2ra-1053/21 — constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil, încasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1053/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, D. Dulghieru, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Jereghi Anatolie în

interesele lui Gopleac Veaceslav,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gopleac Veaceslav,

Gopleac Natalia și Gopleac Gabriela către Ministerul Justiției al RM, intervenienți

accesorii Consiliul municipal Chișinău, Primăria mun. Chișinău și executorul

Judecătoresc Boțan George cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea hotărârii judecătorești în termen rezonabil și recuperarea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2021, prin care a fost

casată parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 23 octombrie

2020 și emisă o nouă hotărâre,

c o ns ta tă :

La 29 iunie 2020, Gopleac Veaceslav, Gopleac Natalia și Gopleac Gabriela s-au

adresat cu cerere de chemare în judecată către Ministerului Justiției al RM,

intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău, Primăria mun. Chișinău și

executorul Judecătoresc Boțan George cu privire la constatarea încălcării dreptului

la executarea hotărârii judecătorești în termen rezonabil și recuperarea

prejudiciului moral în mărime a câte 400000 lei pentru fiecare reclamant.

În motivarea acțiunii au invocat că, la 26 aprilie 2007, Gopleac Veaceslav și

Gopleac Natalia au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea acordării spațiului

locativ în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 mai 2007, menținută

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2008 și decizia Curții

Supreme de Justiție din 29 aprilie 2009, Consiliul municipal Chișinău a fost obligat

să-i acorde lui Gopleac Veaceslav, Nataliei Gopleac și membrilor familiei lor,

spațiu locativ, conform prevederilor art. 35 din Legea cu privire la poliție nr. 416

din 18 decembrie 1990 și art. 42 din Codul cu privire la locuințe.

1

La 01 august 2007, Oficiul de Executare Centru, a intentat procedura de

executare a documentului executoriu nr. 2-2113/07 din 17 mai 2007, eliberat de

Judecătoria Centru, mun. Chișinău. Ulterior, procedura de executare menționată a

fost transmisă executorului judecătoresc Doroftei Igor.

La 04 februarie 2016, executorului judecătoresc Talmaci Roman a preluat

procedura de executare nominalizată, iar în prezent, procedura de executare se află

la executorul judecătoresc Boțan George.

La 05 februarie 2016, în cadrul procedurii de executare, între debitorul Primăria

mun. Chișinău și creditorul Gopleac Veaceslav, a fost încheiată tranzacția de

împăcare prin care, debitorul s-a obligat să acorde costul mediu al unui apartament

cu 2 odăi, în schimbul apartamentului care urma să fie acordat conform

documentului executoriu nr. 2-2113/07 din 17 mai 2007, emis de Judecătoria

Centru, mun. Chișinău.

Atât tranzacția de împăcare din 05 februarie 2016, cât și documentul executoriu

nr. 2-2113/07 din 17 mai 2007, emis de Judecătoria Centru, mun. Chișinău, până la

depunerea prezentei acțiuni, nu au fost executate.

În toată perioada de timp, începând cu anul 2007, termenul executării nu a fost

suspendat sau amânat, însă de mai multe ori au fost asigurați de către executorii

judecătorești că finalul executării este aproape, dar fără niciun rezultat. În perioada

anilor 2007-2016, nimic eficient nu s-a întreprins pentru executarea hotărârii

judecătorești. În viziunea reclamanților tranzacția de împăcare a fost o simplă

formalitate pentru a tergiversa executarea.

Lipsa spațiului locativ le-a creat incomodități enorme, or, până în prezent, așa și

nu dispun de spațiu locativ propriu și continuă să trăiască la rude, cunoscuți,

prieteni.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 octombrie 2020,

cererea de chemare în judecată depusă de Gopleac Natalia și Gopleac Gabriela a

fost respinsă ca nefondată.

S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gopleac Veaceslav

către Ministerul Justiției al RM, intervenienți accesorii Consiliul municipal

Chișinău, Primăria mun. Chișinău și executorul Judecătoresc Boțan George cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea hotărârii judecătorești în

termen rezonabil și recuperarea prejudiciului moral.

S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Gopleac Veaceslav la executarea în

termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 mai 2007.

S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în

beneficiul lui Gopleac Veaceslav, prejudiciul moral în mărime de 80000 lei.

În rest, cerințele au fost respinse ca nefondate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2021, s-a admis cererea de

apel depusă de Ministerul Justiției al RM.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 octombrie 2020,

în partea pretenției admise și s-a emis o nouă hotărâre în această parte, prin care,

pretențiile au fost respinse.

Pentru a pronunța soluția dată, instanța de apel a reținut că, potrivit Răspunsului

Ministerului Afacerilor Interne, nr. 44/10-3336 din 24 august 2020, Gopleac

Veaceslav a activat în cadrul organelor afacerilor interne ale RM, în perioada 23

2

aprilie 1998 - 10 octombrie 2008, când s-a concediat și a trecut în rezerva Forțelor

Armate ale Republicii Moldova, fapt ce denotă că odată cu încetarea raporturilor

de muncă acesta nu dispunea de dreptul de a beneficia de spațiu locativ social și de

a solicita executarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 mai 2007,

aceasta devenind caducă. Or, în prezent nu mai sunt întrunite criteriile și exigențele

existente la data emiterii actului judecătoresc.

La 18 mai 2021, avocatul Jereghi Anatolie în interesele lui Gopleac Veaceslav, a

contestat cu recurs decizia Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2021,

solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 18

februarie 2021, fără a se cunoaște data recepționării acesteia de către recurent,

astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de avocatul

Jereghi Anatolie în interesele lui Gopleac Veaceslav, inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de avocatul Jereghi Anatolie, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

3

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de avocatul Jereghi Anatolie în interesele

lui Gopleac Veaceslav.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Jereghi Anatolie în

interesele lui Gopleac Veaceslav.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4