3ra-904/21 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-904/21 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-904/21

Instanța de fond: Judecătoria Comrat, sediul central – V. Hrapacov

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – S. Pilipenco, E. Dvurecenschii, V. Movilă

ÎNCHEIERE

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursulul declarat de către Consiliul municipal

Comrat și Primăria municipiului Comrat,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Uniunea

Cooperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” împotriva Consiliului

municipal Comrat, Primăriei municipiului Comrat, Gheorghi Dușcov, Fedora

Dușcova, persoane terțe Întreprinderea Municipală ,,Su-Canal” și Întreprinderea

Municipală „Gospodăria Locativ Comunală Comrat” cu privire la contestarea actelor

administrative și recunoașterea nevalabilității contractului de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei din data de 24 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul prin care s-a

respins apelul declarat de către Consiliul municipal Comrat și Primăria municipiului

Comrat, s-a menținut hotărârea din data de 20 iunie 2019 a Judecătoriei Comrat,

sediul central,

constată:

La 03 noiembrie 2016 Uniunea Cooperativelor de Consum din Găgăuzia

,,GAGAUZCOOP” a depus cerere de chemare în judecată, în ordinea contenciosului

administrativ, împotriva Consiliului municipal Comrat, Primăriei municipiului

Comrat, Gheorghi Dușcov, Fedora Dușcova, persoane terțe Întreprinderea Municipală

,,Su-Canal” și Întreprinderea Municipală „Gospodăria Locativ Comunală Comrat”,

prin care a solicitat anularea pct. 1.2 din decizia nr. 3/27 din 22 martie 2016 a

Consiliului mun. Comrat în partea expunerii la licitație pentru vânzare a terenului cu

suprafața de 0,0114 ha, numărul cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, pe str.

xxxxx, anularea procesului-verbal de desfășurare a licitației nr. 2 din 10 mai 2016 de

vânzare a terenului litigios cumpărătorului Fedora Dușcova, recunoașterea

nevalabilității contractului de vânzare-cumpărare a terenului la licitație cu strigare din

29 iunie 2016 încheiat între Primăria mun. Comrat și Fedora Dușcova, prin care

prima a vândut, iar ultima a cumpărat terenul cu suprafața de 0,0114 ha, numărul

cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, pe str. xxxxx, cu consemnarea modificărilor

corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii Uniunea Cooperativelor de Consum din Găgăuzia

,,GAGAUZCOOP” a indicat că în baza Hotărârii Comitetului Central al Partidului

Comunist și a Consiliului de Miniștri al R.S.S. Moldovenești nr. 155 din 20 aprilie

1987 despre măsurile de ameliorare a lucrului piețelor colhoznice în R.S.S.

Moldovenească, posedă terenul situat pe adresa or. Comrat, str. xxxxx.

1

În conformitate cu alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 767 din 10 decembrie

1993 cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a activității comerciale a piețelor

colhoznice din raza teritorială a primăriilor orașelor, se restituie, cu titlu gratuit,

primăriilor orașelor Bender, Bălți, Cahul, Chișinău, Orhei, Tiraspol proprietatea

statului din piețele acestora, transmisă Uniunii Asociațiilor de Consum din Republica

Moldova prin Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist și a Consiliului

de Miniștri al R.S.S. Moldovenești nr. 155 din 20 aprilie 1987. Piețele Uniunii

Asociațiilor de Consum (MOLDCOOP), dislocate în centrele raionale, localitățile de

tip orășenesc, sate nu pot fi privatizate sau transmise structurilor de stat ori altor

structuri fără acordul proprietarului.

Conform art. 108 din Legea cooperației de consum nr. 1252 din 28 septembrie

2000, terenul transmis în folosință organizațiilor cooperatiste de consum și

întreprinderilor lor cooperatiste își mențin acest regim juridic pe durata existenței

acesteia.

La 31 mai 2010 în conformitate cu prevederile art. 101 din Legea privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997,

Cooperativa de Consum a încheiat cu Primăria mun. Comrat contractul de arendă

nr.61 a terenului situat în or. Comrat, str. xxxxx, pe un termen de 3 ani, iar prin

Acordul nr. 84 din 8 mai 2013, termenul contractului nr. 61 a fost prelungit cu 3 ani.

Uniunea Cooperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” a

menționat că pe parcursul anilor de folosire a terenului, teritoriul a fost amenajat din

contul mijloacelor proprii a cooperativei, pe teren fiind pus pavaj (asfalt), în valoare

totală de 688 699 lei.

Prin pct. 1.2 al deciziei nr. 3/27 din 22 martie 2016 Consiliul mun. Comrat a

dispus expunerea spre vânzare prin licitație a terenului cu suprafața de 0,0114 ha,

numărul cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, xxxxx.

Conform procesului-verbal privind rezultatele licitației nr. 2 din 10 mai 2016

terenul cu suprafața de 0,0114 ha, numărul cadastral xxxxx situat în mun. Comrat, str.

xxxxx a fost vândut Fedorei Dușcova, iar la 29 iunie 2016 între Primăria mun.

Comrat și Fedora Dușcova a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a terenului

prin licitație nr. 11379.

În opinia Uniunii Cooperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP”,

atât pct. 1.2 din decizia nr. 3/27 din 22 martie 2016 a Consiliului mun. Comrat

privind terenurile expuse la licitație, cât și actele ulterioare încheiate/adoptate pe

marginea acestei decizii sunt neîntemeiate, ilegale și pasibile de a fi anulate, ori

terenul cu suprafața de 0.0114 ha, situat pe adresa or. Comrat, str. xxxxx, vândut

Fedorei Dușcova este o parte a terenului cu suprafața de 0,5822 ha, care se află în

posesia Uniunii Cooperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP”,

folosindu-se sub amplasarea și funcționarea pieței. Mai mult, împreună cu vânzarea

terenului, s-a vândut proprietatea – Uniunii Cooperativelor de Consum, fără de

cunoștința ei și fără compensarea valorii acesteia.

Uniunea Cooperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” a susținut

că prin actele administrative și juridice contestate s-au încălcat drepturile

Cooperativei de Consum ca proprietar și utilizator al terenului situat pe adresa or.

Comrat, str. xxxxx.

În acest context la 06 septembrie 2016 Cooperativa de Consum s-a adresat către

Consiliul mun. Comrat și Primăria mun. Comrat cu cererea prealabilă nr. 01/03-362

cu privire la anularea deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 3/27 din 22 martie 2016

2

privind terenurile expuse la licitație, în partea terenului, situat pe strxxxxx, or.

Comrat, numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,014 ha și anularea procesului –

verbal privind rezultatele licitației nr. 2 din 10 mai 2016 de vânzare a terenului

indicat, însă nu a primit nici un răspuns.

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Cooperativelor de Consum din

Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP”, s-a anulat pct. 1.2 din decizia Consiliului mun. Comrat

nr. 3/27 din 22 martie 2016 privind terenurile expuse la licitație, în partea expunerii la

licitație pentru vânzare a terenului cu suprafața de 0,0114 ha, numărul cadastral

xxxxx, situat în mun. Comrat, pe str. xxxxx, s-a anulat procesul-verbal de desfășurare

a licitației nr. 2 din 10 mai 2016 de vânzare a terenului cu suprafața de 0,0114 ha,

numărul cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, pe str. xxxxx cumpărătorul căruia a

devenit Fedora Dușcova, s-a recunoscut ca nevalabil contractul de vânzare-cumpărare

a terenului la licitația cu strigare din 29 iunie 2016, încheiat între Primăria mun.

Comrat și Fedora Dușcova, în conformitate cu care Fedorei Dușcova i-a fost vândut

terenul cu suprafața de 0,0114 ha, numărul cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, pe

str. xxxxx cu consemnarea ulterioară a modificărilor corespunzătoare în Registrul

bunurilor imobile. (f.d.131-132, 143-152, vol.I)

Curtea de Apel Comrat prin decizia din 04 martie 2020 a respins apelul declarat

de Consiliul mun. Comrat și Primăria mun. Comrat împotriva hotărârii din 20 iunie

2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central. (f.d. 34,35-48, vol.II)

Prin decizia din data de 16 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a

declarat inadmisibil recursul depus de către Gheorghi Dușcov, s-a admis recursul

depus de către Consiliul și Primăria mun. Comrat, s-a casat decizia din data de 04

martie 2020 a Curții de Apel Comrat cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de

Apel Comrat. ( f.d. 180-193, vol. II)

Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din data de 24 februarie 2021 a admis

demersul președintelui interimar la Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea

cauzei la o altă instanța egală în grad, a strămutat cauza de contencios administrativ

pentru examinare la Curtea de Apel Cahul. ( f.d. 46-19, vol.III)

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul s-a respins apelul declarat

de Consiliul mun. Comrat și Primăria mun. Comrat, s-a menținut hotărârea din data

de 20 iunie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central. (f.d. 98,99-109, vol. III)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a constatat că la 04 aprilie

1997 Uniunea Cooperativelor de Consum din Găgăuzia „GAGAUZCOOP” a devenit

proprietarul pieței (fosta piață colhoznică din Comrat), fapt ce rezultă din actele

anexate și anume: copia extrasului de arhivă al procesului-verbal din 05 septembrie

1995, copia hotărârii Uniunii cooperativelor de consum din Comrat din 05 septembrie

1995 și 04 iulie 1997. Astfel, a primit în posesie și folosință terenul cu suprafața 0,74

ha, pe care este amplasată piața din mun. Comrat, acoperit cu pavaj asfaltat.

Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile la 16 iunie 2008 dreptul de

proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxxxx, suprafața 0,5486 ha,

amplasat în mun. Comrat, str. xxxxx a fost înregistrat pe numele Primăriei mun.

Comrat.

Astfel, din materialele cauzei rezultă cert că pe terenul cu numărul cadastral

xxxxx din mun. Comrat, str. xxxxx, ce aparține Primăriei mun. Comrat, este

amplasată piața din mun. Comrat ce aparține Uniunii Cooperativelor de Consum din

Găgăuzia „GAGAUZCOOP”.

3

În baza contractului de arendă a terenului nr.61 din 31 mai 2010 Primăria mun.

Comrat a transmis în arendă Uniunii Cooperativelor de Consum din Găgăuzia

„GAGAUZCOOP” terenul cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în mun. Comrat,

str. xxxxx, pe termen de 3 ani, termenul fiind prelungit ulterior prin acordul nr.84 din

08 mai 2013 cu încă 3 ani. Respectiv, termenul de arendă a terenului a expirat la 30

aprilie 2016.

Prin decizia Consiliului mun. Comrat nr.3/26 din 22 martie 2016 s-a format

bunul imobil–terenul cu suprafața de 0,0114 ha, numărul cadastral xxxxx, amplasat în

mun. Comrat, str. xxxxx, care prin pct.1.2 din decizia Consiliului mun. Comrat

nr.3/27 din 22 martie 2016 a fost expus la licitație pentru vânzare.

În acest context instanța de apel a reținut că terenul cu suprafața de 0,0114 ha,

numărul cadastral xxxxx, amplasat în mun. Comrat, str. xxxxx a constituit parte

componentă a terenului cu numărul cadastral xxxxx, pe care este amplasată piața

acoperită cu pavaj, care se află în proprietatea Uniunii Cooperativelor de Consum din

Găgăuzia „GAGAUZCOOP”. Consiliul mun. Comrat a separat terenul cu suprafața

de 0,0114 ha, numărul cadastral xxxxx, amplasat în mun. Comrat, str. xxxxx și l-a

expus la licitație pentru vânzare, când contractul de arendă nr.61 din 31 mai 2010 era

în vigoare.

Instanța de apel a menționat că Consiliul mun. Comrat la înstrăinarea unei părți

din suprafața totală a terenului aflat în mun. Comrat, str. xxxxx cunoștea că terenul nu

este liber, ori pe acest teren era amplasată piața gestionată de Uniunea Cooperativelor

de Consum din Găgăuzia „GAGAUZCOOP”, iar delimitând terenul și cu vânzarea

acestuia la licitație, de fapt a vândut o parte acoperită cu pavaj, adică o parte din

piață, proprietate care aparținea Cooperativei de Consum, ori pavajul (stratul asfaltic)

este inseparabil de terenul pieței.

De asemenea, s-a mai constatat că autoritățile locale prin formarea un bun

imobil prin separarea suprafeței de 0,0114 ha din terenul cu numărul cadastral xxxxx,

pe care este amplasată piața și expunerea acestui teren la licitație spre vânzare, nu a

ținut cont de prevederile art.108, alin.(1) din Legea cooperației de consum nr.1252

din 28 septembrie 2000 și nu a asigurat realizarea dreptului Uniunii Cooperativelor

de Consum din Găgăuzia „GAGAUZCOOP” la cumpărare/privatizare în mod

prioritar a acestui teren, înainte de a-l expune la licitație. Prin urmare nerespectarea

acestei obligații reprezintă încălcarea dreptului de preemțiune prevăzut de Codul civil

(în redacția până la 01 martie 2019).

Mai mult, la momentul expunerii la licitație a terenului cu suprafața 0,0114 ha,

de pe str. xxxxx, mun. Comrat, dar și la momentul desfășurării licitației din 10 mai

2016, terenul în cauză nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, fiind

înregistrat la 11 mai 2016. Astfel, la momentul desfășurării licitației acest teren cu

suprafața 0,0114 ha, cu numărul cadastral xxxxx, din str. xxxxx, mun. Comrat,

constituia o parte componentă a terenului cu numărul cadastral xxxxx, care se afla în

folosința Cooperativei de consum.

În acest context instanța de apel a concluzionat că Consiliul mun. Comrat a emis

contrar legii decizia nr.3/27 din 22 martie 2016 în partea expunerii la licitație pentru

vânzare a terenului cu suprafața 0,0114 ha, cu numărul cadastral xxxxx, situat în

mun. Comrat, str. xxxxx, prin urmare pct.1.2 din această decizie urmează a fi anulat.

Subsecvent urmează a fi anulat procesul-verbal de desfășurare a licitației nr. 2 din 10

mai 2016 de vânzare a terenului și recunoscut ca nevalabil contractul de vânzare-

cumpărare a terenului la licitație cu strigare din 29 iunie 2016, prin care a fost vândut

4

terenul cu suprafața de 0,0114 ha, numărul cadastral xxxxx, situat în mun. Comrat, pe

str. xxxxx cu consemnarea ulterioară a modificărilor corespunzătoare în Registrul

bunurilor imobil.

Instanța de apel a respins argumentul autorităților intimate precum că Uniunea

Cooperativelor de Consum din Găgăuzia „GAGAUZCOOP” a refuzat de a încheia

contractul de arendă a terenului pe care este amplasată piața, ca temei de respingere a

acțiunii fiindcă s-a constatat că Cooperativa de Consum a refuzat de a încheia

contractul de arendă a terenului deoarece suprafața acestuia a fost neîntemeiat

micșorată. Mai mult, administrația publică locală, doar după formarea prin separare a

bunului imobil cu suprafața 0,0114 ha și desfășurarea licitației, a expediat în adresa

Cooperativei de Consum propunerea de a încheia contractul de arendă a terenului cu

o suprafață mai mică.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Consiliul mun. Comrat și

Primăria mun. Comrat, prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și

hotărârea instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii.

( f.d. 112-113,128-133, vol. III)

În motivarea recursului Consiliul mun. Comrat și Primăria mun. Comrat au

indicat că instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv precum și a admis un șir de încălcări ale normelor de drept material.

În acest sens autoritățile recurente au menționat că încălcarea dreptului de

preemțiune prevăzut de art. 793 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie

2019) nu are ca efect nulitatea absolută sau relativă a actului juridic încheiat cu

încălcarea acestui drept. Exercitarea dreptului de preemțiune se realizează prin

informarea de către persoana obligată (Consiliul mun. Comrat) despre intenția de a

dobândi bunul în condițiile stabilite dinte persoana obligată și persoana terță (Fedora

Dușcova). În speță, Uniunea Cooperativelor de Consum din Găgăuzia

„GAGAUZCOOP” nu a exercitat dreptul de preemțiune în ordinea stabilită, ori a

cunoscut de fapt, despre vânzarea-cumpărarea lotului de teren încă din 26 august

2016, dar nu a înaintat nici o cerere de realizare a acestuia drept.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 24 iunie 2021.

La 21 iulie 2021, în termen, Consiliul mun. Comrat și Primăria mun. Comrat au

depus la instanța de apel recursul nemotivat. ( f.d.112-113, vol.III)

Decizia motivată a Curții de Apel Cahul din data de 24 iunie 2021 a fost

notificată Consiliului mun. Comrat și Primărei mun. Comrat la 30 iulie 2021, fapt

confirmat prin avizul de recepție anexat la fila dosarului 146, vol. III.

Consiliul mun. Comrat și Primăria mun. Comrat s-au conformat prevederilor

legale și la 25 august 2021 au expediat în adresa Curții Supreme de Justiție motivarea

recursului. (f.d. 140,vol.III)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

5

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

6

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Consiliul municipal Comrat și

Primăria municipiului Comrat, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Consiliul municipal Comrat și Primăria municipiului

Comrat, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

7