2ra-1637/21 — Încasarea prejudiciului cauzat prin infractiune

Dosarul nr. 2ra–1637/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. D. Tricolici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Capațînă Dana, reprezentată

de avocatul Gîlcă Ilie și Capațînă Artiom, reprezentat de avocatul Garaba Mihai,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vașcenco Iveta

împotriva Danei Capațînă, lui Capațînă Artiom și Capațînă (Golban) Natalia cu

privire la repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse cererile de apel declarate de Vașcenco Iveta, Capațînă Dana și Capațînă

Artiom și menținută hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru),

con st ată:

La 10 iulie 2019, Vașcenco Iveta s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Danei Capațînă, lui Capațînă Artiom și Capațînă(Golban) Natalia cu

privire la repararea în mod solidar a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în

mărime de 500 000 de lei.

În motivarea pretențiilor sale, a invocat că prin sentința din 22 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Dana Capațînă a fost recunoscută vinovată

de comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) din Codul penal, de

omor cu deosebită cruzime a fiicei reclamantei, fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii

pe un termen de nouă ani. Sentința a fost menținută de către instanțele ierarhic

superioare.

Reclamanta a menționat că i-a fost provocat, ca urmare a acțiunilor ilegale ale

pârâtei Capațînă Dana, un prejudiciu moral, care urmează a-i fi compensat, atât de

pârâta Capațînă Dana personal, cât și de părinții ei Capațînă Artiom și Capațînă

(Golban) Natalia, or la momentul comiterii infracțiunii Capațînă Dana era minoră.

Din raportul de evaluare psiho-socială a personalității pârâtei Capațînă Dana,

întocmit la 28 ianuarie 2015 de Biroul de probațiune Centru, mun. Chișinău, rezultă

că minora Capațînă Dana și-a avut domiciliu cu mama acesteia, pârâta Capațînă

(Golban) Natalia, ulterior însă a plecat la tatăl ei, pârâtul Capațînă Artiom, în r-nul.

XXXX, s. XXX, iar din cauza că tatăl Danei Capațînă era plecat peste hotarele

1

Republicii Moldova, o perioada de timp Capațînă Dana locuia cu bunica sa, Capațînă

Galina, mai mult, din raport rezultă că Capațînă Dana are o situație financiara

precară, neavând surse de întreținere, fapt care atrage răspunderea părinților, în

conformitate cu legislația civilă, or, de vreme ce Capațînă Dana nu dispune de bunuri

pentru repararea prejudiciului provocat, pentru ea răspund solidar părinții.

A învederat că în prezentul caz sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale,

și anume fapta ilicită, care constă în omorul fiicei sale de către Capațînă Dana,

prejudiciul moral provocat, care constă în suferințele provocate ca urmare a

omorului fiicei sale, vinovăția pârâților, care constă în faptul că pârâții au

conștientizat caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor și au admis survenirea acestora,

precum și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul provocat.

Cu privire la prejudiciul moral provocat a reținut că omorul fiicei i-a perturbat

viața și i-a pricinuit suferințe psihice intense, or, a fost lipsită de bucuria de a-și

vedea copilul, fapt care îi provoacă o stare de stres profund, apreciind prejudiciul

moral provocat în mărime de 500 000 de lei.

Reclamanta a susținut că în vederea soluționării amiabile a litigiului, a trimis

pârâților cereri prealabile, prin care a solicitat compensarea prejudiciului moral, însă

aceste cereri au rămas fără răspuns.

Astfel, adresându-se în instanță cu acțiune reclamanta Vașenco Iveta a solicitat

admiterea acțiunii și dispunerea încasării în mod solidar din contul pârâților Capațînă

Dana, Capațînă Artiom și Capațînă (Golban) Natalia în beneficiul său a prejudiciului

moral în mărime de 500 000 de lei.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

A fost încasată de la Capațînă Dana în beneficiul lui Vașcenco Iveta suma de

500 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

A fost încasată de la Capațînă Dana în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 15 000 de lei.

Pretențiile înaintate de Vașcenco Iveta către Capațînă Artiom și

Capațînă(Golban) Natalia, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin încheierea din 30 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

a fost corectată greșeala admisă în dispozitivul hotărârii și s-a înlocuit în dispozitivul

hotărârii din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), suma spre

încasare de la Capațînă Dana în beneficiul statului, prin înlocuirea sumei de 15 000

de lei cu suma de 100 lei.

Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

cererile de apel declarate de Vașcenco Iveta, Capațînă Dana și Capațînă Artiom și

menținută hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a decide astfel instanțele au reținut în hotărârile sale că moartea

prematură a fiicei reclamantei, care a fost supusă unei violențe extreme, este în

măsură să-i provoace reclamantei Vașcenco Iveta stări de anxietate și de depresie

profunde, or, vârsta fragedă a victimei, atașamentul față de fiică și faptul că relația

părinte-copil este una foarte strânsă în perioada cât copiii sunt minori, sunt în măsură

să convingă un observator obiectiv referitor la intensitatea suferințelor provocate

reclamantei, urmare a căror constatări, acordarea reclamantei cu titlu de prejudiciu

moral a sumei de 500 000 de lei, este o compensare întemeiată, echitabilă și

2

nicidecum excesivă.

Cu privire la persoana răspunzătoare de prejudiciul cauzat prin infracțiune,

instanțele au relevat că deși art. 1407 al Codului civil (în redacția relevantă speței)

stabilește că minorul cu vârsta între 14 și 18 ani răspundea pentru prejudiciul

provocat, fără a fi specificat însă, dacă prejudiciul provocat este material sau moral,

acest lucru rezulta totuși din prevederile art. 1422, care stabilește că, atunci când

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, instanța de judecată are dreptul

să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului.

Așadar, pentru a fi dispusă repararea prejudiciului moral este important ca, prin

fapta minorului, să fie adusă o atingere drepturilor personale nepatrimoniale,

concomitent norma citată stabilește întinderea răspunderii părinților pentru faptele

copiilor lor, atunci când se sustrag de la respectarea obligațiilor părintești, obligații

ce nu pot fi interpretate ca incluzând răspunderea pentru orice prejudiciu ce ar putea

fi provocat de către copil, inclusiv prejudiciul ce nu rezultă, în mod direct, din

neglijarea obligațiilor părintești.

La caz, nu a fost constatată neglijarea, din partea pârâților Capațînă Artiom și

Capațînă (Golban) Natalia, a obligațiilor părintești, din motiv că sarcina probațiunii

încălcării acestei obligații și, respectiv, de atragere a răspunderii părinților pentru

faptele copiilor lor implică un prag înalt, care în acest caz însă, nu a fost atins.

La 16 septembrie 2021, Capațînă Dana, reprezentată de avocatul Gîlcă Ilie și

Capațînă Artiom, reprezentat de avocatul Garaba Mihai, au contestat cu recurs

decizia din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

respinsă.

În motivarea recursului a invocat faptul că la emiterea deciziei instanța a

interpretat în mod eronat legea și a săvârșit încălcări care au dus la soluționarea

greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 09

iunie 2021, expediată părților la 19 iulie 2021, iar recursul a fost declarat la 16

septembrie 2021. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale

și au declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Capațînă Dana, reprezentată de avocatul Gîlcă Ilie și Capațînă Artiom, reprezentat

de avocatul Garaba Mihai, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

3

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Capațînă Dana, reprezentată de avocatul

Gîlcă Ilie și Capațînă Artiom, reprezentat de avocatul Garaba Mihai, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Capațînă Dana, reprezentată de avocatul Gîlcă

Ilie și Capațînă Artiom, reprezentat de avocatul Garaba Mihai.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

4

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Capațînă Dana, reprezentată

de avocatul Gîlcă Ilie și Capațînă Artiom, reprezentat de avocatul Garaba Mihai.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5