2ra-1503/21 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-1503/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Crigan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, Iu. Cotruță, O. Cojocaru)

ÎNCHEIERE

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Mihail Culcițchi, avocatul Nicolae Leșan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Pretura sectorului

Centru împotriva lui Mihail Culcițchi, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală

pentru Servicii Locative Centru cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul declarat de către reprezentantul apelantului Mihail Culcițchi, avocatul Nicolae

Leșan, a fost menținută hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 13 februarie 2018, reprezentantul Preturii sect. Centru – Angela

Cocarcea a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Culcițchi,

intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală pentru Servicii Locative Centru cu

privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 15 septembrie 2017 de

către Pretura sect. Centru a fost emisă dispoziția nr.79-d cu privire la demontarea

construcțiilor provizorii, instalate neautorizat pe teren proprietate municipală, str. XXX.

Menționează reclamantul că, lui Mihail Culcițchi i-a fost înmânată prescripția

nr.129/03-28 din 14 august 2017, prin scrisoare recomandată, fiind primită de către

ultimul la 28 august 2017, prin care a fost obligat să demonteze construcțiile provizorii,

instalate neautorizat pe teren proprietate municipală, str. XXX, benevol, însă pârâtul nu

s-a conformat.

Afirmă reclamantul că, lui Mihail Culcițchi i-a fost expediată reclamația nr. 388/03-

12 din 12 decembrie 2017, prin scrisoare recomandată, fiind primită de către ultimul la

26 decembrie 2017, prin care i s-a propus să achite benevol până la data de 15 ianuarie

2018 suma în mărime de 7077 lei și 12 bani, ce reprezintă costul lucrărilor de demontare

și evacuare a construcțiilor neautorizate.

Prin cererea depusă a solicitat, încasarea de la Mihail Culcițchi în beneficiul Preturii

sect. Centru a sumei în mărime de 7077 lei și 12 bani, întru recuperarea cheltuielilor pentru

1

demolarea construcțiilor provizorii, instalate neautorizat pe teren proprietate municipală,

str. XXX și obligarea lui Mihail Culcițchi să compenseze toate cheltuielile aferente

judecării cauzei, inclusiv și achitarea taxei de stat.

Prin hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă.

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către reprezentantul apelantului Mihail Culcițchi, avocatul Nicolae Leșan și a

fost menținută hotărârea din 14 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță, urmează a fi menținută, ca fiind legală și corectă, constituind rezultatul examinării

în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele cauzei rezultă că, la 13 februarie 2018, reprezentantul Preturii sect.

Centru – Angela Cocarcea a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail

Culcițchi, intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală pentru Servicii Locative

Centru cu privire la repararea prejudiciului material.

La caz, reclamantul a menționat că, la data de 14 august 2017, în adresa lui Mihail

Culcițchi a fost expediată prescripția nr.129/03-28 prin care s-a constatat că lucrările

efectuate de către Mihail Culcițchi, sunt efectuate neautorizat pe teren/imobil aflat în

proprietatea mun. Chișinău și s-a obligat Mihail Culcițchi să demoleze pe cont propriu

construcția neautorizată.

Ulterior, la 15 septembrie 2017, de către Pretura sect. Centru a fost emisă dispoziția

nr.79-d cu privire la demontarea construcțiilor provizorii, instalate în mod neautorizat pe

teritoriul proprietate municipală, str. XXX, prin care Mihail Culcițchi a fost obligat să

demonteze și să evacueze gardul, instalat în mod neautorizat pe teritoriul proprietate

municipală, str. XXX.

La data de 12 decembrie 2017, Pretura sect. Centru a expediat în adresa lui Mihail

Culcițchi, reclamația nr. 388/03-12 prin care a adus la cunoștință că, gardul a fost evacuat

în mod forțat, cheltuielile fiind acoperite din contul Preturii sect. Centru, recepționată la

26 decembrie 2017.

Astfel, potrivit devizului local de cheltuieli nr.13, pentru lucrările de demontare și

evacuare a gardului, instalat în mod neautorizat pe teritoriul proprietate municipală, str.

XXX s-a cheltuit suma în mărime de 7077 lei și 12 bani.

În acest context, instanța de apel a reținut că, reclamația cu privire la restituirea

cheltuielilor de demolare a fost recepționată de către pârâtul-apelant la 26 decembrie 2017

(f.d.17), însă nu a fost executată. Prin urmare, Pretura sect. Centru este îndreptățită să

pretindă recuperarea cheltuielilor suportate pe cale judecătorească.

Totodată, în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor solicitate, instanța de apel a

statuat că, prima instanță corect a concluzionat că, acestea se confirmă prin probe

pertinente, or, reclamantul-intimat și-a exercitat efectiv sarcina probațiunii și în astfel de

împrejurări, prima instanță, just a admis integral pretențiile Preturii sect. Centru, acțiunea

fiind întemeiată.

Așadar, instanța de apel a conchis că, nu pot fi reținute criticile apelantului cu

privire la cuantumul cheltuielilor de demolare or, Mihail Culcițchi a avut posibilitatea să

demoleze de sine stătător obiectivele executate neautorizat și să gestioneze după bunul

plac cheltuielile necesare pentru demolare.

Totodată, instanța de apel, reieșind din materialele dosarului a reținut că, obligația

2

apelantului de demolare a apărut încă la data recepționării prescripției nr.129/03-28 din

14 august 2017 (f.d.5), cu toate acestea, Mihail Culcițchi nu a executat benevol lucrările

de demolare. Astfel, apelantul urmează să restituie administrației publice locale

cheltuielile suportate pentru demolarea forțată.

În acest context, instanța de apel a precizat că, nu pot fi admise nici alegațiile

apelantului precum că, înscrisurile prezentate de către reclamant și anume contractul de

prestări de servicii nr.17 din 21 noiembrie 2017 și factura fiscală seria/nr. XXX din 07

decembrie 2017, poartă un caracter formal, ce nu poate servi la constatarea

circumstanțelor ce justifică pretențiile Preturii sect. Centru or, potrivit Devizului local de

resurse nr. 13 și a catalogului de prețuri unitare pentru obiect nr. 13 este indicat clar

denumirea lucrărilor efectuate și cheltuielile suportate (f.d.13-14).

Analizând circumstanțele expuse, instanța de apel a învederat că, reprezentantul

apelantului Mihail Culcițchi, avocatul Nicolae Leșan, nu a prezentat argumente

verosimile și admisibile în combaterea soluției adoptate de către prima instanță. Or,

argumentele apelului se combat prin constatările faptice descrise mai sus, raportate la

prevederile legale incidente speței.

Astfel, în lipsa unor argumente coerente și convingătoare, precum și a unui suport

probator de natură să răstoarne soluția adoptată pe caz, instanța de apel întemeiat a conchis

că, prima instanță a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, a oferit apreciere justă probelor administrate și a aplicat corect normele de drept

material și procedural, hotărârea fiind în concordanță cu prevederile legale.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a ajuns

la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de către reprezentantul apelantului Mihail

Culcițchi, avocatul Nicolae Leșan și de a menține hotărârea din 14 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 13 august 2021, reprezentantul recurentului Mihail Culcițchi, avocatul Nicolae

Leșan a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 14 august 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și deciziei instanței de apel din 22 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și deciziei

instanței de apel și pronunțarea unei decizii de respingere integrală a acțiunii, ca fiind

neîntemeiată.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a exprimat dezacordul cu

decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul

prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentului Mihail Culcițchi, avocatul Nicolae Leșan a

opinat că, prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept material,

nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei,

au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile

instanțelor sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 09 septembrie 2021,

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 164).

Prin referința depusă la 24 septembrie 2021, reprezentantul intimatului, Pretura sect.

Centru, Pavel Rusu, a solicitat de a considera recursul declarat de către reprezentantul

recurentului Mihail Culcițchi, avocatul Nicolae Leșan, ca inadmisibil.

3

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 22 iunie 2021, iar cererea de recurs a fost

depusă la 13 august 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul poștei electronice a copiei

deciziei integrale participanților la proces la 20 iulie 2021, conform scrisorii de însoțire

(f.d.153), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele

cauzei lipsesc. Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Mihail Culcițchi, avocatul Nicolae Leșan, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Mihail Culcițchi, avocatul Nicolae Leșan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

4

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera ca fiind

inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului Mihail Culcițchi,

avocatul Nicolae Leșan.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului Mihail

Culcițchi, avocatul Nicolae Leșan, împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5