2ra-737/21 — cu privire la constatarea incalcarii termenului rezonabil de examinare a cauzei penale, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecată

2ra-737/21 — cu privire la constatarea incalcarii termenului rezonabil de examinare a cauzei penale, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-737/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Secrieru, I. Muruianu, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Svetlana

Ișcenco și Veaceslav Ișcenco, reprezentați de avocatul Aliona Dragomir

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Ișcenco și

Svetlanei Ișcenco, reprezentați de avocatul Aliona Dragomir împotriva Procuraturii

Generale a Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării termenului

rezonabil de examinare a cauzei penale, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Svetlana Ișcenco și Veaceslav Ișcenco, reprezentați

de avocatul Aliona Dragomir și menținută hotărârea din 27 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 16 octombrie 2019, Veaceslav Ișcenco și Svetlanei Ișcenco, reprezentați

de avocatul Aliona Dragomir au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Procuraturii Generale a Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

și Inspectoratul General al Poliției cu privire la constatarea încălcării termenului

rezonabil de examinare a cauzei penale, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că la 6 februarie 2015 și 21 mai 2015 de către

procurorul în secția exercitare a urmăririi penale cauze de criminalitate organizată și

excepționale a Procuraturii Generale, Sergiu Roșu a fost pornită urmărirea penală în

temeiul plângerilor depuse de către dânșii, în legătură cu reținerea la 4 iulie 2014 a

lui Veaceslav Ișcenco în regiunea Transnistreană sat. Nezavertailovca, de către

colaboratorii de forță din regiunea Transnistreană în urma activității de colaborări

cu colaboratorii de poliție din Republica Moldova.

1

Au menționat că pentru examinarea cauzei penale nr. 2015928046, materialul

a fost repartizat procurorului în cadrul Procuraturii PCCOCS și de două ori

suspendat.

Ordonanțele de suspendare a urmării penale emise de procurorul Sergiu Roșu

au fost anulate de către instanța de judecată cu emiterea încheierii din 7 aprilie 2017

de către judecătorul de instrucție Niculae Corcea a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru și a încheierii din 4 mai 2018 de către judecătorul de instrucție Elena Costiuc

a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Au remarcat că examinarea cauzei penale nr. 2015928046 durează aproape 4

ani, necătând la faptul că cauza ar trebui să fie examinată în mod urgent și prioritar,

deoarece conține elementele infracțiunilor de tortură, prevăzut de art. 166/1 Cod

penal și art. 3 din CEDO.

Prin urmare, termenul maxim de investigare și examinare a cauzelor cu privire

la tortură este strict reglementat.

La fel, examinarea cauzei penale durează un termen îndelungat de mare, fapt

ce este inadmisibil, iar termenul de examinare a acestei cauzei este vădit

disproporțional de termenul prevăzut de lege.

Există pericolul pentru tergiversarea intenționată a examinării cauzei, nu ar fi

posibilă tragerea la răspundere penală a infractorilor din cadrul organelor de drept al

RM și a lui Ruslan Homenco din regiunea Transnistreană.

Au considerat că, le-a fost încălcat dreptul la examinare și transmiterea spre

judecare în termen rezonabil a cauzei menționate (dosar penal nr. 2015928046 aflat

în gestiunea procuraturii PCCOCS) și dreptul la un proces echitabil prin examinarea

într-un proces echitabil într-un termen rezonabil potrivit prevederilor Constituției

RM și Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Or, procedura penală cu privire la examinarea faptelor de tortură în privința

lor a fost excesiv de lungă pentru că durează aproape 4 ani și jumate, din luna

februarie 2015 până în prezent, dar cum reiese din încheierile judecătorilor de

instrucție, procurorul nu face absolut nimic important pentru investigarea cauzei în

mod corect și onest.

Prejudiciul moral solicitat îl consideră întemeiat și pasibil de admis, dat fiind

faptul că este vădită tergiversarea examinării cauzei penale și respectiv, este vădit

faptul încălcării dreptului la examinare și în continuare la judecarea în termen

rezonabil a cauzei penale, unde calitatea procesuală a lor este ca parte vătămată a

acțiunilor de tortură comise de către colaboratorii organelor de drept din Republica

Moldova, cât și a celor din regiunea Transnistreană.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 166, 167 CPC.

Au solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului că a fost încălcat dreptul

la examinarea în termen rezonabil a dosarului penal nr. 2015928046 și transmiterea

în judecată a dosarului, pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate

2

în săvârșirea faptelor de tortură și răpire, acordarea în beneficiul lor a unei satisfacții

echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral în sumă de

100 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Svetlana Ișcenco și Veaceslav Ișcenco, reprezentați de avocatul

Aliona Dragomir și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut prevederile art. 2 alin. (7) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, care

stabilește că organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie

de cauze este Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Au constatat prima instanță și instanța de apel că la caz acțiunea a fost

înaintată de Veaceslav Ișcenco și Svetlana Ișcenco împotriva Procuraturii Generale

a Republicii Moldova.

Astfel, cererea de chemare în judecată a fost depusă față de un pârât

necorespunzător și sub acest aspect urmează a fi respinsă acțiunea.

La 7 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Svetlana Ișcenco și

Veaceslav Ișcenco, reprezentați de avocatul Aliona Dragomir au declarat recurs

împotriva deciziei din 1 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar concluziile primei

instanțe expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, aplicând

eronat normele de drept material.

Soluția primei instanțe și a instanței de apel în sensul adoptat nu poate fi

menținută, fiind rezultată din interpretarea greșită a prevederiior legale ce

guvernează raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului, iar

instanța de apel la examinarea cauzei a eludat de a se expune asupra aplicabilității

prevederilor Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.

Prima instanță a determinat incorect raportul juridic dedus judecății,

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate

pe deplin, probelor prezentate nu a fost dată apreciere completă, obiectivă și sub

toate aspectele, iar hotărârea este ilegală și neîntemeiată, adoptată cu încălcarea

drepturilor și intereselor lor legale.

Instanța de apel a examinat unilateral apelul.

Au considerat recurenții că au întrunit condițiiie de a-și valorifica pretenția de

reparare a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.

La fel, au remarcat că prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

le-a fost cauzat prejudiciu moral și au suportat cheltuieli de asistență juridică, situație

care nu a fost statuată de prima instanță.

3

Instanța de apel inexplicabil a indicat că nu sunt întrunite condițiile din Legea

nr. 87 din 21 aprilie 2011 pentru ca dânșii să poată să pretindă la repararea

prejudiciului moral, nu a exercitat un control judiciar complet, în fapt și în drept, cu

respectarea efectului devolutiv al apelului, asupra ceea ce a hotărât prima instanță,

iar drept consecință a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material

și procedural pertinente speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții nemotivate.

La 8 aprilie 2021, în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și Inspectoratului General al Poliției a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Veaceslav Ișcenco și Svetlanei Ișcenco, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 216), fiind recepționată de către destinatari la

15 aprilie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 217-220).

La 29 aprilie 2021, prin intermediul Oficiului Poștal, Procuratura Generală a

Republicii Moldova a depus referință la recursul declarat de Svetlana Ișcenco și

Veaceslav Ișcenco, solicitând considerarea recursului ca fiind inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției să-și expună poziția față de

temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 13 noiembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 193), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 7 decembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Svetlana Ișcenco și Veaceslav

Ișcenco, reprezentați de avocatul Aliona Dragomir, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

4

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Svetlana Ișcenco și Veaceslav

Ișcenco, reprezentați de avocatul Aliona Dragomir, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Svetlana Ișcenco și Veaceslav Ișcenco, reprezentați de avocatul Aliona Dragomir

urmează a fi considerat ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Svetlana Ișcenco și Veaceslav

Ișcenco, reprezentați de avocatul Aliona Dragomir.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6