3ra-1105/20 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1105/20 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-1105/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (T. Avasiloaie)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, Gr. Dașchevici, M. Guzun)
Î N C H E I E R E
23 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
Judecători Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Victor Doban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Ialoveni, privind anularea actului administrativ, obligarea
recalculării pensiei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva
hotărârii din 05 septembie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă:
La 30 octombrie 2018, Victor Doban a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Ialoveni, privind anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a înaintat Ministerului Afacerilor
Interne o cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea pensiei cu avantaje și
includerea în vechimea în muncă a perioadei, în care a lucrat în calitate de polițist al
Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului General al Poliției Chișinău,
cererea fiind satisfăcută conform ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din
data de 20 martie 2018.
Reclamantul a menționat că la 01 octombrie 2018, cu tot pachetul de documente
s-a adresat către Casa Teritorială Asigurări Sociale Ialoveni cu cerere pentru
1
introducerea modificărilor în valoarea cuantumului pensiei. Susține că actele nu i-au
fost primite, după care, la 12 octombrie 2018, a formulat o cerere prealabilă. La data
de 19 octombrie 2018 a primit răspunsul, prin care i s-a refuzat în satisfacerea cererii
prealabile. Consideră refuzul în satisfacerea cererii prealabile drept unul ilegal și
neîntemeiat, din următoarele motive.
Reclamantul a indicat că a activat în organele afacerilor interne de la 11 decembrie
1992 până la 29 iunie 2011, apoi obținând calitatea de pensionar al Ministerului
Afecerilor Interne, iar în Izolatorul de Detenție Provizorie a lucrat în perioada 24 iunie
2005 - 29 iunie 2011.
Reclamantul a relatat că conform avizului consultativ al Plenului Curții Supreme
de Justiție cu privire la modul de aplicare a pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.
78 din 21 februarie 1994, colaboratorii, care efectuează serviciul de pază, escortare și
deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală, izolatoare
de detenție provizorie, au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje,
calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în ordinea prevăzută
de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Reclamantul a indicat că prezentând certificatul, eliberat de Departamentul de
Poliție Chișinău al Ministerului Afacerilor Interne, la Casa Națională de Asigurări
Sociale, prin refuzul ultimei în recalcularea cuantumului pensiei i s-a încălcat dreptul
său.
Reclamantul Victor Doban a solicitat admiterea acțiunii, declararea ilegalității
răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr. 2216 din 19 octombrie
2018, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea
cuantumului pensiei începând cu 01 iulie 2011, luându-se în considerare recalculul
confirmat de Departamentul de Poliție Chișinău, prin certificatul nr. 9767 din 20 iunie
2018, încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a sumei de 5000 lei cu
titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat, compensarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victor Doban, a fost
recunoscut ca fiind ilegal răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr.
2216 din 19 octombrie 2018, a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale,
oficiul teritorial competent să-i recalculeze lui Victor Doban vechimea în muncă în
organele afacerilor interne pentru perioada 24 iunie 2005 - 29 iunie 2011, ca perioadă
de activitate cu înlesniri (1:2), calculând două luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu, a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial
competent să calculeze și să-i achite lui Victor Doban diferența pensiei recalculate
conform vechimii în muncă de 26 ani, 5 luni și 19 zile, începând cu data de 01 iulie
2011 și pe viitor, s-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii
Moldova în beneficiul lui Victor Doban cheltuielile pentru asistența juridică în mărime
de 3000 lei.
Prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută
hotărârea din 05 septembie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de
contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Doban
2
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Ialoveni, privind anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că cazul reclamantului Victor
Doban cade sub incidența situației reglementate de pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a
pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și
sistemului penitenciar nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă
pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului
de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național
Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă următoarele înlesniri: două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis,
izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea
și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Instanța de apel a constatat că în perioada 10 decembrie 1992 - 29 iunie 2011,
Doban Victor a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor afacerilor
interne, din care: în perioada 24 iunie 2005 - 29 iunie 2011 a activat în cadrul
Izolatorului de detenție provizorie al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău.
Astfel, instanța de apel a reținut că Victor Doban a activat în funcția de polițist al
Izolatorului de detenție provizorie al Comisariatului General al Poliției mun. Chișinău.
Prin urmare, reclamantul întrunește condițiile legale pentru a beneficia de calcularea
vechimii în muncă cu avantaje, iar argumentele apelantei referitor la acest subiect sunt
neîntemeiate. În aceste condiții, instanța de fond just a conchis despre temeinicia
acțiunii și ilegalitatea refuzului în recalcularea pensiei, deoarece circumstanțele speței
cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din
21 februarie 1994.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de
28 octombrie 2020 și 10 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a
contestat-o prin intermediul oficiului poștal cu recurs, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii.
În motivarea recursului, recurenta, Casa Națională de Asigurări Sociale, a invocat
dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin
faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au
fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei, fiind apreciate eronat probele.
Recurenta a indicat că la 08 august 2011, lui Victor Doban i-a fost stabilită
pensia, începând cu 30 iunie 2011, în mărime de 50 % din salariu, pentru o vechime în
muncă de 20 ani 5 luni și 14 zile (f.d.45).
Recurenta a relatat că la 12 octombrie 2018, Victor Doban a înaintat cerere
organului de asigurări sociale, prin care a solicitat recalcularea pensiei, cu includerea
în vechimea în muncă a înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu, pentru perioada în care a activat în Izolatorul de detenție provizorie al
Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău. Prin răspunsul nr. 2216 din
3
19 octombrie 2018, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni a refuzat
recalcularea pensiei, invocând că perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de
pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție
provizorie nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din
21 februarie 1994, respectiv temei de recalculare a pensiei nu este.
La 12 noiembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului Victor Doban copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări
Sociale împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 118 vol. I).
La 23 noiembrie 2020 Victor Doban, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a
depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.
Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la
21 octombrie 2020. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentei Casei
Naționale de Asigurări Sociale, la data de 27 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică activă ana.rosu@justice.md, anexat la materialele cauzei
(f.d. 108).
Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat prevederilor art. 245
din Codul administrativ și a depus, în termen, recurs nemotivat la 28 octombrie 2020
și recurs motivat la 12 noiembrie 2020. (f.d. 109, 114-117, vol. I).
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din
următoarele motive.
Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
4
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că cererea de recurs depusă de către recurenta Casa Națională de Asigurări
Sociale este inadmisibilă.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
5
d i s p u n e:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
6