2ra-1786/21 — ridicarea sechestrului

Dosarul nr. 2ra-1786/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Culinca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca) DECIZIE 08 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către Radu Jomir, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Jomir împotriva lui Victor Sturza și Corina Sturza, intervenienții accesorii executorii judecătorești Nicolae Pașa, Ana Popa, Roman Ioniță, Evelina Marianciuc și Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea sechestrelor aplicate asupra apartamentului, împotriva deciziei din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Radu Jomir și a fost menținută hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 13 septembrie 2019 Radu Jomir a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Sturza și Corina Sturza, intervenienții accesorii executorii judecătorești Nicolae Pașa, Ana Popa, Roman Ioniță, Evelina Marianciuc și Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea sechestrelor aplicate asupra apartamentului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin contractul de vânzare- cumpărare nr. 7519 din 20 octombrie 2017, a procurat apartamentul nr. 38, amplasat în municipiul xxxxxx, ce aparținea cu drept de proprietate lui Victor Sturza și Corina Sturza, achitând integral prețul bunului procurat. A menționat că, din numele lui Victor Sturza și Corina Sturza, contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat de către Gheorghe Călugăru, în favoarea căruia apartamentul menționat a fost ipotecat în temeiul contractului de ipotecă nr. 2234 din 11 iunie 2015, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la aceiași dată, în 1 vederea asigurării restituirii de către Victor Sturza și Corina Sturza a împrumutului în sumă de 52800 de Euro.

A indicat că, în legătură cu neexecutarea obligației asigurate cu ipotecă, prin ordonanța nr. 2 p/o-21/2017 din 20 ianuarie 2017 și încheierea nr. 2 p/o-21/2017 din 13 aprilie 2017, instanța de judecată a dispus transmiterea în posesia lui Gheorghe Călugăru a apartamentului menționat, pentru a fi vândut. Iar, conform procesului- verbal nr. 022-478/17 din 20 iunie 2017, executorul judecătoresc a transmis apartamentul nr. 38, amplasat în xxxxxx, în posesia lui Gheorghe Călugăru pentru a fi vândut.

A susținut că, dreptul de proprietate, cu titlu provizoriu, a fost înregistrat după Radu Jomir în Registrul bunurilor imobile la 16 mai 2019. A indicat că, conform informației din Registrul bunurilor imobile, asupra apartamentului menționat, au fost aplicate sechestre în temeiul: - ordonanței ofițerului de urmărire penală, IGP autorizat prin încheierea judecătoriei sectorului Centru nr.12 – 116/16 din 13 aprilie 2016; - încheierilor executorului judecătoresc Nicolae Pașa nr.019-123/16 din 02 februarie 2016 și 019- 124/16 din 02 februarie 2016; -încheierilor executorului judecătoresc Ana Popa nr.006s-947/2016 din 28 iunie 2016, nr. 006p/a-98/2017 din 15 martie 2017, nr. 006s-1095/2017 din 14 iunie 2017 și nr. 006s-896/2019 din 25 martie 2019; - încheierii executorului judecătoresc Roman Ioniță nr.034-602/2016 din 18 octombrie 2016; -încheierii executorului judecătoresc Iacob Miron nr.010-2109/16 din 02 decembrie 2016; - încheierilor executorului judecătoresc Evelina Marianciuc nr. 059-954/18 din 03 aprilie 2018, nr. 059- 1067/18 din 23 iunie 2018 și nr. 059-1068/18 din 23 iunie 2018. A menționat reclamantul că, la solicitarea sa, executorii judecătorești Iacob Miron și Grigore Stoian, după ce au preluat de la Evelina Marianciuc pentru executarea de mai departe a documentului executoriu nr. 2-2783/15 din 18 iunie 2015,

au anulat sechestrele aplicate nr. 059- 1067/18 din 23 iunie 2018, nr. 059- 1068/18 din 23 iunie 2018 (încheiere nr. 1010-667r/19) și nr. 010- 2019/16 din 02 decembrie 2016 (încheiere nr. 176- 3461/18), în rest executorii judecătorești n-au ridicat sechestrele aplicate asupra apartamentului nr. 38, amplasat în xxxxxx. A considerat reclamantul că, sechestrele aplicate asupra apartamentului menționat îi lezează interesele sale în calitate de cumpărător, prin faptul că, constituie un impediment pentru înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile și exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului procurat.

A solicitat reclamantul, în temeiul art. 33, 331, 40, 166 Codul de procedură civilă, art. 770 alin. (1), (2), (4) Codul civil, art. 127 alin. (1) lit. h) Codul de executare: admiterea cererii de chemare în judecată; anularea sechestrelor aplicate asupra apartamentului nr. 38, amplasat în xxxxxxx prin ordonanța ofițerului de urmărire penală, IGP autorizat prin încheierea Judecătoriei sectorului Centru nr.12- 116/16 din 13 aprilie 2016; 2 -încheierile executorului judecătoresc Nicolae Pașa nr.019-123/16 din 02 februarie 2016 și 019-124/16 din 02 februarie 2016; -încheierile executorului judecătoresc Ana Popa nr.006s-947/2016 din 28 iunie 2016, nr. 006p/a-98/2017 din 15 martie 2017, nr. 006s-1095/2017 din 14 iunie 2017 și nr. 006s896/2019 din 25 martie 2019; - încheierea executorului judecătoresc Roman Ioniță nr.034-602/2016 din 18 octombrie 2016 și încheierile executorului judecătoresc Evelina Marianciuc nr. 059- 954/18 din 03 aprilie 2018. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 decembrie 2019, cererea depusă de Radu Jomir privind anularea sechestrelor a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu încheierea primei instanțe, la 31 ianuarie 2020, Radu Jomir a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 decembrie 2019, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond, cu restituirea cauzei la rejudecare. La aceiași dată, a fost depusă cerere de recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 decembrie 2019 și de intervenientul accesoriu Gheorghe Călugăru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii cu restituirea cauzei la rejudecare. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2020 au fost admise recursurile declarate de Gheorghe Călugăru și Radu Jomir, a fost casată încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 decembrie 2019 și a fost restituită cauza la rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei, la data de 06 noiembrie 2020, reclamantul Radu Jomir a depus cerere de completare a cererii cu privire la ridicarea sechestrului, prin care a comunicat că reieșind din faptul că, examinarea cauzei s-a întins o perioadă mai îndelungată, asupra apartamentului nr. 38, amplasat în xxxxxx, au mai fost aplicate sechestre, în temeiul încheierii executorului judecătoresc Dorin Jidovanu nr.069-375/19 din 9 octombrie 2019 și încheierii executorului judecătoresc George Boțan nr.065-595/19 din 18 octombrie 2019. Suplimentar, reclamantul a solicitat anularea sechestrelor aplicate asupra apartamentului nr. 38, amplasat în xxxxxx prin încheierea executorului judecătoresc Dorin Jidovanu nr.069-375/19 din 09 octombrie 2019 și încheierea executorului judecătoresc George Boțan nr.065- 595/19 din 18 octombrie 2019. Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Radu Jomir a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 15 decembrie 2020 Radu Jomir a depus apel nemotivat, iar la 09 martie 2021 ultimul a depus apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 noiembrie 2020, prin care a solicitat, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Radu Jomir și a fost menținută hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 3 Prin încheierea din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată eroarea strecurată în decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2021 cu indicarea corectă a numărului dosarului „2a-561/21”.

La 15 septembrie 2021 Radu Jomir a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, atât instanța de apel, cât și prima instanță la emiterea hotărârilor nu au aplicat o lege care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, au interpretat eronat legea. A susținut că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au constatat că Radu Jomir nu are dreptul de a se adresa în judecată în vederea solicitării ridicării sechestrului de pe apartamentul nr. 38 amplasat în xxxxxx, afirmând că acest drept aparține în exclusivitate lui Victor Sturza și Corina Sturza ca persoane, dreptul de proprietate al cărora este înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

A menționat că această concluzie a instanțelor de judecată contravine tuturor normelor legale invocate de către recurent, care stipulează expres faptul că, cumpărătorul bunului transmite instanței judecătorești dovadă că vânzarea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale și că prețul a fost plătit integral și că cumpărătorul, după ce a devenit proprietar al bunului în condițiile art. 491 alin. (2) din Codul civil, în redacția până la 01 martie 2019, adică a achitat în întregime prețul de cumpărare, poate solicita instanței de judecată anularea sechestrelor și a interdicțiilor asupra bunului cumpărat aplicate de instanțele de judecată, fără a fi necesară înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile.

A invocat că, atât Codul civil în redacția de până la 01 martie 2019, cât și Codul civil în redacția din 01 martie 2019 stipulează expres dreptul persoanei care a cumpărat un bun ipotecat, vândut de către creditorul ipotecar în vederea exercitării dreptului de ipotecă, să se adreseze instanței de judecată în vederea anulării sechestrelor aplicate asupra bunului imobil. A mai invocat că instanțele de judecată n-au dat nici o apreciere normelor legale invocate de către recurent, făcând referință, întru confirmarea concluziilor sale, la alte norme legale nerelevante raportului juridic litigios, care nu trebuiau a fi aplicate la soluționarea prezentei spețe. În opinia sa, instanța de judecată eronat a considerat cererea de chemare în judecată depusă de Radu Jomir drept cerere de contestare a actelor de executare ale executorilor judecătorești făcând referire la prevederile corespunzătoare ale Codului de executare.

A indicat că un alt temei de respingere a cererii de chemare în judecată invocat de prima instanță și susținut de către instanța de apel este faptul că la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare reclamantul a cunoscut despre existența sechestrelor aplicate asupra apartamentului, acesta nu este în drept de a solicita ridicarea sechestrelor după încheierea contractului de vînzare-cumpărare prin intermediul instanțelor de judecată. 4 A susținut că și această constatarea a instanțelor de judecată este de asemenea eronată și nu se bazează pe o normă legală. Mai mult, din norma legală la care face referință recurentul art. 770 Codul civil, rezultă expres faptul că dacă asupra bunului gajat sunt aplicate sechestre, vînzarea acestuia de către creditorul gajist are loc cu sechestre și că această vînzare stinge sechestrele și interdicțiile aplicate asupra bunului.

Aceeași normă legală stabilește expres faptul că cumpărătorul poate solicita instanței de judecată anularea sechestrelor și a interdicțiilor aplicate asupra bunului cumpărat. Totodată a relevat că și art. 127 alin. (1) lit. h) din Codul de executare stipulează faptul că, sechestrul se ridică de pe bunuri în cazul vînzării de către creditorul gajist a bunului gajat, cu condiția prezentării executorului judecătoresc a documentelor confirmative privind achitarea integrală a prețului de vînzare și calculul creanței. La 25 octombrie 2021, în adresa intimaților și a intervenienților accesorii a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Radu Jomir cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 13, vol. II).

La 30 noiembrie 2021 Gheorghe Călugăru a depus referință, prin care a indicat că este de acord cu recursul declarat de Radu Jomir și consideră că decizia instanței de apel, precum și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate și urmează a fi casate cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii depuse de Radu Jomir. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost expediată în adresa părților la 06 septembrie 2021(f. d. 244,vol.I). Astfel, recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 15 septembrie 2021, adică în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea din 24 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței 5 de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) CPC stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 12 octombrie 2017 între Gheorghe Călugăru în calitate de vînzător și Radu Jomir în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 7519, în temeiul căruia cumpărătorul Radu Jomir a cumpărat apartamentul nr. 38, amplasat în xxxxx, prețul bunului procurat a fost achitat integral. Radu Jomir invocând încălcarea dreptului de proprietate s-a adresat în instanța de judecată cu o acțiune împotriva lui Victor Sturza și Corina Sturza, intervenienții accesorii executorii judecătorești Nicolae Pașa, Ana Popa, Roman Ioniță, Evelina Marianciuc și Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la ridicarea sechestrelor aplicate asupra bunului imobil cumpărat.

Prima instanță fiind învestită cu judecarea cauzei în fond a ajuns la concluzia respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată, motivând că din extrasul din Registrul bunurilor imobile rezultă că, în privința bunului imobil procurat de Radu Jomir sunt aplicate interdicții, iar acțiunea privind ridicarea sechestrului o poate intenta doar proprietarul bunului, adică persoana care deține cu titlu de proprietate acest bun. A mai concluzionat prima instanță că, dreptul de proprietate asupra bunului imobil, apartamentul nr. 38, situat în xxxxxx este înregistrat cu cota-parte 1.0 după proprietarii Corina Sturza și Victor Sturza, fapt confirmat prin extrasul din Registru bunurilor imobile, actualizat la data de 19 octombrie 2020. Iar înscrierea dreptului de proprietate a lui Radu Jomir în privința bunului imobil litigios, având un caracter provizoriu.

Or, în condițiile în care reclamantul și-a exprimat acordul pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare, concomitent a acceptat bunul imobil asupra căruia sunt aplicate deja sechestre prin actele executorilor judecătorești, înregistrate până la momentul dobândirii acestui bun, cu atât mai mult legislația civilă aplicabilă cazului prevede expres faptul că în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înregistrării în Registrul bunurilor imobile. Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Radu Jomir, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții 6 Supreme de Justiție reține că, decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural, respectiv, nu poate fi menținută.

Din materialele dosarului și, anume, din cererea de chemare în judecată rezultă că, Radu Jomir a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată; anularea sechestrelor aplicate asupra apartamentului nr. 38, amplasat în xxxxxxxx prin ordonanța ofițerului de urmărire penală, IGP autorizat prin încheierea Judecătoriei sectorului Centru nr.12-116/16 din 13 aprilie 2016; -încheierile executorului judecătoresc Nicolae Pașa nr.019-123/16 din 02 februarie 2016 și 019-124/16 din 02 februarie 2016; -încheierile executorului judecătoresc Ana Popa nr.006s-947/2016 din 28 iunie 2016, nr. 006p/a-98/2017 din 15 martie 2017, nr. 006s-1095/2017 din 14 iunie 2017 și nr. 006s896/2019 din 25 martie 2019; - încheierea executorului judecătoresc Roman Ioniță nr.034-602/2016 din 18 octombrie 2016 și încheierile executorului judecătoresc Evelina Marianciuc nr. 059- 954/18 din 03 aprilie 2018, în temeiul art. 770 alin. (1), (2), (4) Codul civil și art. 127 alin. (1) lit. h) Codul de executare.

Instanța de apel, examinând apelul declarat de către Radu Jomir a reținut că, speței date nu-i sunt aplicabile prevederile art. 770 din Codul civil, iar în privința art. 127 alin. (1) lit. h) din Codul de executare invocat de Radu Jomir drept temei al acțiunii instanța de apel nu s-a expus, însă a aplicat din oficiu art. 4 alin. (2) și (3), 5 alin. (1), 27 alin. (1)-(5), 36 alin. (1), 37 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 și art. 164 din Codul de executare, care stipulează că dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce-i aparțin cu titlu de proprietate, ea poate intenta în procedură contencioasă o acțiune de ridicare a sechestrului.

În conformitate cu art. 60 alin. (4) CPC, instanța judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii. Prin urmare, după cum reiese din materialele cauzei reclamantul Radu Jomir și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 127 alin. (1) lit. h) din Codul de executare, care prevede că sechestrul se ridică de pe bunuri în cazul vînzării de către creditorul gajist a bunului gajat, cu condiția prezentării executorului judecătoresc a documentelor confirmative privind achitarea integrală a prețului de vînzare și calculul creanței și cu condiția virării la contul executorului judecătoresc a diferenței dintre prețul de vînzare și valoarea creanței sale, însă atât prima instanță, cât și instanța de apel au modificat din oficiu temeiul acțiunii aplicînd prevederile art. 164 din Codul de executare, normă care nu a fost invocată de către reclamant drept temei al acțiunii.

Tot din actele cauzei rezultă că, la 06 noiembrie 2020 reclamantul Radu Jomir a depus cerere de completare a acțiunii, indicând ca intervenienți accesorii și pe executorii judecătorești Dorin Jidovanu și George Boțan invocând că, deoarece examinarea cauzei s-a întins o perioadă mai îndelungată, asupra apartamentului nr. 38, amplasat în municipiul xxxxx, au mai fost aplicate sechestre, în temeiul încheierii executorului judecătoresc Dorin Jidovanu nr.069-375/19 din 09 octombrie 7 2019 și încheierii executorului judecătoresc George Boțan nr.065-595/19 din 18 octombrie 2019, solicitând suplimentar și ridicarea acestor sechestre. Însă, din procesul-verbal al ședinței de judecată în prima instanță nu rezultă faptul atragerii în proces în calitate de intervenienți accesorii a executorilor judecătorești Dorin Jidovanu și George Boțan și nici faptul citării acestora în ședința de judecată.

Mai mult, din hotărârea primei instanțe nu rezultă nici faptul examinării de către prima instanță a cererii de completare a acțiunii. Din apelul declarat de către Radu Jomir, ultimul a criticat hotărârea primei instanțe invocând că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii de completare a acțiunii, dispunând respingerea acesteia după cum a fost formulată inițial. Astfel, instanța de apel examinând cauza a omis să se pronunțe asupra acestor argumente invocate în cererea de apel. Or, în conformitate cu art. 373 alin. (5) CPC, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În contextul dat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, cele descrise cert indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

Prin urmare, instanța de recurs este în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Radu Jomir. Se casează integral decizia din 07 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Radu Jomir împotriva lui Victor Sturza și Corina Sturza, intervenienții accesorii executorii judecătorești Nicolae Pașa, Ana Popa, Roman Ioniță, Evelina Marianciuc și Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la anularea sechestrelor aplicate asupra apartamentului, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. 8 Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 9