3r-346/21 — contestarea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru perioada absentei fortate de la muncă, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3r–346/21 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) DECIZIE 24 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Aurel Sobețchi împotriva primăriei municipiului Chișinău și Întreprinderii Municipale pentru Serviciile Locale Ciocana, persoane terțe Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a municipiului Chișinău și Buga Mihail, cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu, c o n s t a t ă: La 17 ianuarie 2019, Aurel Sobețchi a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Întreprinderii Municipale pentru Serviciile Locative Ciocana, terți Direcția Generală Locativ Comunală și Amenajare a municipiului Chișinău și Buga Mihail,

cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că, prin dispoziția nr. 474/1-dc din 19 noiembrie 2018 a Primarului municipiului Chișinău, a fost concediat din funcția de șef al Întreprinderii Municipale pentru Serviciile Locative Ciocana, conform prevederilor art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii, pentru lipsa controlului asupra procesului 1 de gestionare a parcului auto din dotare a întreprinderii municipale și încălcarea gravă a obligațiilor de muncă. A invocat că dispoziția sus-menționată este ilegală, deoarece angajatorul nu s- a conformat art. 206-211 din Codul muncii.

În contextul dat, a remarcat că din partea salariatului nu au fost solicitate explicații scrise privind fapta comisă, nu au fost comunicate abaterile comise, data comiterii lor și forma de manifestare. A mai relevat că angajatorul a ignorat să comunice temeiurile de fapt puse la baza concedierii, modul și termenul de contestare a dispoziției de concediere.

Reclamantul a solicitat anularea dispoziției nr. 474/1-dc din 19 noiembrie 2018 a Primarului municipiului Chișinău, încasarea în beneficiul său din contul Primăriei municipiului Chișinău a salariului conform funcției în sumă totală de 66 243,95 lei pentru lipsa forțată de la muncă de la 19 noiembrie 2018 și până la emiterea hotărârii cu restabilirea imediată în funcție, repararea prejudiciului moral în sumă de 12 000 lei și încasarea din contul Primăriei municipiului Chișinău a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2 000 lei (f. d. 81-82, vol. I). Prin hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă integral acțiunea depusă de către Aurel Sobețchi.

A fost anulată dispoziția nr. 474/1-dc din 19 noiembrie 2018 a Primarului General Interimar al municipiului Chișinău ,,cu privire la concedierea dlui Aurel Sobețchi din funcție și numirea dlui Buga Mihail în funcția de șef interimar al Întreprinderii Municipale pentru Servicii Locative Ciocana”. S-a restabilit Aurel Sobețchi în funcția de șef al Întreprinderii Municipale pentru Serviciile Locative Ciocana începând cu data de 19 noiembrie 2018. A fost încasat de la Primăria municipiului Chișinău în beneficiul lui Aurel Sobețchi, salariul pentru absența forțată de la lucru pentru perioada 19 noiembrie 2018-28 mai 2019, în sumă de 70 352,16 lei, suma de 12 000 de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral și 2 000 de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică.

La 4 iunie 2019, Primarul General al mun. Chișinău a depus apel împotriva hotărârii din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de către Primarul General al municipiului Chișinău, casată hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii. La 25 mai 2020, Aurel Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu, a depus recurs împotriva deciziei din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat inadmisibil recursul depus de avocatul Albu Vasile, în interesele lui Sobețchi Aurel.

La 8 februarie 2021, Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu, a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia în partea încasării din contul Primăriei a salariului pentru absență forțată de la lucru, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică. Prin încheierea din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu împotriva încheierii din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție. 2 La 16 iunie 2021, Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu. La data de 24 august 2021, Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că instanța de revizuire eronat a concluzionat că Nadejda Sobețchi urma să știe despre litigiul soțului și concedierea acestuia, deoarece Aurel Sobețchi nu mergea la serviciu și primea acasă corespondența. Circumstanța dată nu corespunde adevărului, deoarece ultimul mergea zilnic la serviciu și îl asista pe prietenul său, Mihai Buga, iar revizuenta, fiind educatoare la grădiniță, nu a ridicat niciodată corespondența din cutia poștală.

Mai mult ca atât, recurenta a invocat că decizia din 3a-1057/19 din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, este ilegală, fiindcă la 16 martie 2020, ziua când a fost adoptată, reprezentantul nu dispunea de împuterniciri, deoarece Aurel Sobețchi era, deja, decedat și respectiv mandatul reprezentantului începând cu data de 4 martie 2021 era nul. Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a deciziei din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani În conformitate cu art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 13 iulie 2021 și notificată Nadejdei Sobețchi la data de 12 august 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare (f.d.240, Vol. II). De asemenea, se notează că actul judecătoresc contestat a fost comunicat reprezentantului recurentei – avocatul Vasile Albu, prin intermediul oficiului poștal, la data de 9 august 2021, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție/livrare (f.d.241, vol. II).

Se menționează că reprezentantul recurentei s-a conformat prevederilor legale și, în termen, la 24 august 2021, a depus recurs împotriva încheierii din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.242-246, Vol. II). Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Primăria municipiului Chișinău și Întreprinderii Municipale pentru Serviciile Locative Ciocana copia recursului depus către Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Abu, în interesele cu înștiințarea depunerii referinței. 3 Până la examinarea recursului, Primăria municipiului Chișinău și Întreprinderea Municipală pentru Serviciile Locative Ciocana nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referințe asupra recursului.

În conformitate cu dispozițiile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. La caz, completul specializat nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece, în cererea de recurs, argumentele au fost expuse cu suficientă claritate. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Abu întemeiat și pasibil de a fi admis, cu restituirea cauzei spre rejudecare a cererii de revizuire, din motivele ce succed.

În corespundere cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere. Din materialele cauzei se denotă că prin decizia din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Primarul General al municipiului Chișinău, casată hotărârea din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii.

La data de 16 iunie 2021, Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu menținerea hotărârii din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.217-219, Vol. II). Prin încheierea din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu (f.d.225-223, Vol. II). Întru consolidarea soluției, instanța de revizuire a reținut că circumstanțe esențiale și convingătoare care să determine redeschiderea procesului civil pentru corectarea unei erori judiciare ce ar fi fost admisă la momentul judecării cauzei, nu au fost invocate și probate.

Instanța de recurs consideră că concluzia instanței de revizuire este pripită, contradictorie circumstanțelor cauzei. Relevante la acest aspect sunt dispozițiile art. 451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care notează că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Conform art. 447 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; 4 b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit. a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h). În corespundere cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentința penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Reținând normele legale menționate în coroborare cu circumstanțele invocate în recurs, completul specializat constată că instanța de revizuire a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, fără a examina temeiurile expuse în privința acesteia prin prisma art. 447 lit. b) și art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă. În acest context, se precizează că întru soluționarea corectă a litigiului dedus judecății instanța de judecată nu poate fi constrânsă, la examinarea revizuirii doar prin prisma normelor invocate de către reclamant, ci este liberă să le analizeze și în raport cu prevederile relevante pentru soluționarea justă a litigiului dedus judecății, importante fiind argumentele aduse în acest sens.

Or, Curtea de Apel Chișinău nici nu a dat apreciere circumstanțelor invocate de revizuentă, deducând doar printr-o frază generală că motivele invocate de Nadejda Sobețchi în cererea de revizuire poartă un caracter declarativ și nu au fost justificate prin careva probe. Colegiul reține că instanța de revizuire s-a limitat de a da răspuns la argumentul revizuentei precum că aceasta nu a cunoscut despre cauza în care era implicată soțul (decedat la data xxxxx), însă nu a cercetat poziția dată prin faptul că la examinarea 5 cauzei în apel instanța de apel urma să verifice aplicabilitatea prevederilor art. 260 alin. (1) pct. a) din Codul de procedură civilă. Or, art. 260 alin. (1) pct. a) din Codul de procedură civilă, statuează expres că instanța judecătorească este obligată să suspende procesul în cazul decesului sau reorganizării părții în proces ori a intervenientului principal dacă raportul juridic litigios permite succesiunea în drepturi.

Aici este de remarcat că, prin cererea de chemare în judecată a fost solicitat încasarea salariului conform funcției în sumă totală de 66 243,95 de lei pentru lipsa forțată de la muncă, începând cu 19 noiembrie 2018 și până la emiterea hotărârii, repararea prejudiciului moral în sumă de 12 000 de lei și compensarea din contul Primăriei municipiului Chișinău a cheltuielilor de asistenta juridică în sumă de 2 000 de lei (f.d.81-82, vol. I). Legislația muncii, și anume dispoziția art. 142 alin. (5) din Codul muncii, reglementează că în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

Așadar, se conchide că la examinarea cererii de revizuire Curtea de Apel Chișinău nu a luat în considerare inclusiv și prevederile art. 262 pct. a) din Codul de procedură civilă, conform cărora, procesul se suspendă: până la determinarea succesorului în drepturi al persoanei juridice ieșite din proces sau până la determinarea moștenitorului sau desemnarea persoanei împuternicite să acționeze în numele masei succesorale (executor testamentar care are împuterniciri de administrare, custode sau administratorul masei succesorale desemnat de notar ori administratorul insolvabilității masei succesorale) – în cazurile prevăzute la art.260 alin.(1) lit. a). Deși din sensul normelor de drept citate rezultă că succesiunea în drepturi în cazul decesului persoanei fizice se admite în orice fază a procesului.

Iar, din materialele cauzei atestă cu certitudine că, procesul civil intentat în prezenta speță poartă un caracter patrimonial și permite succesiunea în drepturi. În condițiile stabilite și reieșind din conținutul art. 219 din Codul administrativ, instanță de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanții. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces. Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate. În continuare, analizând materialele cauzei, argumentele invocate în cererea de revizuire a deciziei din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău depusă de către Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu, instanța de recurs constată 6 că revizuenta a invocat două motive de revizuire a actului judecătoresc, însă Curtea de Apel Chișinău s-a limitat să de-a răspuns doar la una dintre acestea.

La acest capitol, instanța de recurs reține că instanța de revizuire a respins argumentul invocat de Nadejda Sobețchi, referitor la faptul că nu ar fi cunoscut despre litigiul judiciar în care era implicat soțul acesteia, ca declarativ, deoarece acțiunea a fost depusă în instanță la 17 ianuarie 2019, în vederea anulării dispoziției de concediere a lui Aurel Sobețchi, astfel, acesta nu se deplasa la serviciu, iar toată corespondența a fost remisă de instanță la locul de domiciliu al ambilor soți.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău pripit a respins argumentul revizuentei, fără a administra în acest sens probe or, administrarea probelor, în cadrul procesului de judecată, este strâns legată de realizarea principiului fundamental al „aflării adevărului”, iar acest obiectiv procesual se reflectă perfect în „sistemul probatoriu” instituit prin Codul administrativ care conține reguli pertinente referitoare la „rolul activ al judecătorului” și la „sarcina probei”.

În ceea ce privește rolul activ/diriguitor al judecătorului, acesta nu se substituie voinței părților, fiind însă obligat să descopere adevărul și să dea părților ajutor activ în apărarea drepturilor și intereselor lor legitime or, judecătorul trebuie să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, motiv din care nu poate fi ținut doar în aria de disponibilitate a părților. Concomitent, din actele dosarului, precum și din argumentele revizuentei se atestă că la momentul pronunțării deciziei din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, dispoziția nr. 474/1-dc din 19 noiembrie 2018 a Primarului General al municipiului Chișinău era anulată prin hotărârea din 9 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, menținută prin decizia din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Circumstanța dată însă nu a fost analizată/apreciată de către instanța de revizuire la emiterea încheierii recurate. Or, după cum s-a stabilit că pe rolul instanțelor de judecată s-a aflat spre examinare acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, terți Aurel Sobețchi și Mihail Buga cu privire la anularea dispoziției nr. 474/1-dc din 19 noiembrie 2018, care este o cauză conexă. Aceste împrejurări constituie temei de admitere a recursului, casare a încheierii contestate și remitere a cauzei la rejudecare. În atare condiții, completul specializat precizează că instanța inferioară la rejudecarea cauzei în ordine de revizuire urmează să țină cont de aspectele enunțate supra și să stabilească dacă circumstanțele constate servesc drept temeiuri de revizuire prin prisma normelor legale invocate.

Deoarece, motivarea evazivă a instanței de revizuire nu denotă decât o examinare superficială a cererii de revizuire depusă de către Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu, și creează incertitudini pentru revizuentă de ce nu pot fi reținute argumentele sale, în condițiile în care nici nu s-a referit la aceste aspecte. În această ordine de idei, raționamentele relatate generează casarea încheierii contestate, or, menținerea acesteia, în condițiile enunțate, nu ar constitui pentru 7 recurentă decât o îngrădire a posibilității de a-și valorifica drepturile procedurale conform normelor în vigoare, care sunt garantate și de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și îngrădirea accesului la justiție.

Astfel, soluția adoptată de instanța de revizuire prin încheierea recurată nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil. Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul și de a casa încheierea din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare a cererii de revizuire în Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de către Nadejda Sobețchi, reprezentată de avocatul Vasile Albu.

Se casează încheierea din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Aurel Sobețchi împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Întreprinderii Municipale pentru Serviciile Locale Ciocana, persoane terțe Direcția Generală Locativ- Comunală și Amenajare a municipiului Chișinău și Buga Mihail, cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei spre rejudecare a cererii de revizuire în instanța de revizuire – Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu 8