3ra-962/21 — cu privire la anularea actului administrativ defavorabil cu obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-962/21 — cu privire la anularea actului administrativ defavorabil cu obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-962/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Denis Ipatii, în interesele lui

Sergiu Babanuța,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Babanuța împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI

și Ministerului Afacerilor Interne, cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 03 septembrie 2019, Sergiu Babanuța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI și Ministerului

Afacerilor Interne al RM, cu privire la anularea actelor administrative individuale

defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 19 iunie 2019, a depus о cerere

pe numele șefului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului

Afacerilor Interne, Harabagiu Mihail, prin care a solicitat calcularea și comunicarea

vechimii în muncă, în scopul stabilirii dreptului la pensie, cu includerea avantajelor

începând cu anul 2013, în corespundere cu prevederile pct.8 lit. c) din Hotărîrea

Guvernului nr. 78 din 12 februarie 1994 ”Cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar” precum și în corespundere

cu Regulamentul privind condițiile de acordare a înlesnirilor la calcularea vechimii în

muncă pentru stabilirea pensiei efectivului Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență al MAI aflat în funcții și specialități de scafandru, aprobat prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 186 din 15 iunie 2012.

Prin răspunsul nr. 19/9-1163 din 19 iulie 2019 al Inspectoratului General pentru

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, a fost informat că stagiul total

de vechime în muncă constituie 21 ani 07 luni 15 zile, iar cerința privind includerea

1

avantajelor în corespundere cu prevederile invocate în cerere, a fost respinsă din

motiv că este posibilă acordarea acestor înlesniri, doar începând cu data de 02 mai

2012, data când au intrat în vigoare modificările operate la Hotărârea Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994, prin Hotărârea Guvernului nr. 273 din 02 mai 2012 și

din motiv că reclamantul nu a deținut funcții de scafandrier, în corespundere cu

nomenclatorul funcțiilor.

La 25 iulie 2019, a înaintat cerere prealabilă, prin care a solicitat

anularea/revocarea răspunsului nr. 19/9-1163 din 19 iulie 2019 al Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, în partea

respingerii cererii și recalcularea vechimii în muncă cu includerea avantajelor

prevăzute de pct. 8 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 12 februarie 1994,

începând cu anul 2013.

Prin răspunsul nr. 19/7-B-101/19 din 06 august 2019 al Inspectoratului General

pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, a fost informat că cererea

prealabilă este neîntemeiată și în temeiul art. 167 alin.(2) din Codul administrativ, a

fost trimis dosarul administrativ autorității publice ierarhic superioare (Ministerului

Afacerilor Interne) în vederea luării unei decizii definitive.

La 23 august 2019, prin intermediul poștei electronice, a recepționat răspunsul

nr. 44/22-2041 din 13 august 2019 al Ministerului Afacerilor Interne, prin care cererea

prealabilă a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Reclamantul a indicat că, nu este de acord nici cu poziția organului ierarhic

superior, expusă în răspunsul nr. 44/22-2041 din 13 august 2019, deoarece este unul

vădit ilegal și neîntemeiat, care nu doar îi lezează grav drepturile sale fundamentale,

dar în special prin prisma argumentului „prematurității cererii sale”, în genere îl

impune la muncă forțată.

Cu referire la prematuritatea cererii sale, Sergiu Babanuța a invocat art. 7 al

Codului muncii. În privința faptului că nu poate solicita recalcularea vechimii în

muncă cu includerea avantajelor, doar după data pensionării, susține că reprezintă nu

doar о ilegalitate absolută, dar constituie în principiu о muncă forțată, căci

recalcularea vechimi în muncă cu includerea avantajelor pe care a solicitat-o de la

pârâți, în esență și reprezintă și îi permite ieșirea la pensie mai devreme decât

persoanele care activează în condiții normale, reieșind din faptul că prestează о muncă

în condiții nefavorabile.

Referitor la argumentul invocat de către pârâți, cu privire la faptul că în actele

dosarului administrativ, dincolo de orice îndoială, nu sunt acte care ar confirma că

după anul 2012, a activat în funcții/specialități de scafandrier, de asemenea îl

consideră că este lipsit de orice sens, atît timp cît la cererea din data de 19 iunie 2019

a fost anexată copia carnetului de scafandrier pe 6 file, copiile ordinelor și dispozițiilor

care confirmă îndeplinirea normelor de ore la lucrări subacvatice pe 14 file, precum

și fișa postului, acte care nu doar atestă faptul ca el deține funcții și specialități de

scafandrier, dar care confirmă de fapt și de drept efectuarea lucrărilor nemijlocite în

calitate de scafandrier, inclusiv, ordine și dispoziții emise de către însăși pârâții.

A mai comunicat că, potrivit pct. 3 din fișa postului, el are obligația „de a participa

la organizarea scufundărilor de către serviciul de scafandrieri, pentru dirijarea și/sau

efectuarea nemijlocită a lucrărilor de căutare-salvare în calitate de scafandrieri nr. 1,

2, 3 și/sau efectuarea lucrărilor pentru salvarea persoanelor, căutarea cadavrelor și a

obiectelor sub арă.

2

Respectiv, în virtutea funcției deținute de Șef al Direcției operații al Direcției

general planificare, coordonare și operații are obligația directă de a avea statut de

scafandrier de clasa 1, 2, 3, or, în caz contrar el nu va putea întruni condițiile de

deținere a acestei funcții, prin urmare doar simplul fapt că el deține funcția respectivă

confirmă temeinicia prezentei acțiuni.

La 24 mai 2012, i s-a eliberat Certificatul A MMII 0350055 prin care se atestă

finisarea studiilor cu durata de 130 ore la absolvirea cursului tematic de

instruire/perfecționare inițială a scafandrierilor.

Ulterior, la 31 mai 2012 i s-a eliberat Carnetul Personal al Scafandrierului nr .

328, în care sunt efectuate mențiunile: deține profesia de scafandrier, pe parcursul

anului 2012 are 9 ore 08 minute scufundări; pe parcursul anului 2013 are 64 ore 24

minute scufundări; pe parcursul anului 2014 are 70 ore 08 minute scufundări; pe

parcursul anului 2015 are 63 ore 44 min de scufundări; pe parcursul anului 2016 are

62 ore 07 minute scufundări; pe parcursul anului 2017 are 72 ore 51 minute; pe

parcursul anului 2018 are 61 ore 30 minute; pe parcursul anului 2019 are deja circa 8

ore de scufundări.

A mai susținut că, prin Ordinul 95 ef din 26 iunie 2012, Ordinul 236 din 14

noiembrie 2014, anexa 1, Ordinul 263 din 20 decembrie 2014, anexa 1 și anexa 2,

Ordinul 58 din 09 martie 2015, anexa 1, Ordinul 284 din 31 decembrie 2015 anexa 1

și anexa 2, Ordinul 48 din 29 februarie 2016, anexa 1, Ordinul 9 din 12 ianuarie 2017,

anexa 2, Ordinul 50 din 21 martie 2017 anexa 1 și anexa 2, Ordinul 212 din 27

decembrie 2018, anexa 2, Ordinul 241 din 28 decembrie 2017, anexa 2; Ordinul 242

din 29 decembrie 2017, anexa 1 și anexa 2, Ordinul 42 din 12 martie 2018, anexa 1

și anexa 2, Ordinul 217 din 28 decembrie 2018, anexa 2, Ordinul 23 din 06 februarie

2019, anexa 1, anexa 2 și аnеха 3, Ordinul 41 din 01 martie 2019, anexa 1 și anexa 2

se atestă fără nici un dubiu faptul că, începând cu anul 2012 până în prezent, deține

profesia de scafandrier, de clasa III (clasa maximală), precum și inclusiv prin ordinele

angajatorului se confirmă întrunirea anuală a condițiilor necesare, precum și

confirmarea orelor activate subacvatic de către el, întru menținerea clasei nr. III de

scafandrieri deținute de către el.

Reclamantul a solicitat anularea răspunsului nr. 19/9-1163 din 19 iulie 2019 al

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne,

anularea răspunsului nr.19/7-B101/19 din 06 august 2019 al Inspectoratului General

pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, în partea respingerii

cererii prealabile din data de 25 iulie 2019, anularea răspunsului nr. 44/22-2041 din

13 august 2019 al Ministerului Afacerilor Interne, obligarea recalculării vechimii în

muncă cu includerea avantajelor - o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună

de serviciu în toate funcțiile și specialitățile de scafandrier, începând cu 01 ianuarie

2013.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Sergiu Babanuța a fost respinsă (f.d.

160).

La 27 noiembrie 2020, avocatul Denis Ipatii, în interesele apelantului Sergiu

Babanuța, a depus apel împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe.

3

Prin decizia din 08 iunie 2021a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de avocatul Denis Ipatii, în interesele lui Sergiu Babanuța și s-a

menținut hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Curtea de Apel Chișinău a notat că în funcție de caracterul și grad de

complexitate, lucrările subacvatice pentru care legiuitorul a prevăzut înlesniri la

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei, sunt divizate în: lucrări de

salvare de la înec; de căutare a înecatului; tehnice subacvatice; altele. Lucrările de

antrenament subacvatic sunt expuse divizat de cele enumerate, fapt ce dă de înțeles

că numai pentru astfel de lucrări, nu sunt prevăzute careva înlesniri.

Instanța de apel a stabilit că în Cartela individuală a reclamantului, nu se conțin

date exhaustive ce confirmă anumite ore/minute de participare a acestuia la lucrări

subacvatice de salvare de la înec, de căutare a înecatului, lucrări tehnice subacvatice,

altele decât cele de antrenament.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că potrivit Certificatului nr. 170 din 30

octombrie 2019, eliberat de către Direcția management resurse umane a

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, Sergiu Babanuța în

perioada anilor 2013- 2019 nu s-a aflat în funcții de scafandru, deși în Statul de

personal al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI (f.d. 116-123)

sunt prevăzute asemenea funcții. Iar, ce ține de copiile de pe actele administrative

(ordinele) ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI și procesele-

verbale anexate de către apelant la materialele cauzei (f.d. 20-69), acestea certifică

doar faptul că Sergiu Babanuța, angajat al Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență al MAI în alte funcții decât cea de scafandru, în perioada anilor 2013-2019 a

îndeplinit cerințele pentru menținerea calificării de scafandru.

La 09 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Denis Ipatii, în

interesele lui Sergiu Babanuța, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 08

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior la 17 august 2021 a fost completată

cu motivare, solicitând casarea actelor judecătorești inferioare și emiterea unei decizii

noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În argumentarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior expuse, recurentul a invocat că nu este de acord cu decizia contestată,

deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat

eronat normele de drept material și procedural.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 iunie 2021, însă date

despre notificarea dispozitivului acesteia nu există. Decizia motivată din 08 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Denis Ipatii la 25 august

2021, fapt confirmat prin avizul poștal ( vol.I, f.d. 223).

4

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat la 09 iunie 2021, iar recursul motivat la 17 august 2021, în

termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 21 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI și Ministerul Afacerilor

Interne a fost expediată copia recursului depus de Denis Ipatii, în interesele lui Sergiu

Babanuța, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 04 octombrie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a invocat că

soluția instanțelor ierarhic inferioare este una corectă și a solicitat ca recursul depus

de Sergiu Babanuța să fie declarat inadmisibil.

La 10 noiembrie 2021, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI

a depus referință asupra recursului înaintat și a solicitat să fie respins recursul depus.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de

recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

5

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de avocatul Denis Ipatii, în interesele lui Sergiu Babanuța.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de avocatul Denis Ipatii, în interesele lui Sergiu Babanuța, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

6