3ra-979/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-979/2017

judecător: N. Mămăliga

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Minciuna, L. Popova, V. Negru

Î N C H E I E R E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Cîvîrjic

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017, prin care s-

a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

cu menținerea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 12 ianuarie 2016, Igor Cîvîrjic s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la recunoașterea refuzului ilegal și obligarea efectuării recalculului

vechimii în muncă.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, la 21

octombrie 2005 a fost angajat în cadrul Izolatorului de Detenție Preventivă a

Comisariatului General de Poliție, iar prin Ordinul Comisarului General de Poliție

mun. Chișinău nr.22 ef din 16 iulie 2010 a fost eliberat din funcție.

A mai menționat că, la calcularea vechimii în muncă, angajatorul nu a

ținut cont de faptul că legislația în vigoare instituie facilități pentru persoanele

care au lucrat în izolatorul de detenție provizorie și anume urma să calculeze două

luni vechimea în muncă pentru o lună de serviciu.

Susține reclamantul că, la 04 noiembrie 2015 s-a adresat cu cerere

prealabilă către Ministerul Afacerilor Interne, însă prin răspunsul primit i s-a

comunicat că cererea în partea ce ține de recalcularea vechimii în muncă a fost

lăsată fără examinare din motivul omiterii termenului de prescripție.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016

a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Cîvîrjic

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM în partea pretenției cu privire la

1

obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a recalcula și achita diferența

indemnizației de concediere.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016 a

fost admisă acțiunea.

S-a recunoscut ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne al RM

nr.10/P-577/1 din 01 decembrie 2015.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne al RM de a recalcula lui Igor

Cîvîrjic vechimea în muncă cu avantajele pentru perioada activității în cadrul

Izolatorului de Detenție Preventivă a Comisariatului General de Poliție de la 21

octombrie 2005 până la 05 februarie 2010, calculând două luni vechimea în

muncă pentru o lună de serviciu.

La 26 decembrie 2016, Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus cerere

de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 noiembrie 2015 cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017 a fost respins

apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM și menținută hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016.

La 17 iulie 2017, Ministerul Afacerilor Interne al RM a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii ca tardivă și neîntemeiată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat la 17 iulie 2017 în termen, în cazul în care copia deciziei a fost expediată

la 28 aprilie 2017 (f.d.126), iar la materialele cauzei nu se regăsește dovada

recepționării.

Recurentul în motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia

instanței de apel, deoarece instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia

aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod

eronat legea.

Menționează că, instanța de apel s-a expus asupra termenului de

prescripție privind contestarea răspunsului Ministerului Afacerilor Interne la

cererea prealabilă, care nu a fost invocat de recurent, însă a omis să se expună

asupra argumentelor Ministerului Afacerilor Interne cu privire la omiterea

termenului de prescripție pentru contestarea calculului vechimii în muncă ce a

fost indicat la etapa examinării cererii prealabile a lui Igor Cîvîrjic.

Susține recurentul că, intimatul a fost eliberat din serviciu la 01 august

2010, iar cu cerere prealabilă s-a adresat abia la 04 noiembrie 2015, adică după

expirarea termenului de 30 de zile de contestare a actului administrativ, termen

prevăzut expres de art.14 al Legii Contenciosului administrativ din 10 februarie

2010, fapt care nu a fost luat în considerație de instanța de fond.

2

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 02 august 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Igor Cîvîrjic cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Ministerul Afacerilor Interne al

RM în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și

nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

3

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Ministerul Afacerilor Interne al RM, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4