moldovenești

conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii, precum și a dobânda

de întârziere în mărime de 397 271,10 lei, suma de 25 000 lei cu titlu de cheltuieli

pentru plata taxei de stat, 12 500 lei - cheltuieli de asistență juridică și 230,34 lei

cheltuieli de citare a pârâtului, iar în total suma de 432 001,44 lei. S-a menținut

sechestrul aplicat asupra bunurilor pârâtului prin încheierea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 13 septembrie 2011.

La 23 octombrie 2015, Ion Gherman și Ala Gherman au declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ion Gherman și Ala Gherman și s-a menținut hotărârea din 9 octombrie

2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

La 1 iulie 2022, Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel Gherman au depus cerere

de revizuire a deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

1

Prin încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Gherman, Ala Gherman și

Pavel Gherman împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 11 octombrie 2022, Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel Gherman au

declarat recurs împotriva încheierii din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 29 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, casarea deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, casarea hotărârii din 9 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani. mun.

Chișinău și deschiderea procesului de revizuire a dosarului civil nr.2a-4491/15, în

conformitate cu prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În motivarea recursului, au invocat că încheierea este neîntemeiată și pasibilă

de a fi casată, din motiv că Colegiul instanței de apel nu a studiat fondul cererii, nu

a pătruns în esența speței și a temeiului de revizuire, și au aplicat la cazul dat

concret prevederile legiuitorului la art.450 lit. b) din Codul de procedură civilă, fără

a ține cont de faptul că revizuenții în cererea de revizuire depusă și prin probele noi

obținute anexate, au invocat și au dovedit incontestabil că impedimentul la

depunerea cererii de revizuire în termen mai mic de 5 ani de la data rămânerii

irevocabile a deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 a fost provocat

anume de emiterea tardivă a procesului-verbal de constatare a dispariției

documentelor din dosarul penal nr. 2009990087 de către organul de urmărire

penală, or anume constatările tardive ale Organului de Stat, care s-au tergiversat din

25 martie 2009 până la data de 4 aprilie 2022, timp mai mult de 13 ani au și pus

revizuenții în imposibilitate de a depune cererea de revizuire mai devreme, adică cu

încadrarea în termenul prevăzut de legiuitor.

Au menționat că termenul de depunere a cererii de revizuire nu a fost ratat de

revizuenți, ci revizuenții au fost puși în situația nedorită de a rata termenul anume

din motiv că a fost nejustificat tergiversat de către organul constatator care a

examinat în mod nejustificat și abuziv încă din anul 2009 - returnarea/restituirea a

tuturor documentelor ridicate în urma perchizițiilor din 25 martie 2009 sau la

nepăstrarea, pierderea sau distrugerea acestor să emită și să prezinte/elibereze

procesul-verbal de constatare a dispariției documentelor din dosarul penal nr.

2009990087.

Consideră că carențele statului categoric nu pot fi imputate lor, iar îngrădirea

accesului la justiție pentru a obține din partea instanțelor judecătorești o reparație

efectivă a drepturilor vătămate - constituie o încălcare flagrantă a drepturilor

constituționale.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Colegiul constată că acesta a

fost declarat în termen, la 11 octombrie 2022, având în vedere că încheierea

contestată a fost emisă la 29 septembrie 2022.

În conformitate cu art. 453 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încheierea

de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic

superioară, cu excepția cazurilor în care cererea de revizuire este examinată de

Curtea Supremă de Justiție.

2

Potrivit art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Conform art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Examinând recursul declarat de Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel Gherman

împotriva încheierii din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii

contestate, din motivele ce urmează.

Inițial, instanța de recurs consideră oportun de a menționa că în sensul

Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din

categoria căilor extraordinare de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate

obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reînnoirea judecății în

cazurile expres determinate de lege.

Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive

care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după

pronunțarea acesteia. Retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce

efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile. De aceea,

legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate de lege.

Pe de altă parte, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru

înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să

fie viciată chiar în substanța sa.

Având în vedere că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de

atac, Colegiul găsește oportun de a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or,

legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de

atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în

sistemul procedural.

Astfel, revizuirea făcând parte din categoria căilor extraordinare de atac, este

guvernată de reguli speciale și legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449

din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

La caz, prezenta cerere de recurs a fost înaintată împotriva încheierii din 29

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel

Gherman împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În cererea de revizuire depusă, drept temei de revizuire, revizuenții au invocat

prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care,

cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana

interesată a luat cunosțință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu

i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data

rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la

art.449 lit. b).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră încheierea recurată adoptată în conformitate cu normele de drept

3

procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei,

motiv pentru care o considerată întemeiată.

În acest context, instanța de recurs reține că, Curtea de Apel Chișinău, prin

încheierea contestată, întemeiat a concluzionat că decizia Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată la 22 februarie 2017, iar Ion Gherman, Ala German și Pavel

Gherman au depus cerere de revizuire a acesteia abia la 1 iulie 2022, depășind

termenul de 5 ani prevăzut de art.450 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Având în vedere cele expuse, Colegiul conchide că admiterea spre examinare a

cererii de revizuire în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul

securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art. 6 §1 din

Convenția europeană a drepturilor omului.

Totodată, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate în cererea de

recurs, deoarece acestea poartă un caracter declarativ și nu constituie temei de

admitere a recursului.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Ion

Gherman, Ala Gherman și Pavel Gherman și de a menține încheierea din 29

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel

Gherman.

Se menține încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatol Burlacu

împotriva lui Ion Gherman și Ala German cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

4

Dosarul nr. 2r-499/22

2-15227192-01-2r-26102022

Prima instanță - (Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău) jud: G. Bîrnaz

Instanța de apel/revizuire - (Curtea de Apel Chișinău) jud: L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

9 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate înaintată

de Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel Gherman,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatol

Burlacu împotriva lui Ion Gherman și Ala German cu privire la încasarea datoriei,

c o n s t a t ă :

La 8 septembrie 2011, Anatol Burlacu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Gherman, prin care a solicitat instanței încasarea împrumutului în

mărime de 32 800 dolari SUA și 28 400 euro, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 9 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată depusă de Anatol Burlacu a fost admisă și s-a

încasat de la Ion Gherman în beneficiul lui Anatol Burlacu datoria de împrumut în

sumă de 32 800 dolari SUA și 28 400 euro, sau echivalentul în lei moldovenești

conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii, precum și a dobânda

de întârziere în mărime de 397 271,10 lei, suma de 25 000 lei cu titlu de cheltuieli

pentru plata taxei de stat, 12 500 lei - cheltuieli de asistență juridică și 230,34 lei

cheltuieli de citare a pârâtului, iar în total suma de 432 001,44 lei. S-a menținut

sechestrul aplicat asupra bunurilor pârâtului prin încheierea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 13 septembrie 2011.

La 23 octombrie 2015, Ion Gherman și Ala Gherman au declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe.

5

Prin decizia din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ion Gherman și Ala Gherman și s-a menținut hotărârea din 9 octombrie

2015 a Judecătoriei Rîșcani. mun. Chișinău.

La 1 iulie 2022, Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel Gherman au depus cerere

de revizuire a deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Gherman, Ala Gherman și

Pavel Gherman împotriva deciziei din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 11 octombrie 2022, Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel Gherman au

declarat recurs împotriva încheierii din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea încheierii.

Totodată, recurenții au solicitat sesizarea Curții Constituționale a Republicii

Moldova, conform art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție și art. 121 alin. (1), (2) și

(3) din Codul de procedură civilă, ridicarea excepției de neconstituționalitate a

prevederilor restrictive de 5 ani de la art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă,

cu suspensoarea examinării recursului până la pronunțarea Curții Constituționale.

La caz, autorii cererii de ridicare a excepției invocă faptul că sintagma „dar nu

mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau

deciziei” de la art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile

art. 20 și art. 54 alin. (1) și (3) din Constituția Republicii Moldova, încalcă, accesul

liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Examinând cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate a sintagmei

„dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau

deciziei” de la art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul consideră că

aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, din următoarele considerente.

Curtea Constituțională prin Hotărîrea nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru

interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova

(excepția de neconstituționalitate), a menționat că judecătorul ordinar nu se va

pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a

normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții: (1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135

alin. (1) lit. a) din Constituție; (2) excepția este ridicată de către una din părți sau

reprezentantul acesteia, sau indică că este ridicată de către instanța de judecată din

oficiu; (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; (4) nu

există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Curtea a reținut că verificarea constituționalității normelor contestate constituie

competența exclusivă a Curții Constituționale. Astfel, judecătorii ordinari nu sunt în

drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile

menționate.

Curtea Supremă de Justiție, nu are în competență de a decide admisibilitatea

sesizării, întrucât Curtea Constituțională a constatat că sesizarea privind controlul

constituționalității unor norme ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze se

prezintă direct Curții Constituționale de către judecătorii/completele de judecată din

6

cadrul Curții Supreme de Justiție, curților de apel și judecătoriilor, pe rolul cărora se

află cauza.

O astfel de interpretare asigură principiul constituțional al independenței

tuturor judecătorilor în soluționarea cauzelor și supremația Constituției în procesul

de apărare a drepturilor și libertăților fundamentale.

Astfel, aplicând raționamentele expuse de Curtea Constituțională în Hotărârea

nr. 2 din 9 februarie 2016, Colegiul reține că prevederile art. 450 lit. b) din Codul de

procedură civilă (sintagma „dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii

irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei”) au constituit anterior obiectul

controlului constituționalității.

Curtea Constituțională prin decizia din 8 aprilie 2021, a declarat inadmisibilă

sesizarea (nr. 172g/2020) privind excepția de neconstituționalitate a textului „dar nu

mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau

deciziei” din art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge

cererea depusă de Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel Gherman privind ridicarea

excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 269-270 Codul de Procedură Civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea înaintată de Ion Gherman, Ala Gherman și Pavel

Gherman privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

restrictive de 5 ani de la art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, ca fiind

neîntemeiată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Galina Stratulat

7