ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.08.2021

3ra-743/21 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
18.08.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-743/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-743 /21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

18 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ștefan Cauliuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 3 martie 2020, Ștefan Cauliuc, prin intermediul reprezentantului său,

avocatul Pâcălău Dorian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acțiunii a menționat că a fost angajat în organele afacerilor

interne ale Ministerului Afacerilor Interne, cu dreptul de a primi pensie pe linia

Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv angajat al Izolatorului de Detenție

Provizorie al Ministerului Afacerilor Interne.

Prin certificatul nr. 44 /10 – c - 202- 20 din 27 ianuarie 2020 al Ministerului

Afacerilor Interne, reclamantului i-a fost calculat în totalitate termenul de activitate

în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu tot cu avantaje - de 25 ani, 2 luni, 21

zile.

De asemenea, prin certificatul enunțat se confirmă că perioada de activitate al

lui Ștefan Cauliuc, în cadrul Serviciului de Pază și Escortă, precum și Izolatorului

de Detenție Provizorie al Ministerului Afacerilor Interne, este începînd cu perioada

de la 7 august 1990 pînă la 7 decembrie 2007, adică în total 17 ani 5 luni.

În opinia reclamantului, acest calcul a fost eliberat greșit, deoarece în

conformitate cu prevederile actelor normative existente, urma să-i fie calculat cu

1

avantajul de 2 zile calendaristice pentru 1 zi de activitate, și în așa mod, certificatul

dat urma să conțină date privind activitatea în cadrul Serviciului de Pază și Escortă,

precum și în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie de 34 ani și 10 luni, 00 zile.

La 30 ianuarie 2020, Ștefan Cauliuc s-a adresat cu o cerere prealabilă către

Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea certificatului nr. 44 /10

– c - 202- 20 din 27 ianuarie 2020, cu eliberarea unui document, ce ar conține date

juste de calculare a vechimii în muncă cu tot cu avantaje.

Prin răspunsul nr. P-458/20 din 5 februarie 2020 al Ministerului Afacerilor

Interne, s-a refuzat eliberarea unui alt document și totodată i s-a recomandat să se

adreseze Casei Naționale de Asigurări Sociale.

În opinia reclamantului, pârâtul urma să-i calculeze vechimea în muncă cu

avantaje, 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada

efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, deoarece în

această perioadă Ștefan Caliuc a fost supus riscului sănătății și vieții, având contact

direct cu persoanele reținute, inclusiv contagioase.

Reclamantul a solicitat anularea răspunsului din 05 februarie 2020 al

Ministerului Afacerilor Interne, ce vizează refuzul în recalcularea vechimii în

muncă cu avantaje și obligarea eliberării calculului vechimii în muncă (certificat),

ce confirmă vechimea în muncă de 34 ani 10 luni 00 zile pentru activitatea de 17

ani 05 luni 00 zile în cadrul Serviciului de Pază și Escortă și Izolatorului de

Detenție Provizorie a Ministerului Afacerilor Interne.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a anulat răspunsul nr. P-458/20 din

5 februarie 2020 al Ministerului Afacerilor Interne, ce vizează refuzul în

recalcularea vechimii în muncă cu avantaje reclamantului Cauliuc Ștefan. S-a

obligat Ministerul Afacerilor Interne să emită act administrativ individual favorabil

prin care să dispună recalcularea vechimii în muncă cu avantaje reclamantului (f.d.

55).

La 23 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ministerul Afacerilor

Interne a depus apel împotriva hotărîrii din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă, ca neîntemeiată (f.d. 71).

Prin decizia din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de Ministerul Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 20

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că apelantul nu a ținut cont de

faptul că în speță obiectul litigiului nu constituie verificarea existenței temeiurilor

de stabilire a pensiei reclamantului, ci obiectul controlului judecătoresc constituie

refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a calcula vechimea în muncă a lui Ștefan

Cauliuc, prin prisma prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994.

Colegiul a conchis că condiția esențială în sensul pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, este că instituția, în care persoana își

exercită serviciul, să asigure paza, escortarea și deținerea persoanelor reținute și

arestate în izolatoarele de urmărire penală (de detenție provizorie) și nu apartenența

instituției la Departamentul Instituțiilor Penitenciare. Prin urmare, în

2

circumstanțele în care s-a constatat că Ștefan Cauliuc a îndeplinit serviciul în

cadrul izolatoarelor de detenție provizorie, este cert faptul că ultimul are dreptul să

beneficieze de calcularea vechimii în muncă cu avantaje, anume de către

Ministerul Afacerilor Interne.

La 21 aprilie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea cererii de chemare în

judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că perioada de activitate a

intimatului nu oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, argument

ignorat de instanțele ierarhic inferioare. Or, art. 16 alin. (2) al Legii nr. 1036/1996

reglementează că colaboratorii ai sistemului penitenciar sunt persoanele care dețin

funcții în efectivul de trupă și în corpul de comandă al sistemului penitenciar,

abilitate să pună în executare pedepsele penale privative de libertate, detenția

provizorie a persoanelor față de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau

sancțiunea arestului contravențional, precum și măsurile de siguranță cu caracter

medical aplicate deținuților care suferă de alcoolism și narcomanie.

Recurentul a menționat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri

este necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume, instituția să fie o

subdiviziune indicată în pct. 8 al hotărârii Guvernului nr. 78/1994, și să-și exercite

serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, ce

la caz nu se atestă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 aprilie 2021,

dispozitivul deciziei a fost notificat Ministerului Afacerilor Interne la data de 14

aprilie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.108). Decizia

motivată din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

Ministerului Afacerilor Interne la 07 iunie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal

(f.d. 114).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Ministerul Afacerilor Interne s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 21 aprilie 2021, iar recursul

motivat la 14 iunie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 22 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Ștefan Cauliuc a fost expediată copia recursului depus de Ministerul Afacerilor

Interne, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

3

Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul Ștefan Cauliuc nu și-a

valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

4

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Ministerul Afacerilor Interne se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-05-15
0,95
3ra-866/23 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-866/23 2-21091054-01-3ra-16082023 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: T. Avasiloaie) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: E. Palanciuc, D. Băbălău, I. Dutca) Î N C H E I E R E 15 mai 2024
CSJ 2021-10-13
0,95
3ra-853/21 — contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
Dosarul nr.3ra-853/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 13 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul Civil, C
CSJ 2021-12-08
0,95
3ra-1167/21 — contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-1167/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (jud. V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 8 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul
CSJ 2017-09-13
0,95
3ra-979/17 — contestarea actului administrativ
prima instanţă, Judecătoria Centru, mun. Chişinău dosarul nr. 3ra-979/2017 judecător: N. Mămăliga instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău judecători: A. Minciuna, L. Popova, V. Negru Î N C H E I E R E 13 septembrie 2017 mun. Chişinău Cole
CSJ 2024-06-05
0,94
3ra-693/23 — Anularea actului administrativ
Dosar nr. 3ra-693/23 2-20026912-01-3ra-27062023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Palanciuc, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 05 iunie 2024 m
Sursă