3ra-1146/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii acrului administrativ, repararea prejudiciului

Dosarul nr. 3ra-1146/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) (jud. L. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

1 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată

de Cebanenco Alexei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare a primăriei mun. Chișinău, Ministerul

Finanțelor, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului

administrativ favorabil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 1 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 20 februarie 2018, Cebanenco Alexei a înaintat o cerere de chemare

în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că, aflîndu-se

în arest preventiv și arest la domiciliu în perioada 24 septembrie 2004 – 08 iunie 2006,

a fost suspendat din funcție. În legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală a fost

lipsit de salariu, sporuri la concediu și ajutorul material prevăzut de legislație.

Ulterior, a fost restabilit în funcție, dată fiind sentința de achitare din 1 martie

Centru mun. Chișinău și decizia din 4 mai 2011 a Curții de Apel Chișinău, i-a fost

reparat prejudiciul material cauzat în sumă de 127 573,78 de lei, inclusiv 36 782,54

de lei salariu mediu de care a fost privat în perioada din septembrie 2004 – iunie 2006,

prejudiciul moral și cheltuielile de judecată.

Succesiv, reclamantul a indicat că, la 15 ianuarie 2018, verificând contul curent

privind cotizațiile achitate în bugetul asigurărilor sociale, a stabilit lipsa plăților pentru

perioada din septembrie 2004 – iunie 2006 și a stagiului de cotizare.

Astfel, la 23 ianuarie 2018 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

cerere prealabilă, prin care a solicitat emiterea actului administrativ privind includerea

1

în stagiul de cotizare a perioadei septembrie 2004 – iunie 2006, conform plăților

stabilite prin hotărârea din 2 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului Centru mun.

Chișinău.

Prin răspunsul nr. c-171/18 din 01 februarie 2018, pîrîta a respins cererea

prealabilă.

În opinia reclamantului, refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este ilegal,

date fiind prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, ce

garantează reabilitarea integrală a drepturilor persoanei trase ilegal la răspundere

penală, cu includerea perioadei aflate sub arest și/sau suspendat din funcție la

calcularea vechimii în muncă.

Răspunsul autorității publice îi lezează dreptul la pensie în mărimea calculată

prin includerea stagiului de cotizare pentru perioada septembrie 2004 – iunie 2006,

iar executarea necorespunzătoare a obligațiilor stabilite expres prin lege de către

angajator față de bugetul public național de asigurări sociale nu poate fi pusă pe seama

salariatului, ultimul fiind partea raportului de muncă care nu dispune de posibilitatea

de a monitoriza desfășurarea de către angajator a activității de întreprinzător în

conformitate cu prevederile legale și partea căreia nu-i este imputabilă plata

cotizațiilor. Controlul executării obligațiilor de evidență a asiguraților și de plata

contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii urma a fi efectuată de către organele

competente.

A considerat că Casa Națională de Asigurări Sociale urmează să-i repare

prejudiciul moral pentru incomoditățile și suferințele pricinuite prin abuzurile

reprezentanților săi, manifestate prin limitarea intenționată de a beneficia de drepturi

fundamentale incontestabile, pe care l-a apreciat la suma de 10 000 de lei, ca un

remediu echitabil pentru suferințele cauzate, rezonabil, justificat și nu urmărește alt

scop decât cel reparatoriu.

Reclamantul Alexei Cebanenco a solicitat prin cererea de chemare în judecată

anularea refuzului nr. c-171/18 din 1 februarie 2018 al Casei Naționale de Asigurări

Sociale, obligarea emiterii actului administrativ care să includă stagiul de cotizare

pentru perioada septembrie 2004 – iunie 2006, potrivit plăților stabilite prin hotărârea

din 2 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului Centru mun. Chișinău, încasarea din

contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul său a sumei de 10 000 de

lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 4 000 de lei.

Prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Alexei Cebanenco, s-a recunoscut ca fiind ilegal

răspunsul nr. C-171/18 din 01 februarie 2018 al Casei Naționale de Asigurări Sociale,

prin care a fost respinsă cererea depusă de Alexei Cebanenco cu privire la includerea

în stagiul de cotizare a perioadei septembrie 2004 - iunie 2006. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să includă în stagiul de cotizare al reclamantului

Alexei Cebanenco perioada septembrie 2004 – iunie 2006, potrivit plăților stabilite

prin hotărârea nr. 2-3802/10 din 2 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului Centru

mun. Chișinău. S-au încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale, în beneficiul

lui Alexei Cebanenco, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei. În

rest, acțiunea s-a respins drept neîntemeiată (f.d. 41, 45-50, vol. I).

2

Prin decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

Casei Naționale de Asigurări Sociale, s-a casat integral hotărîrea primei instanțe,

pronunțîndu-se o nouă decizie prin care acțiunea a fost respinsă drept neîntemeiată.

Prin decizia din 10 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul lui

Alexei Cebanenco, s-a casat decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 1 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel declarată

de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 5 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani a fost respinsă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la temeinicia

parțială a acțiunii, având în vedere că, la caz, sînt aplicabile prevederile art. 2, art. 25

alin. (1) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999, ce

garantează dreptul la asigurări sociale și impun angajatorului obligația de virare

lunară a contribuției individuale de asigurări sociale datorată de asigurații cu contract

individual de muncă la bugetul asigurărilor sociale de stat. La fel și prevederile art.

15 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, care stabilesc că timpul aflării ilegale

sub arest, timpul ispășirii pedepsei, precum și timpul pe parcursul căruia persoana

fizică nu a lucrat în legătură cu suspendarea ilegală din lucru (funcție) se iau în

considerare la calcularea vechimii generale în muncă și a vechimii în specialitate.

Vechimea în muncă, calculată cu includerea perioadelor menționate la alin. (1) al

prezentului articol, se va lua în considerare la acordarea înlesnirilor muncitorilor și

funcționarilor, inclusiv la stabilirea pensiilor și indemnizațiilor.

Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar

s-a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind ilegalitatea refuzului nr. C-

171/18 din 1 februarie 2018 al Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

includerea în stagiul de cotizare a reclamantului a perioadei septembrie 2004 – iunie

2006, întrucât acesta constituie o încălcare a dreptului reclamantului la o pensie

echitabilă, iar lipsa cărorva plăți sub formă de contribuții pentru perioada respectivă

a stagiului de cotizare nu poate servi drept temei de respingere a acțiunii.

La 7 iunie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva

deciziei din 1 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 10 septembrie 2021, a depus

motivarea recursului.

În susținerea recursului, a reiterat motivele de fapt și de drept indicate în cererea

de apel, arătînd că instanțele judecătorești au interpretat în mod eronat normele de

drept material pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și

neîntemeiate pe cauza dată. Or, pornind de la prevederile legale pertinente speței,

recurenta nu constată un temei legal pentru admiterea acțiunii reclamantului.

Pentru aceste motive, solicită recurenta casarea integrală a deciziei din 1 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

3

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 iunie 2021, fiind

notificată recurentei pe 24 august 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

anexat la dosar (f.d. 246, vol. I). Astfel, recursul și motivarea acestuia depuse la 7

iunie 2021 și, respectiv, 10 septembrie 2021, sînt în termen.

La 27 octombrie 2021, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Astfel, la 29 noiembrie 2021,

reprezentantul intimatului Cebanenco Alexei, a depus referință la cerera de recurs,

prin care a solicitat declararea inadmisibilității acesteia, cu menținerea în vigoare a

deciziei recurate și a hotărîrii instanței de fond.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ,

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

4

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

5