2ra-1432/21 — Ridicarea sechestrului

Dosar nr. 2ra-1432/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – V. Gîrleanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Pahopol, Iu. Cotruță, O. Cojocaru

Î N C H E I E R E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Colța Anastasia, Colța

Alexandru și avocatul lor Efros Vasile,

în cauza civilă la cererea înaintată de Colța Anastasia și Colța Alexandru către

Procuratura Anticorupție, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale,

intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la ridicarea sechestrului,

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Colța Anastasia și Colța Alexandru, reprezentați

de avocatul Efros Vasile, fiind menținută hotărârea din 07 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 10 iulie 2020, Colța Anastasia și Colța Alexandru s-au adresat cu cerere de

chemare în judecată către Procuratura Anticorupție, Agenția de Recuperare a

Bunurilor Infracționale, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, solicitând

ridicarea sechestrului de pe ½ cotă-parte din bunul imobil amplasat în mun.

Chișinău, str. XXXXXXXXX, 39/1, ap. 38, aplicat prin ordonanța din 01 august

2019, încheierea și mandatul judecătoresc din 02 august 2019; constatarea ca fiind

neîntemeiate, ilegale și pasibile anulării a ordonanței din 01 august 2019, a încheierii

și mandatului judecătoresc din 02 august 2019.

În susținerea acțiunii au indicat că, prin delegația din 31 mai 2019, Procuratura

Anticorupție a dispus Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale efectuarea

investigațiilor financiare paralele în privința învinuitului Efros Vasile, în scopul

asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune, identificării bunurilor

infracționale care pot fi puse sub sechestru sau ar putea constitui obiect al confiscării

speciale și identificării semnelor de îmbogățire ilicită în cazul subiectului special.

1

În temeiul demersului din 01 august 2019 al procurorului Andrei Băieșu,

procuror în Procuratura Anticorupție, privind autorizarea punerii sub sechestru a

bunurilor, înaintat către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la 02 august 2019,

prin încheierea emisă de judecătorul Maria Tertea, cât și în baza mandatului

judecătoresc din aceeași dată, s-a autorizat aplicarea sechestrului asupra bunurilor

care aparțin cu drept de proprietate, cât și în calitate de presupus beneficiar, a

învinuitului Efros Vasile, după cum urmează: cota-parte de ½ din imobilul cu nr.

cadastral XXXXXXXXX, cu suprafața de 106 m.p, amplasat în mun. Chișinău, str.

XXXXXXXXX, 39/1, ap. 38.

Reclamanții au indicat că nu sunt de acord cu încheierea din 02 august 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, o consideră neîntemeiată, ilegală, abuzivă, în

legătură cu care fapt urmează a fi anulată și, ca urmare, au solicitat scoaterea de sub

sechestru a bunului imobil menționat de către instanța civilă în ordinea procedurii

civile în conformitate cu art. 209 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Potrivit reclamanților, cota-parte de ½ din imobilul cu nr. cadastral

XXXXXXXXX, cu suprafața de 106.m.p, amplasat în mun. Chișinău, str.

XXXXXXXXX, 39/1, ap.38, aparține cu drept de proprietate și este înregistrat după

familia Colța Anastasia și Colța Alexandru, în baza contractului de vânzare-

cumpărare încheiat între Colța Anastasia și Samoilenco Serghei la 14 iunie 2011.

Prețul apartamentului respectiv, stabilit prin contractul de vânzare-cumpărare, a fost

de 688 929 lei. Mai mult, la punctul 6 al contractului încheiat între Colța Anastasia

și Samoilenco Serghei la 14 iunie 2011, notarul a explicat prevederile art. 753, 755,

783 ale Codului civil, cât și art. 13 al Legii cu privire la proprietate.

Reclamanții au menționat că, nu au nicio calitate procesuală în cadrul cauzei

penale cu nr. 2018970589, ce-l vizează pe Efros Vasile, iar dreptul de proprietate

asupra bunului imobil menționat l-au dobândit anterior intentării cauzei penale

nominalizate, în temeiul unui act juridic valabil, care nu este contestat sau anulat.

Totodată, suma achitată pentru apartamentul litigios provine din rezultatul

vânzării în anul 2007 a apartamentului cu 3 camere primit de la stat, situat pe strada

XXXXXXXXX, 1/1, ap. 102, mun. Chișinău, cât și din vânzarea a apartamentului

amplasat în mun. Chișinău, bd. XXXXXXXXX, 45, ap. 23, ambele deținute cu drept

de proprietate privată de familia Colța.

Mai mult ca atât, banii agonisiți pe parcursul a 46 de ani de căsnicie a familiei

Colța, provin din rezultatul muncii cinstite, or Colța Alexandru a deținut mai multe

funcții în stat, ultima functie deținută fiind cea de Șef al Batalionului SPPS, iar în

anul 2003 s-a pensionat, pensia fiindu-i calculată în sumă de 11 300 lei.

În aceste circumstanțe de fapt și de drept, concluzia expusă conform notei

analitice nr. 32-68 din 24 iulie 2019, stabilită numai pentru perioada 2008-2012,

rezultă că Colța Alexandru a declarat venituri în mărime de 5332 lei, acest lucru

fiind invocat și în demersul procurorului precum că, familia Colța la momentul

încheierii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului amplasat în mun.

Chișinău, str. XXXXXXXXX, 39/1, ap. 38, la prețul de 688 929 lei, nu dispunea de

mijloace financiare, atribuind dreptul de proprietate în mod ilegal lui Efros Vasile,

cu mențiunea că socrii sunt cumpărători fictivi, fapt reținut și de instanță prin

încheierea din 02 august 2019, ceea ce este inadmisibil și ilegal.

Reclamanții au precizat că Colța Alexandru, pentru perioada anilor 2003-2011,

a avut venituri numai din pensia sa, acestea fiind venituri neimpozabile, în sumă de

circa 1 084 800 lei, nemaivorbind de salariul soției sale, Colța Anastasia. Astfel,

2

cota-parte de ½ din imobilul cu nr. cadastral XXXXXXXXX, amplasat în mun.

Chișinău, str. XXXXXXXXX, 39/1, ap. 38, aparține cu drept de proprietate și este

înregistrat după familia Colța, și nu poate fi bun care poate fi pus sub sechestru,

neconstituind bun imobil provenit din rezultatul unor acțiuni prevăzute la art. 106

alin. (2, 2/1) din Codul penal, precum și nu poate fi obiectul confiscării extinse

prevăzute la art. 106/1 din Codul penal.

Reieșind din cele expuse, reclamanții Colța Anastasia și Colța Alexandru au

solicitat ridicarea sechestrului de pe ½ cotă-parte din bunul imobil amplasat în mun.

Chișinău, str. XXXXXXXXX, 39/1, ap. 38, aplicat prin ordonanța din 01 august

2019, încheierea și mandatul judecătoresc din 02 august 2019; constatarea ca fiind

neîntemeiate, ilegale și pasibile anulării a ordonanței din 01 august 2019, a încheierii

și mandatului judecătoresc din 02 august 2019.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată înaintată Colța

Anastasia și Colța Alexandru către Procuratura Anticorupție, Agenția de Recuperare

a Bunurilor Infracționale, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice privind

ridicarea sechestrului de pe ½ cotă-parte din bunul imobil, aplicat prin ordonanța din

01 august 2019, încheierea și mandatul judecătoresc din 02 august 2019; constatarea

ca fiind neîntemeiate, ilegale și pasibile anulării a ordonanței din 01 august 2019, a

încheierii și a mandatului judecătoresc din 02 august 2019.

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Colța Anastasia și Colța Alexandru, reprezentați de avocatul Efros

Vasile, fiind menținută hotărârea din 07 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că actele de dispoziție, care au

stat la baza aplicării sechestrului au fost supuse verificării prin prisma legalității, în

cadrul procedurii penale, iar aplicarea sechestrului asupra bunurilor litigioase este

necesară și proporțională scopului legii procesuale penale, precum și în scopul

eventualei asigurări a reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune.

La 09 august 2021, Colța Anastasia, Colța Alexandru și avocatul lor Efros

Vasile, au declarat recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat circumstanțe și motive similare celor din cererea

de chemare în judecată și cererea de apel.

La 28 septembrie 2021, Centrul Național Anticorupție a depus referință la

cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia.

La 04 octombrie 2021, Procuratura Anticorupție a depus referință la cererea de

recurs, solicitând respingerea acesteia.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Colța

Anastasia, Colța Alexandru și avocatul lor Efros Vasile, este neîntemeiat și urmează

a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

3

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

22 iunie 2021 și expediată participanților la proces la 26 iulie 2021 (f.d. 173). Astfel,

având în vedere faptul că recursul a fost înregistrat la 09 august 2021, în conformitate

cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

4

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs înaintată de Colța Anastasia, Colța Alexandru și avocatul lor

Efros Vasile.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Colța Anastasia, Colța Alexandru

și avocatul lor Efros Vasile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

5