3ra-1167/21 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1167/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

8 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Secureanu Ion împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, terți Inspectoratul de Poliție Bălți și Casa Națională de

Asigurări Sociale, privind contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 22 iunie 2020, reclamantul Secureanu Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terți Inspectoratul de Poliție Bălți din cadrul

Inspectoratului General de Poliție și Casa Națională de Asigurări Sociale, privind

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii, a indicat că a activat în cadrul organelor de poliție în perioada

27 decembrie 1991 – 11 iunie 2007. În temeiul Ordinului nr. 52cf din 15 iunie 2007,

serviciul în poliție, precum și contractul individual de muncă au încetat.

Reieșind din activitatea desfășurată în cadrul izolatorului de detenție provizorie, care

presupunea paza și escortarea persoanelor deținute, precum și a celor condamnate,

reclamantul urmează să beneficieze de unele avantaje, cum ar fi echivalarea unei luni de

serviciu cu două luni vechime în muncă, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 și Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996.

Reclamantul a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne cerere, prin care a

solicitat recalcularea vechimii în muncă, însă pîrîtul i-a comunicat faptul că pretențiile sale

sunt în competența exclusivă a organului de asigurări sociale de stat - Casa Națională de

Asigurări Sociale.

Secureanu Ion a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne cerere prealabilă,

invocând că, în temeiul art. 49 alin. 3) a Legii nr.1544, anume de componența acesteia ține

recalcularea vechimii în muncă.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne a parvenit răspunsul nr. 44/10-S-554/20

prin care i s-a comunicat că petiția reclamantului nu va fi examinată deoarece este cu același

obiect.

1

În opinia reclamantului, actele administrative - răspunsul nr. 44/10-S-554/20 și

răspunsul nr.44/10-S-1125/20 - sunt arbitrare și nu corespund cadrului legal, iar Ministerul

Afacerilor Interne a respins neîntemeiat cererea de recalculare a vechimii în muncă.

Partea reclamantă a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea drept ilegal și anularea

răspunsul Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/10-S-554/20 și a răspunsului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 44/10-S-1125/20, obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a

recalcula vechimea în muncă cu avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, pentru activitatea desfășurată în cadrul izolatorului de detenție

provizorie.

Prin hotărârea din 16 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis

acțiunea înaintată de Secureanu Ion împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terți

Inspectoratul de Poliție Bălți din cadrul Inspectoratului General de Poliție și Casa Națională

de Asigurări Sociale, privind contestarea actelor administrative.

S-au anulat, drept ilegale, refuzul Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/10-S-554/20

din 20 februarie 2020 și refuzul Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/10-S-1125/20 din 15

aprilie 2020.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să recalculeze vechimea în muncă cu

avantaje lui Ion Secureanu, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu pentru activitatea desfășurată în cadrul izolatorului de detenție provizorie.

La 25 martie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cerințele reclamantului să fie respinse (f.d.62-63).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, a fost respins apelul declarat

de Ministerul Afacerilor Interne.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a

reținut ca fiind întemeiată soluția primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având în

vedere că, la caz, sînt aplicabile prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994, conform cărora urmează a se calcula persoanelor vechimea în muncă

cu avantaje, anume 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada

efectuării serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie).

La fel sînt aplicabile dispozițiile pct. 1 din Regulamentul cu privire la modul de

confirmare a vechimii în muncă pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 821 din 15 decembrie 1992, conform cărora vechimea

în muncă se stabilește în baza documentelor eliberate de locul de muncă, de serviciu, de

studii sau de practicare a altei activități, care se include în vechimea în muncă, sau a

documentelor eliberate de organizațiile ierarhic superioare, direcțiile (directorii generali)

asociațiilor, concernelor și ale altor asociații de întreprinderi și organizații benevole din

cadrul aceluiași sistem în care a decurs activitatea sus-menționată, precum și de instituțiile

de arhivă. În lipsa documentelor de vechime în muncă, perioadele de muncă sînt

determinate prin depozițiile martorilor.

Astfel, contrar argumentelor invocate de apelant, eliberarea certificatelor privind

vechimea în muncă ține de competența acestuia.

La 18 iunie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei

din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 28 iulie 2021, a prezentat motivarea

cererii de recurs.

Pledînd pentru admiterea recursului în sensul declarat, acesta a menționat că soluția

instanței de apel este una ilegală, datorită aplicării eronate a normelor de drept material.

2

În opinia recurentului, prezenta acțiune în contencios administrativ urma să fie

respinsă, dată fiind lipsa atribuțiilor sale în materia calculării vechimii în muncă a

reclamantului/intimat.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea intimatului să fie respinsă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 iunie 2021, fiind

notificată recurentului în data de 30 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

anexat la dosar (f.d. 130). Astfel, recursul depus la 18 iunie 2021, cît și motivarea acestuia

înregistrată la 28 iulie 2021, sînt în termen.

La 1 noiembrie 2021, în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la data ședinței de examinare

a prezentei admisibilități, la Curtea Supremă de Justiție nu a parvenit nicio referință pe

marginea cererii de recurs formulate.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de

5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ,

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

3

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Ministerul Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ministerul Afacerilor Interne se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

4