3ra-673/20 — contestarea actului administrativ

3ra-673/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-673/20

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V.Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: A.Curdov, G.Colev, Ș.Starciuc)

DECIZIE

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursurile depuse de Consiliul municipal Comrat, Primăria

municipiului Comrat și Gheorghi Dușcov, reprezentat de avocatul Artur

Tarlapan,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Uniunea

Coperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” împotriva

Consiliului municipal Comrat, Primăriei municipiului Comrat, Gheorghi

Dușcov, Feodora Dușcova, terți Întreprinderea municipală ,,Su-Canal” și

Întreprinderea Municipală „Gospodăria Locativ Comunală Comrat” cu privire la

contestarea actelor administrative și recunoașterea nevalabilă a contractului de

vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei din 4 martie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Comrat și Primăria

municipiului Comrat împotriva hotărârii din 20 iunie 2019 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 3 noiembrie 2016 Uniunea Coperativelor de Consum din

Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Consiliului municipal Comrat, Primăriei

municipiului Comrat, Gheorghi Dușcov, Feodora Dușcova, intervenienți

accesorii Întreprinderea municipală ,,Su-Canal” și Întreprinderea Municipală

„Gospodăria Locativ Comunală Comrat” cu privire la contestarea actelor

administrative și recunoașterea nevalabilă a contractului de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin pct. 1.2 a deciziei nr. 3/27 din 22

martie 2016 a Consiliului Municipal Comrat, a fost dispusă expunerea spre

1

vânzare prin licitație a terenului cu suprafața de 0,0114 ha, nr. cadastral xxxx,

situat în mun. xxxx, str. xxxx.

Conform procesului-verbal nr. 2 din 10 mai 2016 de desfășurare a

licitației petrecute în baza deciziei nr. 3/27 din 22 martie 2016 a Consiliului

Municipal Comrat, terenul cu suprafața de 0,0114 ha, nr. cadastral xxxx, situat

în mun. xxxx, str. xxxx a fost vândut la 29 iunie 2016 în baza contractului de

vânzare-cumpărare cu nr. 11379 cet. Feodora Dușcova.

În opinia sa, atât pct. 1.2 din decizia nr. 3/27 din 22 martie 2016 a

Consiliului Municipal Comrat privind terenurile expuse la licitație cât și actele

ulterioare încheiate/adoptate pe marginea acestei decizii sunt neîntemeiate,

ilegale și pasibile de a fi anulate, or, terenul cu suprafața de 0.0114 ha, situat pe

adresa or. xxxx, str. xxxx, vândut cet. Feodora Dușcova este o parte a terenului

cu suprafața de 0,5822 ha, care se află în posesia Uniunii Coperativelor de

Consum din Găgăuzia, folosindu-se sub amplasarea și funcționarea pieței.

A invocat că Coperativa de Consum posedă terenul indicat în

conformitate cu Hotărîrea C.C. al P.C.M și a Consiliului de Miniștri al R.S.S.

Moldovenești nr. 155 din 20 aprilie 1987 despre măsurile de ameliorare a

lucrului piețelor colhoznice în R.S.S. Moldovenească, prin care piețele

colhoznice au fost transmise cu titlu gratuit din gestiunea Ministerului

Comerțului al R.S.S. Moldovenești în gestiunea organizațiilor cooperatiste de

consum.

Totodată, în conformitate cu a doua parte a alineatului 1 din Hotărârea

Guvernului RM nr. 767 din 10 decembrie 1993 cu privire la unele măsuri de

îmbunătățire a activității comerciale a piețelor colhoznice din raza teritorială a

primăriilor orașelor, piețele MOLDCOOP, dislocate în centrele raionale,

localitățile de tip orășenesc, sate nu pot fi privatizate sau transmise structurilor

de stat ori altor structuri fără acordul proprietarului.

Respectiv, odată cu adoptarea Hotărârii indicate, Hotărârea C.C. al P.C.M

și a Consiliului de Miniștri al R.S.S. Moldovenești din 20 aprilie 1987 nr. 155

despre măsurile de ameliorare a lucrului piețelor colhoznice în R.S.S.

Moldovenească a fost abrogată.

A menționat că conform art. 108 din Legea cooperației de consum nr.

1252 din 28 septembrie 2000, terenul transmis în folosință organizațiilor

cooperatiste de consum și întreprindrilor lor cooperatiste își mențin acest regim

juridic pe durata existenței acesteia.

În susținerea temeiniciei acțiunii reclamanta a mai invocat că, la data de

31 mai 2010 în conformitate cu prevederile art. 101 din Legea privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie

1997, a încheiat cu Primăria mun. Comrat contractul de arendă a pământului

situat pe adresa or. xxxx, str. xxxx cu suprafața de 0,5659 ha cu plata anuală de

arendă de 10 224 lei pe un termen de 3 ani, iar prin Acordul nr. 84 din 8 mai

2013, termenul a fost prelungit cu încă pe 3 ani și suprafața terenului a constituit

0,5822 ha.

A specificat că pe parcursul anilor de folosire a terenului, teritoriul a fost

amenajat din contul mijloacelor proprii a coperativei de consum, pe teren fiind

2

pus pavaj (asfalt), în valoare totală de 688 699 lei. Împreună cu vânzarea

terenului, s-a vîndut proprietatea – Uniunii Coperativelor de Consum, fără de

cunoștința ei și fără compensarea valorii acesteia.

Astfel, prin decizia nr. 3/27 din 22 martie 2016 a Consiliului Municipal

Comrat privind terenurile expuse la licitație în partea vînzării terenului cu

suprafața de 0,014 ha din suprafața totală a teritoriului pieței, precum și prin

procesul-verbal de desfășurare a licitației nr. 2 din 10 mai 2016, s-au încălcat

drepturile GAGAUZCOOP ca proprietar și utilizator al terenului situat pe

adresa or. xxxx, str. xxxx.

Totodată, având în vedere faptul că actul juridic a fost încheiat în baza

actelor administrative, care încalcă drepturile și interesele legitime ale

coperativei de consum, contractul de vânzare-cumpărare nr. 11379, încheiat

între Primăria mun. Comrat și Feodora Dușcova la data de 29 iunie 2016,

urmează a fi recunoscut nevalabil.

La data de 6 septembrie 2016 reclamanta s-a adresat către Consiliul

Municipal Comrat și Primăria mun. Comrat cu cererea prealabilă nr. 01/03-362

cu privire la anularea deciziei nr. 3/27 din 22 martie 2016 a Consiliului

Municipal Comrat privind terenurile expuse la licitație, în partea terenului,

situat pe str. xxxx, or. xxxx, nr. cadastral xxxx cu suprafața de 0,014 ha și

anularea rezultatelor licitației nr. 2 din 10 mai 2016 de vânzare a terenului

indicat, însă nu a primit vre-un răspuns în acest sens, motiv pentru care a fost

depusă prezenta acțiune de contencios administrativ.

Uniunea Coperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” a

solicitat anularea p. 1.2 din decizia nr. 3/27 din 22 martie 2016 a Consiliului

Municipal Comrat privind terenurile expuse la licitație, în partea expunerii la

licitație pentru vânzare a terenului cu suprafața de 0,0114 ha, nr. cadastral xxxx,

situat în mun. xxxx, str. xxxx ca ilegală în fond, fiind emisă cu încălcarea legii;

anularea procesului-verbal de desfășurare a licitației nr. 2 din 10 mai 2016 de

vânzare a terenului cu suprafața de 0,0114 ha, nr.cadastral xxxx, situat în mun.

xxxx, str. xxxx, cumpărătorul căruia a devenit Feodora Dușcova, ca ilegal;

recunoașterea nevalabil a contractului de vânzare-cumpărare a terenului la

licitație cu strigare din 29 iunie 2016, încheiat între Primăria mun. Comrat și

Feodora Dușcova, în conformitate cu care prima a vândut, iar ultima a cumpărat

terenul cu suprafața de 0,0114 ha, nr. cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, str.

xxxx, cu consemnarea ulterioară a modificărilor corespunzătoare în Registrul

bunurilor imobile.

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Uniunea Coperativelor de Consum

din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” a fost admisă integral, fiind dispusă anularea

ca ilegale în fond și fiind emise cu încălcarea legii a pct. 1.2 din decizia nr. 3/27

din 22 martie 2016 a Consiliului Municipal Comrat privind terenurile expuse la

licitație, în partea expunerii la licitație pentru vânzare a terenului cu suprafața de

0,0114 ha, nr. cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, str. xxxx și a procesului-

verbal de desfășurare a licitației nr. 2 din 10 mai 2016 de vânzare a terenului cu

suprafața de 0,0114 ha, nr. cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, str. xxxx,

3

cumpărătorul căruia a devenit Feodora Dușcova. A fost recunoscut ca nevalabil

contractul de vânzare-cumpărare a terenului la licitație cu strigare din 29 iunie

2016, încheiat între Primăria mun. Comrat și Feodora Dușcova, în conformitate

cu care lui Feodora Dușcova i-a fost vândut terenul cu suprafața de 0,0114 ha,

nr. cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, str. xxxx, cu consemnarea ulterioară a

modificărilor corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 2 iulie 2020

Consiliul municipal Comrat și Primăria municipiului Comrat a depus apel

nemotivat, care ulterior la 30 august 2019 a fost completat cu motivare,

solicitând casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea cererii de chemare în judecată.

La data de 4 iulie 2019, Gheorghi Dușcov a depus cerere de apel

nemotivată, solicitând casarea hotărârii judecătorești și emiterea unei noi

hotărâri, de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, apelul

declarat de Gheorghi Dușcov a fost considerat inadmisibil în temeiul art. 236

alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că motivarea apelului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Prin decizia din 4 martie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost respins

apelul declarat de Consiliul municipal Comrat și Primăria municipiului Comrat

împotriva hotărârii din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, la 1 aprilie 2020 Gheorghi Dușcov, reprezentat de

avocatul Artur Tarlapan și la 3 aprilie 2020 Consiliul municipal Comrat și

Primăria municipiului Comrat le-au contestat cu recursuri nemotivate separate,

care ulterior la 2 iunie 2020 și, respectiv la 5 iunie 2020 au fost completate cu

motivarea acestora, având solicitări comune, și anume: admiterea recursurilor,

casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu

pronunțarea unei hotărâri noi, de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursurilor s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în referințele asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel motivată

anexate la dosar, suplimentar invocându-se că Uniunea Coperativelor de

Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” niciodată nu a avut și nici nu are

dreptul de proprietate asupra terenului situat pe adresa or. xxxx, str. xxxx, or,

terenul cu suprafața de 0,5468 ha, nr. cadastral xxxx, din mun. xxxx pe care este

situată Piața Centrală din mun. Comrat, aparține Primăriei mun. Comrat, ceea ce

se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.

Respectiv, în lipsa probei înregistrării dreptului de proprietate a Uniunii

Coperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” asupra terenului din

mun. xxxx, str. xxxx, pe care este situată Piața Centrală, este greșită concluzia

instanței de judecată cu privire la încălcarea dreptului coperativei de consum ca

proprietar al terenului situat pe adresa enunțată.

Totodată, în actul de predare-primire a pieței către Uniunea

cooperativelor de consum Comrat lipsesc oricare mențiuni privind transmiterea

terenului. La rândul său, constatarea instanței de apel cu privire la faptul că

4

GAGAUZCOOP este succesor de drept al Uniunii cooperativelor de consum

Comrat este una declarativă și nu se confirmă prin careva probe, iar la

momentul petrecerii licitației contractul de arendă a terenurilor nr. 61 din 31

mai 2010 încheiat între autoritățile locale Comrat și reclamantă prelungit prin

Acordul adițional nr. 84 din 8 mai 2013, a fost expirat.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate

de admitere a acțiunii (vol.II,f.d.84-87, 89-93).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul nemotivat depus la data de 1 aprilie

2020 de Gheorghi Dușcov, reprezentat de avocatul Artur Tarlapan (vol.II,f.d.68)

și la data de 3 aprilie 2020 de Consiliul municipal Comrat și Primăria

municipiului Comrat (vol.II,f.d.65), precum și motivarea acestora depusă

ulterior la data de 2 iunie 2020 de Consiliul municipal Comrat și Primăria

municipiului Comrat (vol.II,f.d.84) și la data de 5 iunie 2020 de Gheorghi

Dușcov, reprezentat de avocatul Artur Tarlapan sunt în termen, or, decizia

instanței de apel a fost adoptată la 4 martie 2020 (vol.II,f.d.34) și recepționată

de recurenți la 8 mai 2020 (vol.II,f.d.74,75).

5

Prin referințele depuse la 27 iunie 2020 și, respectiv la 20 iulie 2020,

Uniunea Coperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” a solicitat

respingerea recursurilor cu menținerea actelor judecătorești ce constituie

obiectul prezentului recurs (vol.II,f.d.122-125,129-133).

Prin încheierea din 1 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de Consiliul municipal Comrat, Primăria municipiului Comrat și

Gheorghi Dușcov, reprezentat de avocatul Artur Tarlapan au fost numite pentru

examinare în complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la argumentele invocate

în recurs, deoarece criticele recurenților au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul depus de Consiliul

municipal Comrat și Primăria municipiului Comrat, de a casa decizia din 4

martie 2020 a Curții de Apel Comrat și de a restitui cauza la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecători. Totodată, instanța de recurs

consideră că recursul depus de Gheorghi Dușcov, reprezentat de avocatul Artur

Tarlapan urmează a fi declarat inadmisibil, pe motiv că nu a fost folosită calea

apelului prevăzută de lege.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt

și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze

6

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată

nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării

și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și

de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele ierarhic inferioare în fazele procesuale anterioare se

atestă că la data de 22 martie 2016 Consiliul mun. Comrat a adoptat decizia nr.

3/26 prin care a format terenul cu suprafața de 0,0114 ha, număr cadastral xxxx,

situat în mun. xxxx. str. xxxx.

La fel, s-a constatat că în aceeași zi, 22 martie 2016 Consiliul mun.

Comrat a adoptat decizia nr. 3/27 privind terenurile expuse la licitație, în

conformitate cu care prin pct.1.2 a expus la licitație pentru vânzare terenul cu

suprafața de 0,0114 ha, nr. cadastral xxxx, situat pe adresa or. xxxx, str. xxxx

(vol.I,f.d.7).

Tot actele cauzei atestă că, la 10 mai 2016 în baza deciziei nr. 3/27 a fost

petrecută licitație în privința terenului enunțat, iar conform procesului-verbal de

desfășurare a licitației nr. 2 din 10 mai 2016, terenul nominalizat a fost vândut

Feodorei Dușcova (vol.I,f.d.68).

La rândul său, la data de 29 iunie 2016 în baza rezultatelor licitației a fost

încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 11379 cu cumpărătorul – Feodora

Dușcova (vol.I,f.d.65-67).

Din actele cauzei mai rezultă că terenul în litigiu cu suprafața de 0,0114

ha, număr cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, str. xxxx, de fapt a fost format ca

un teren separat doar la 22 martie 2016, prin decizia Consiliului mun. Comrat

nr. 3/26, adică în aceeași zi, când a fost expus la licitație (fiind înregistrat la

Registrul bunurilor imobile doar la 11 mai 2016), iar până la această dată,

suprafață respectivă a constituit o parte componentă a terenului cu nr. cadastral

xxxx situat în mun. xxxx, str. xxxx - terenul pe care este amplasată piața (fosta

piața colhoznică) din mun. Comrat. care se află în proprietatea Uniunii

cooperativelor de consum ,,GAGAUZCOOP”.

De asemenea, s-a constatat că, la data de 31 mai 2010 în conformitate cu

prevederile art. 101 din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, Uniunea cooperativelor de

consum ,,GAGAUZCOOP” a încheiat cu Primăria mun. Comrat contractul de

arendă a pământului situat pe adresa or. xxxx, str. xxxx cu suprafața de 0,5659

ha cu plata anuală de arendă de 10 224 lei pe un termen de 3 ani, iar prin

Acordul nr. 84 din 8 mai 2013, termenul a fost prelungit cu încă pe 3 ani și

suprafața terenului a constituit 0,5822 ha.

Iar la data de 26 august 2016 la cererea Uniunii cooperativelor de consum

din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP”, Primăria mun. Comrat a expediat în adresa sa

copia de pe decizia solicitată (f.d.6).

7

Prin cererea din 6 septembrie 2016, Uniunea cooperativelor de consum

din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” s-a adresat în adresa Consiliului Municipal

Comrat și a Primăriei mun. Comrat cu o cerere prealabilă, solicitând anularea

deciziei nr. 3/27 din 22 martie 2016 a Consiliului Municipal Comrat privind

terenurile expuse la licitație, în partea expunerii la licitației pentru vânzare a

terenului cu suprafața de 0,0114 ha, nr. cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, pe

str. xxxx și rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului situat în

mun. xxxx, pe str. xxxx, nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 0,0114 ha, încheiat

între Primăria mun. Comrat și Feodora Dușcova (f.d.15), iar potrivit deciziei nr.

14/17 din 3 noiembrie 2016 a Consiliului Municipal Comrat cerințele invocate

în cererea prealabilă au fost respinse ca neîntemeiate (vol.I,f.d.50).

În aceste circumstanțe și având în vedere faptul că actul administrativ

menționat în cererea prealabilă precum și actele încheiate/adoptate ulterior în

baza acestuia au fost considerate de reclamantă a fi ilegale și neîntemeiate care

îi încalcă dreptul de proprietate consfințit în art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 46

din Constituția RM, la 3 noiembrie 2016, Uniunea Coperativelor de Consum din

Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” a depus prezenta acțiune în ordinea

contenciosului administrativ, solicitând anularea p. 1.2 din decizia nr. 3/27 din

22 martie 2016 a Consiliului Municipal Comrat privind terenurile expuse la

licitație, în partea expunerii la licitație pentru vânzare a terenului cu suprafața de

0,0114 ha, nr. cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, pe str. xxxx, ca ilegală în

fond, fiind emisă cu încălcarea legii; anularea procesului-verbal de desfășurare a

licitației nr. 2 din 10 mai 2016 de vânzare a terenului cu suprafața de 0,0114 ha,

nr.cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, pe str. xxxx, cumpărătorul căruia a

devenit Feodora Dușcova, ca ilegal; recunoașterea nevalabil a contractului de

vânzare-cumpărare a terenului la licitație cu strigare din 29 iunie 2016, încheiat

între Primăria mun. Comrat și Feodora Dușcova, în conformitate cu care prima

a vândut, iar ultima a cumpărat terenul cu suprafața de 0,0114 ha, nr. cadastral

xxxx, situat în mun. xxxx, pe str. xxxx, cu consemnarea ulterioară a

modificărilor corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat

în favoarea temeiniciei acțiunii pe care a admis-o integral.

Judecând apelul, Curtea de Apel Comrat prin decizia din 4 martie 2020 a

respins apelul declarat de Consiliul municipal Comrat și Primăria municipiului

Comrat împotriva hotărârii din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe de admitere a acțiunii, având în vedere că terenul de

pământ cu suprafața de 0,0114 ha, nr. cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, pe

str. xxxx, expus la licitație prin pct. 1.2 din decizia nr. 3/27 din 22 martie 2016 a

Consiliului Municipal Comrat și executat prin procesul-verbal de desfășurare a

licitației nr. 2 din 10 mai 2016 la data adoptării actelor contestate și anulate

corect de către prima instanță au aparținut cu drept de proprietate și posesie

reclamantei, pe ele fiind amplasate piețele GAGAUZCOOP, iar autoritățile

8

locale prin adoptarea la caz a actelor contestate au atentat în privința proprietății

private, apărarea căreia este garantată de Constituția Republicii Moldova.

Sub acest aspect, instanța de apel a apreciat justă concluzia instanței de

fond referitoare la recunoașterea ca nevalabil a contractului de vânzare-

cumpărare a terenului la licitație cu strigare din 29 iunie 2016, încheiat în baza

actelor administrative anulate între Primăria mun. Comrat și Feodora Dușcova,

în conformitate cu care lui Feodora Dușcova i-a fost vândut terenul cu suprafața

de 0,0114 ha, nr. cadastral xxxx, situat în mun. xxxx, pe str. xxxx, cu

consemnarea ulterioară a modificărilor corespunzătoare în Registrul bunurilor

imobile.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult

că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară

a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept

procedural.

Cu referire la recursul depus de Gheorghi Dușcov, reprezentat de

avocatul Artur Tarlapan, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține prevederile art. 246 alin. (1) și (2) din Cod

administrativ, conform cărora Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: a)

decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus

în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul

a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut

la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.

244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a

înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din

conținutul normei art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că

temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv

în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită

a fi verificate atât la etapa examinării admisibilității cererii de recurs cât și la

etapa examinării nemijlocită a cererii de recurs.

În această ordine de idei, Colegiul reține prin prisma art. 231 alin. (1) Cod

administrativ, hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ

pot fi contestate cu apel.

Așadar, hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

a fost atacată cu apel nemotivat de către Consiliul municipal Comrat și Primăria

municipiului Comrat la data de 2 iulie 2020, care ulterior la 30 august 2019 a

fost completat cu motivare și cu apel nemotivat de către Gheorghi Dușcov la

data de 4 iulie 2019, însă prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Curții de

9

Apel Comrat, apelul declarat de Gheorghi Dușcov a fost considerat inadmisibil

în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că motivarea

apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut

la art.232 alin.(2).

Astfel, din materialele cauzei rezultă că Gheorghi Dușcov nu a folosit

calea de atac apelul împotriva hotărârii primei instanțe și prin lege nu este în

drept să atace cu recurs decizia instanței de apel.

În acest context, Colegiul conchide că Gheorghi Dușcov, contrar

prevederilor art. 231 alin. (1) Cod administrativ, a declarat recurs fără a folosi

calea de apel, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede această cale

de atac. Aceasta deoarece nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror

privință participanții la proces nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Or,

persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel

prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă la înrăutățirea situației,

situație ce nu se atestă la caz.

Pe cale de consecință, Colegiul ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Gheorghi Dușcov, reprezentat de avocatul Artur

Tarlapan sub aspectele sus-enunțate.

Referitor la recursul depus de Consiliul municipal Comrat și

Primăria municipiului Comrat, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține art. 108 din Legea cooperației de

consum nr. 1252 din 28 septembrie 2000 (în vigoare în perioada de referință),

potrivit cvăreia terenurile transmise în folosință organizațiilor cooperatiste de

consum și întreprinderilor lor cooperatiste își mențin acest regim juridic pe

durata existentei acestora. Terenurile transmise sînt cumpărate si/sau privatizate

în mod prioritar de către organizațiile cooperatiste de consum si întreprinderile

lor cooperatiste, la cerere, în conformitate cu legislația.

Pentru început, instanța de recurs consideră necesar de a reitera că Codul

administrativ consacră principiul general după care orice hotărâre

judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din

dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul unei bune

administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și

pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata

primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să

arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune

că instanța de apel rejudecă în fapt și în drept ceea ce apelantul a înțeles să atace

din hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a

răspunde la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât

și ca instanță învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este

inadmisibil ca un motiv de apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive

10

formale sau să fie omis de către instanța de apel. Instanța de apel trebuia să

cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate, iar în caz de

nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de apel se consideră neîntemeiată

și pasibilă casării de către instanța de recurs.

Implicit circumstanțelor cauzei, instanța de recurs atestă că atât instanța de

fond cât și instanța de apel au concluzionat că terenul situat în mun. Comrat, str.

Pobedî, 53, se află în folosința ,,Gagauzcoop” conform Hotărârii C.C. P.C.M. și

a Consiliului de Miniștri RSSM nr. 155 din 20 aprilie 1987 „Despre măsurile de

ameliorare a lucrului piețelor colhoznice în R.S.S. Moldovenească”, conform

cărora piețele colhoznice în R.S.S. Moldovenească au fost transmise gratuit din

gestiunea Ministerului Comerțului în gestiunea Uniunii Asociațiilor de Consum

din Republica Moldova (MOLDCOOP).

Totodată, instanțele de judecată au concluzionat că autoritățile locale nu au

avut nici dreptul de a schimba statutul juridic al terenului (sau a unelor

părți/spații a acestuia) pe care este amplasată piața (fosta piața colhoznică) din

mun. Comrat ce aparține Uniunii cooperativelor de consum ,,GAGAUZCOOP”,

nici dreptul de a înstrăina acest teren (sau unele părți/spații a acestuia)

persoanelor terțe fără respectarea dreptului de preemțiune a reclamantei la

cumpărare și/sau privatizare acestuia în mod prioritar.

Instanța de recurs consideră, însă, că această concluzie a instanței de apel

este una pripită, bazată doar pe susținerile invocate de către Uniunea

cooperativelor de consum ,,GAGAUZCOOP”, fără a da o apreciere cuvenită

invocărilor Consiliului municipal Comrat și a Primăriei municipiului Comrat,

care a insistat asupra faptului că ,,Gagauzcoop” nu este proprietar al terenului

situat în mun. Comrat, str. Pobedî, 53.

Totodată, Colegiul reține că la materialele cauzei nu au fost administrate în

calitate de probe înscrisurile menționate în partea motivată a deciziei instanței

de apel, și anume: Hotărârea C.C. P.C.M. și a Consiliului de Miniștri RSSM nr.

155 din 20 aprilie 1987 precum și decizia comitetului executiv raional Comrat

nr. 7 din 24 iunie 1987. Din acest motiv nu este clar cum instanța de apel a putut

face referire la înscrisuile în cauză și să citeze pasaje din acestea în vederea

motivăriii soluției pronunțate.

Or, instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte

explicațiile părților și intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile

expertului, consultațiile și explicațiile specialistului, să ia cunoștință de

înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să audieze înregistrările audio și să

vizioneze înregistrările video, să emită hotărârea numai în temeiul

circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și verificate în ședință de

judecată.

La fel, Colegiul reține că Hotărârea C.C. P.C.M. și a Consiliului de

Miniștri RSSM nr. 155 din 20 aprilie 1987, precum și decizia comitetului

executiv raional Comrat nr. 7 din 24 iunie 1987 au fost enumerate de instanța de

apel în vederea justificării faptului că, prin actele constestate, intimatei Uniunea

cooperativelor de consum ,,GAGAUZCOOP” i-au fost încălcate drepturile în

calitate de proprietar și posesor al terenului situat în mun. xxxx, str. xxxx, însă

11

actele în cauză nefiind anexate la materialele cauzei, nu pot fi puse la baza unor

concluzii. În caz contrar, se încălcă și dreptul la apărare al celorlalți participanți

la proces, care sunt lipsiți de posibilitatea de a se expune poziția pe marginea

acestor înscrisuri.

Totodată, Colegiul reține la caz că instanța de apel nu a determinat cine

este proprietarul de facto a terenului situat în mun. xxxx, str. xxxx, pe care este

amplasată piața centrală a mun. Comrat, acesta fiind proprietate a Consiliului

mun. Comrat, după cum susține ultimul sau este proprietatea Uniunii

cooperativelor de consum ,,GAGAUZCOOP” după cum susține intimata și prin

ce acte se confirmă drepul de proprietate.

În continuare, un aspect important prezintă și faptul că instanța de apel

examinând litigiul dedus judecății nu a elucidat și nu s-a expus în privința

faptului că terenul în litigiu cu suprafața de 0,0114 ha, număr cadastral xxxx,

situat în mun. xxxx, str. xxxx, care a fost vândut la licitație a constituit o parte

componentă a terenului cu nr. cadastral xxxx situat în mun. xxxx, str. xxxx. Or,

nu este clar pe care teren este amplasată piața (fosta piața colhoznică) din mun.

Comrat, care teren aparține Uniunii cooperativelor de consum

,,GAGAUZCOOP” și care s-a vândut la licitație, și, totuși ce nr.cadastral are

terenul situat în mun. xxxx, str. xxxx: nr. xxxx (vol.I.f.d.7) sau nr. xxxx.

Colegiul reține că instanța de apel nu a determinat dacă pretențiie Uniunii

cooperativelor de consum ,,GAGAUZCOOP” către Consiliul mun. Comrat pot

sau nu aduce atingere drepturilor cumpărătorilor Gheorghi Dușcov, Feodora

Dușcova și dacă aceștea la procurarea acestui sector de teren au acționat cu bună

credință, adică erau sau nu erau la curent cu faptul că, pe acest teren se află piața

și acest teren împreună cu obiectele de infrastructură tehnico-edilitară se află în

folosința și în posesiunea GAGAUZCOOP.

Colegiul indică că la rejudecarea cauzei aceste aspecte urmează a fi

determinate cert, or, de aceste circumstanțe depinde soluția litigiului dedus

judecății.

La fel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează a se expune referitor

la faptul dacă din momentul formării terenului expus la licitație autoritățile

locale au fost obligați: să asigure Uniunea Coperativelor de Consum din

Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” cu dreptul de folosință asupra acestui teren (de

exemplu, prin propunerea încheierii unui contract de arendă a terenului nou

format); în cazul în care au avut intenție să vândă acest teren - să asigure

realizarea dreptului preferențial al Uniunii Coperativelor de Consum din

Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” la cumpărare/privatizate în mod prioritar a acestui

teren – adică înainte de a expune acest teren la licitația să propune

GAGAUZCOOP cumpărarea acestuia.

Nu în ultimul rând, instanța de apel urmează să stabilească și faptul că dacă

la momentul petrecerii licitației (10 mai 2016), contractul de arendă era deja

expirat după cum susține recurentul sau era în vigoare după cum susține

Uniunea Coperativelor de Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP”.

12

Date fiind cele relatate se constatată că instanța de apel și-a întemeiat

concluziile pe o apreciere arbitrară a probelor din dosar, încălcând în așa mod

dreptul părților la un proces echitabil.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special

și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat

acțiunea posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil

(speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994).

În această ordine de idei, este cert că omiterea aspectelor menționate de

către instanța de apel, direct indică la examinarea superficială a litigiului, or, în

sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se

mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării

soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să

exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia

și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de

lege.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței

de apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), art. 246, 247 și art. 248 alin. (1) lit. d)

și alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se declară inadmisibil recursul depus de Gheorghi Dușcov, reprezentat de

avocatul Artur Tarlapan.

Se admite recursul depus de Consiliul municipal Comrat și Primăria

municipiului Comrat.

Se casează decizia din 4 martie 2020 a Curții de Apel Comrat, în cauza de

contencios administrativ la acțiunea depusă de Uniunea Coperativelor de

Consum din Găgăuzia ,,GAGAUZCOOP” împotriva Consiliului municipal

Comrat, Primăriei municipiului Comrat, Gheorghi Dușcov, Feodora Dușcova,

terți Întreprinderea municipală ,,Su-Canal” și Întreprinderea Municipală

„Gospodăria Locativ Comunală Comrat” cu privire la contestarea actelor

administrative și a contractului de vânzare-cumpărare, cu remiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

13

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

14