3ra-1085/21 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă

3ra-1085/21 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1085/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna. I. Muruianu, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Ion Ceban

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță Centrul Național

Anticorupție, Casa teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni privind anularea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru

vechime în muncă,

împotriva deciziei din data de 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-

a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din data de 05 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 21 noiembrie 2019 Ion Ceban a depus o acțiune în contenciosul

administrativ, concretizată ulterior, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

persoană terță Centrul Național Anticorupție (succesor în drepturi al Centrului pentru

Combaterea Crimelor Economice și Corupției), Casa teritorială de Asigurări Sociale

Ialoveni, prin care a solicitat anularea deciziei Casei teritoriale de Asigurării Sociale

Ialoveni nr. 40/2019/24128 din 27 noiembrie 2019 și refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă,

obligarea Casei Naționale de Asigurării Sociale de a recalcula și achita lui Ion Ceban

pensia pentru vechime în muncă, începând cu 31 martie 2009 în baza vechimii în

muncă ce constituie 29 ani, 7 luni și 8 zile, inclusiv acordarea pensiei neachitate până

în prezent. ( f.d. 3-4,94-95)

În motivarea acțiunii Ion Ceban a invocat că în baza ordinului nr.73 din 01

august 2002 a fost angajat în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției. Pe parcursul activității a ocupat mai multe funcții, inclusiv în

cadrul Izolatorului de detenție provizorie al instituției menționate.

Prin ordinul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției

nr.71ps din 24 martie 2009 a fost eliberat din cadrul efectivului Centrului pentru

Combaterea Crimelor Economice și Corupției în baza art.32, alin.(2), lit. g) al Legii

1

nr.1104-XV din 06 iunie 2002 în cazul incapacitații de îndeplinire a atribuțiilor

constatate prin examenul medical de specialitate.

La 24 martie 2009 Ion Ceban a depus către Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției cerere privind stabilirea pensiei pentru vechimea în serviciu.

Prin ordinul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției nr.

75ps din 126 martie 2009 s-a stabilit pensie pentru vechime în muncă lui Ion Ceban

începând cu 31 martie 2009, indexată ulterior în baza ordinelor Centrului pentru

Combaterea Crimelor Economice și Corupției.

Potrivit calculului vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei lui Ion Ceban pe

linia Centrului la data de 30 martie 2009 constituie 24 ani, 10 luni și 20 zile.

La 18 septembrie 2019 reclamantul a depus către Casa Națională de Asigurări

Sociale și Centrul Național Anticorupție cereri, prin care a solicitat să-i fie

comunicată perioada de timp în care a activat în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie al Centrului Național Anticorupție (CCCEC), dispunerea recalculării

vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiei și indemnizației neachitate, inclusiv

recalcularea pensiei pentru viitor, în conformitate cu prevederile art. 8, lit. d) al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 ianuarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilirea și plății pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului National Anticorupție, adică doua

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în Izolatorul de detenție provizorie.

Prin răspunsul Centrului Național Anticorupție nr.08/6119 din 08 octombrie

2019 i s-a comunicat că pensiile colaboratorilor Centrului Național Anticorupție se

stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind prezentate actele ce țin

de stabilirea pensiei.

La 14 noiembrie 2019 Ion Ceban a depus o cerere suplimentară la Casa

Națională de Asigurări Sociale, prin care a prezentat actele Centrului Național

Anticorupție comunicate odată cu răspunsul din 08 octombrie 2019. Repetat a

solicitat examinarea și admiterea cererii din data de 18 septembrie 2019. Concomitent

la 18 noiembrie 2019 a fost depus la Casa teritorială de Asigurării Sociale Ialoveni

cererea nr.1390.

Prin decizia Casei teritoriale de Asigurării Sociale Ialoveni nr. 40/2019/24128

din 27 noiembrie 2019 s-a refuzat în admiterea cererii privind reexaminarea pensiei,

din motivul neexistenței temeiului pentru reexaminarea pensiei, ori prevederile art. 8.

al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 ianuarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plata a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului National Anticorupție stabilesc

expres perioadele care se acordă cu înlesniri funcționarilor cu statut special.

Nefiind de acord cu decizia Casei teritoriale de Asigurării Sociale Ialoveni nr.

40/2019/24128 din 27 noiembrie 2019 reclamantul a depus la Casa Națională de

Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei, recalcularea

și achitarea pensiei pentru vechime în muncă, începând cu 31 martie 2009, în baza

vechimii ce constituie 29, ani,7 luni și 8 zile.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C2633/19 din 31

decembrie 2019 s-a respins cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată.

2

Ion Ceban în susținerea cererii de reexaminare a pensiei a menționat că conform

pct. 8, lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 ianuarie 1994, la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor, care au îndeplinit serviciul

prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției și a sistemului penitenciar, se acordă două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări de subteran. Astfel, penitenciarele de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt

entitățile care cad sub incidența reglementarilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994.

Reclamantul a afirmat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile

solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în

care persoana exercită serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii

Guvidului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici.

În opinia reclamantului acesta întrunește condițiile pentru calcularea vechimii în

muncă cu înlesniri, ori norma de drept menționată este aplicabilă cazului său, iar

acesta a efectuat serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și

arestate în izolatorul de detenție provizorie, deci are dreptul la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje, calculând-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Ion Ceban a susținut că calcularea vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiei

acestuia urma să aibă loc în conformitate cu prevederile art. 8, lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 ianuarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

munca, stabilire și plată a pensiilor și indemnizaților militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, adică doua luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu în izolatorul de detenție provizorie.

Mai mult, Centrul Național Anticorupție prin actele anexate la cererile adresate

Casei Naționale de Asigurări Sociale a recunoscut stabilirea vechimii în muncă lui

Ion Ceban cu înlesniri.

Prin hotărârea din data de 05 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis acțiunea, s-a anulat decizia Casei teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni

nr. 40/2019/24128 din 27 noiembrie 2019 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. C-2633/19 din 31 decembrie 2019, s-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale de a-i recalcula și achita lui Ion Ceban pensia pentru vechime în

muncă, de 9 ani 5 luni și 06 zile, în funcția de Șef al Izolatorului de detenție

provizorie al Direcției comenduire din cadrul Centrului Național Anticorupție,

conform certificatului nr. 11 din 07 octombrie 2019, ținând cont de vechimea în

serviciu de 29 ani, 7 luni și 8 zile. (f.d. 102,109-114, vol.I)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Casa

Națională de Asigurări Sociale.

3

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 26 mai 2021 a respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din data de

05 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 179,180-194, vol.I)

Instanțele de judecată în baza pct. 7, lit. b), lit. g) și pct. 8, lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 ianuarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizaților militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, au concluzionat ca fiind

întemeiată acțiunea, ori subdiviziunile, în care a activat Ion Ceban, sunt entități

destinate pentru deținerea persoanelor și care cad sub incidența reglementărilor pct. 8,

lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 ianuarie 1994. Astfel, perioada în care

acesta a activat în Izolatorul de detenție provizorie al Direcției comenduire, urmează

a fi calculată cu avantaje de 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Prin urmare, Casa Națională de Asigurări Sociale urma să-i recalculeze lui Ion

Ceban, care a activat în funcție de Șef al Izolatorului de detenție provizorie al

Direcției comenduire al Centrului Național Anticorupție, pensia pentru vechime în

muncă de 09 ani, 05 luni și 06 zile, ținând cont de certificatul nr. 11 din 07 octombrie

2019, pentru vechimea în serviciu de 29 ani, 07 luni și 08 zile.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi hotărâri. (f.d. 199-200, vol. I, 1-3, vol. II)

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că

instanța de apel a emis o decizie pripită, nefiind studiate minuțios actele normative în

vigoare, care reglementează obiectul litigiului și anume prevederile pct. 8, lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 ianuarie 1994.

În argumentarea acestei poziții autoritatea recurentă a indicat că perioada de

activitate a lui Ion Ceban în cadrul Izolatorului de detenție provizorie nu poate fi

atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu înlesniri. În legislația națională nu

există un act normativ care să prevadă dreptul colaboratorilor care au activat sau

activează în cadrul Izolatorului de detenței provizorie la calcularea vechimii în muncă

cu înlesniri.

Punctul 8, lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 ianuarie 1994

reglementează doar dreptul colaboratorilor instituțiilor penitenciare la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje. Prin urmare, Izolatorul de detenție provizorie al

Direcției comenduire al Centrului Național Anticorupție, unde a activat Ion Ceban nu

este o instituție penitenciară, deci nu i se calculează vechimea în muncă cu avantaje.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 26 mai 2021.

La 02 iunie 2021, în termen, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat prin

intermediul poștei electronice a instanței de apel recursul nemotivat. ( f.d. 199-200,

vol.I)

4

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din data de 26 mai 2021 a fost

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 07 septembrie 2021, fapt confirmat

prin avizul de recepție anexat la fila dosarului 207, vol. I.

Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat prevederilor legale și la 01

octombrie 2021 a expediat în adresa Curții Supreme de Justiție motivarea recursului.

( f.d. 1-4, vol.II)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

5

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6