3ra-104/22 — anularea actelor administrative individuale defavorabile, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-104/22 2-20131180-01-3ra-08022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 4 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ la acțiunea lui Igor Răileanu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni, terț Ministerul Afacerilor Interne, privind anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 21 octombrie 2020, Igor Răileanu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni, terț Ministerul Afacerilor Interne, solicitând anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de 17 august 2020, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cu cererea nr. 40/2020/1515 privind stabilirea pensiei. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni, prin decizia nr. 40/2020/22683 din 25 august 2020, a respins cererea de stabilire a pensiei. Nefiind de acord cu decizia, la 18 septembrie 2020, Igor Răileanu a contestat- o la Casa Națională de Asigurări Sociale. La 13 octombrie 2020, reclamantul a recepționat răspunsul nr. R-2073/20 din 5 octombrie 2020 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a fost informat despre lipsa dreptului la stabilirea pensiei solicitate din lipsa întrunirii condiției referitoare la vechimea în muncă.

1 Cu deciziile menționate reclamantul nu este de acord, le consideră neîntemeiate și pasibile de a fi casate deoarece în calculul vechimii în serviciu urmează a fi inclusă perioada serviciului militar, dar și vechimea în muncă cu avantaje. În drept, a invocat prevederile art.13 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 a asigurărilor cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele Organelor Afacerilor Interne, conform cărora dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au: militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri, care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni.

În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform tabelului. În temeiul dispozițiilor art. 20, 208, 209, 211, 212, 224, 225 Cod administrativ, reclamantul a solicitat anularea răspunsului nr. R-2073/20 din 5 octombrie 2020 (Deciziei) al Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care Casa Teritorială de Asigurări Socială Ialoveni a aprobat decizia privind respingerea cererii în stabilirea pensiei ca neîntemeiată, anularea deciziei nr. 40/2020/22683 din 25 august 2020 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni, precum și obligarea pârâtelor să emită decizia cu privire la stabilirea pensiei lui Igor Răileanu, de la data depunerii cererii (f.d.

2-3). Prin hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea înaintată de Igor Răileanu a fost admisă. S-au anulat decizia nr. 40/2020/22683 din 25 august 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni și decizia emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale exprimată prin răspunsul nr. B-2073/20 din 5 octombrie 2020. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită o decizie cu privire la stabilirea cuantumului pensiei lui Igor Răileanu, în baza calculului vechimii în muncă confirmat prin certificatul nr. 34/40-9649 din 13 iulie 2020 al Inspectoratului de Poliție Ialoveni. La data de 3 februarie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.

39). Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (1), art. 13, 14 lit. a) ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, dar și ale pct. 6, 7 lit. b), pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, ce permit reclamantului să beneficieze de înlesnirile legale.

2 Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar s-a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind netemeinicia refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale de a stabili pensia reclamantului cu luarea în calcul a perioadei serviciului militar, dar și a vechimii în muncă cu avantaje. Argumentele invocate de apelant în susținerea poziției sale nu au fost reținute de instanța de apel, deoarece acestea se combat cu constatările instanței și se referă la circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de prima instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

La 15 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 105), iar la 11 februarie 2022 a prezentat motivarea recursului (f.d. 116). În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel, considerând-o eronată, instanța interpretând în mod eronat normele de drept material pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza dată. Invederează că subiecții Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 sunt expres stabiliți în actul normativ, iar colaboratorii din cadrul Comisariatului de Poliție nu se regăsesc prin prisma actului normativ reiterat și normele juridice ale acestuia nu sunt aplicabile asupra categoriilor de angajați ai Comisariatului de poliție.

Dat fiind faptul că intimatul Igor Răileanu era angajat al Inspectoratului de poliție Ialoveni și nu al unei instituții penitenciare, pretențiile intimatului le consideră neîntemeiate și pasibile de a fi respinse integral. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Igor Răileanu să fie respinsă integral. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 noiembrie 2021, fiind notificată recirentei în data de 18 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 111). Astfel, recursul și motivarea acestuia depuse la 15 decembrie 2021 și, respectiv, 11 februarie 2022, sunt în termen. La 21 februarie 2022, în adresa intimatului Igor Răileanu, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 15 martie 2022, Chiril Teut, reprezentantul intimatului, a depus referință la cererea de recurs a Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și 3 de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura 4 sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5