3ra-743/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-743/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-743 /21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)
Î N C H E I E R E
18 august 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Ștefan Cauliuc împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 3 martie 2020, Ștefan Cauliuc, prin intermediul reprezentantului său,
avocatul Pâcălău Dorian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la contestarea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil.
În motivarea acțiunii a menționat că a fost angajat în organele afacerilor
interne ale Ministerului Afacerilor Interne, cu dreptul de a primi pensie pe linia
Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv angajat al Izolatorului de Detenție
Provizorie al Ministerului Afacerilor Interne.
Prin certificatul nr. 44 /10 – c - 202- 20 din 27 ianuarie 2020 al Ministerului
Afacerilor Interne, reclamantului i-a fost calculat în totalitate termenul de activitate
în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu tot cu avantaje - de 25 ani, 2 luni, 21
zile.
De asemenea, prin certificatul enunțat se confirmă că perioada de activitate al
lui Ștefan Cauliuc, în cadrul Serviciului de Pază și Escortă, precum și Izolatorului
de Detenție Provizorie al Ministerului Afacerilor Interne, este începînd cu perioada
de la 7 august 1990 pînă la 7 decembrie 2007, adică în total 17 ani 5 luni.
În opinia reclamantului, acest calcul a fost eliberat greșit, deoarece în
conformitate cu prevederile actelor normative existente, urma să-i fie calculat cu
1
avantajul de 2 zile calendaristice pentru 1 zi de activitate, și în așa mod, certificatul
dat urma să conțină date privind activitatea în cadrul Serviciului de Pază și Escortă,
precum și în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie de 34 ani și 10 luni, 00 zile.
La 30 ianuarie 2020, Ștefan Cauliuc s-a adresat cu o cerere prealabilă către
Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat anularea certificatului nr. 44 /10
– c - 202- 20 din 27 ianuarie 2020, cu eliberarea unui document, ce ar conține date
juste de calculare a vechimii în muncă cu tot cu avantaje.
Prin răspunsul nr. P-458/20 din 5 februarie 2020 al Ministerului Afacerilor
Interne, s-a refuzat eliberarea unui alt document și totodată i s-a recomandat să se
adreseze Casei Naționale de Asigurări Sociale.
În opinia reclamantului, pârâtul urma să-i calculeze vechimea în muncă cu
avantaje, 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada
efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, deoarece în
această perioadă Ștefan Caliuc a fost supus riscului sănătății și vieții, având contact
direct cu persoanele reținute, inclusiv contagioase.
Reclamantul a solicitat anularea răspunsului din 05 februarie 2020 al
Ministerului Afacerilor Interne, ce vizează refuzul în recalcularea vechimii în
muncă cu avantaje și obligarea eliberării calculului vechimii în muncă (certificat),
ce confirmă vechimea în muncă de 34 ani 10 luni 00 zile pentru activitatea de 17
ani 05 luni 00 zile în cadrul Serviciului de Pază și Escortă și Izolatorului de
Detenție Provizorie a Ministerului Afacerilor Interne.
Prin hotărârea din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a anulat răspunsul nr. P-458/20 din
5 februarie 2020 al Ministerului Afacerilor Interne, ce vizează refuzul în
recalcularea vechimii în muncă cu avantaje reclamantului Cauliuc Ștefan. S-a
obligat Ministerul Afacerilor Interne să emită act administrativ individual favorabil
prin care să dispună recalcularea vechimii în muncă cu avantaje reclamantului (f.d.
55).
La 23 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ministerul Afacerilor
Interne a depus apel împotriva hotărîrii din 20 octombrie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea
unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă, ca neîntemeiată (f.d. 71).
Prin decizia din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea
de apel depusă de Ministerul Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea din 20
octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că apelantul nu a ținut cont de
faptul că în speță obiectul litigiului nu constituie verificarea existenței temeiurilor
de stabilire a pensiei reclamantului, ci obiectul controlului judecătoresc constituie
refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a calcula vechimea în muncă a lui Ștefan
Cauliuc, prin prisma prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie
1994.
Colegiul a conchis că condiția esențială în sensul pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, este că instituția, în care persoana își
exercită serviciul, să asigure paza, escortarea și deținerea persoanelor reținute și
arestate în izolatoarele de urmărire penală (de detenție provizorie) și nu apartenența
instituției la Departamentul Instituțiilor Penitenciare. Prin urmare, în
2
circumstanțele în care s-a constatat că Ștefan Cauliuc a îndeplinit serviciul în
cadrul izolatoarelor de detenție provizorie, este cert faptul că ultimul are dreptul să
beneficieze de calcularea vechimii în muncă cu avantaje, anume de către
Ministerul Afacerilor Interne.
La 21 aprilie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de
fond cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea cererii de chemare în
judecată.
În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că perioada de activitate a
intimatului nu oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, argument
ignorat de instanțele ierarhic inferioare. Or, art. 16 alin. (2) al Legii nr. 1036/1996
reglementează că colaboratorii ai sistemului penitenciar sunt persoanele care dețin
funcții în efectivul de trupă și în corpul de comandă al sistemului penitenciar,
abilitate să pună în executare pedepsele penale privative de libertate, detenția
provizorie a persoanelor față de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau
sancțiunea arestului contravențional, precum și măsurile de siguranță cu caracter
medical aplicate deținuților care suferă de alcoolism și narcomanie.
Recurentul a menționat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri
este necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume, instituția să fie o
subdiviziune indicată în pct. 8 al hotărârii Guvernului nr. 78/1994, și să-și exercite
serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală și instituțiile
destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, ce
la caz nu se atestă.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 aprilie 2021,
dispozitivul deciziei a fost notificat Ministerului Afacerilor Interne la data de 14
aprilie 2021, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d.108). Decizia
motivată din 13 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată
Ministerului Afacerilor Interne la 07 iunie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal
(f.d. 114).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Ministerul Afacerilor Interne s-a conformat
prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 21 aprilie 2021, iar recursul
motivat la 14 iunie 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 22 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului
Ștefan Cauliuc a fost expediată copia recursului depus de Ministerul Afacerilor
Interne, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
3
Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul Ștefan Cauliuc nu și-a
valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință asupra recursului.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din
art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși
un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de
la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
4
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde
de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni
de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Ministerului Afacerilor Interne.
În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de către Ministerul Afacerilor Interne se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
5