2ra-1278/21 — încasarea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1278/21 — încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.2ra-1278/21 Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. : H. Vladislav ) Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca) Î N C H E I E R E 08 septembrie 2021 mun.
Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Ratușneac Igor, reprezentat de avocatul Balmuș Ștefan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pretura sectorului Centru împotriva lui Ratușneac Igor cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021 prin care s-a respins apelul declarat de Ratușneac Igor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2020, c o n s t a t ă : La 01 aprilie 2019, Pretura sectorului Centru a depus la Judecătoria Chișinău o cerere cu valoare redusă formulată împotriva lui Ratușneac Igor cu privire la încasarea prejudiciului material.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 06 februarie 2018 Pretura sectorului Centru a emis Dispoziția nr. 21-d ”Cu privire la demontarea/demolarea gardului și porții metalice, instalate neautorizat pe teren proprietate publică/municipală din curtea comună str. A. Mateevici, XXX, ap.XXX”. Astfel, lui Igor Ratușneac i-a fost expediată prescripția nr. 03-28/06 din 22.01.2018, prin care a fost obligat să demonteze, evacueze pe cont propriu construcția, gard și poartă metalică, instalate neautorizat la ap.XXX, pe teren proprietate publică/municipală în ograda comună din str. A. Mateevici, XXX, benevol, însă pârâtul nu s-a conformat. Conform actelor prezentate de IMPSL Centru, nr. 25 din aprilie 2018, pentru demontarea construcțiilor din beton (imobil) fără recuperarea materialelor s-au cheltuit suma de 1653,56 lei.
Pârâtului i-a fost expediată reclamația nr. 421/03-12 din 19.10.2018, prin scrisoare recomandată, prin care i s-a propus să achite benevol până la data de 25.11.2018 suma de 1653,56 lei, ce reprezintă costul lucrărilor de demontare și evacuare a obiectivelor amplasate neautorizat, reclamația fiind primită de către pârât la 22.10.2018. Pretura sectorului Centru a achitat ÎMPSL Centru cheltuielile pentru demontarea/demolarea construcțiilor neautorizate.
De către Consiliul municipal Chișinău a fost emisă Decizia 10/10 din 04.12.2014 1 ”Cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău” Conform pct. 1.3 prin construcție neautorizată se subînțelege orice tip de construcții capitale (construcții cu destinație locativă sau cu altă destinație, împrejmuiri), construcții ușor demontabile (gherete, tarabe, garaje metalice, copertine, panouri publicitare, împrejmuiri din lemn sau metal, instalații ce blochează căile de acces, amplasate pe terenuri ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău), precum și amenajările spațiilor publice, executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, documentației de proiect și autorizației de construire.
Pct. 1.7 din prezentul Regulament este executoriu pentru autoritatea administrației publice locale, reprezentată de preturile de sector și se aplică pe întreg intravilanul orașului Chișinău. Pct. 2.1 prevede: inspectarea și depistarea construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce 2 aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău este asigurată de către preturile de sector, prin reprezentanții săi, abilitați cu funcții de control. Pct. 2.2 reprezentantul Preturii are obligația să inspecteze și să identifice persoana/proprietarul care a ridicat construcția ilegală (contravenientul), căruia îi înmânează prescripția privind suspendarea lucrărilor neautorizate, demolarea, demontarea, evacuarea si aducerea terenului/construcției la forma inițială.
Pct. 4.4.2. întreprinderea masurilor privind recuperarea cheltuielilor de demolare, transport și păstrare a bunurilor depozitate in cazul in care proprietarul (contravenientul) obiectivului demolat forțat a fost informat in modul stabilit despre necesitatea restituirii cheltuielilor și acesta se eschivează să achite benevol cheltuielile respective, pretura de sector va înainta acțiunea respectivă in instanța de judecată. Pretura sectorului Centru a solicitat încasarea din contul lui Ratușneac Igor în beneficiul Preturii sectorului Centru suma de 1653,56 lei cu titlu de cheltuieli pentru demontarea/demolarea obiectivului amplasat neautorizat în sectorul Centru, mun. Chișinău și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 septembrie 2020, s-a dispus examinarea cauzei în ordine generală. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2020 cererea de chemare în judecată înaintată de Pretura sectorului Centru, s-a admis. S-a încasat de la Ratușneac Igor în beneficiul Preturii sectorului Centru prejudiciul material în suma de 1653,56 lei (una mie șase sute cincizeci și trei lei și 56 bani) S-a încasat de la Ratușneac Igor în beneficiul satului taxa de stat în mărime de 49,60 lei (patruzeci și nouă lei și 60 bani). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, Pretura sect.
Centru a depistat instalarea unui gard și porții metalice, neautorizat pe teren proprietate publică/municipală, din curtea comună str. A. Mateevici, XXX, ap.XXX, iar în consecință a fost emisă prescripția nr. 03-28/06 din 21.01.2018, prin care Ratușneac Igor a fost obligat să demonteze/evacueze pe cont propriu construcția/instalația –gardul și porții metalice, instalate neautorizat pe teren proprietate publică/municipală, însă ultimul nu a întreprins nici o acțiune în scopul executării prescripției. La 06 februarie 2018, Pretura sectorului Centru a emis dispoziția nr. 21-d „cu privire la demontarea/demolarea gardului și porții metalice, instalate neautorizat pe teren proprietate publică/municipală, din curtea comună str. A. Mateevici, XXX, ap.X.
Potrivit devizului local de cheltuieli pentru demontarea/demolarea gardului și 2 porții metalice, instalate neautorizat pe teren proprietate publică/municipală, din curtea comună str. A. Mateevici, XXX, ap.XXX, s-a cheltuit 1653,56 lei. În adresa pârâtului Ratușneac Igor a fost expediată reclamația, cu privire la recuperarea benevolă a prejudiciului material, prin care i s-a propus să achite benevol până la 25.11.2018, suma de 1653,56 lei, ce reprezintă costul lucrărilor de demontare și evacuare a obiectivelor amplasate neautorizat. Instanța a reținut că, Pretura sectorului Centru este în drept să solicite de la Ratușneac Igor restituirea cheltuielilor suportate în sumă de 1653,56 lei pentru lucrările de demontarea/demolarea gardului și porții metalice, instalate neautorizat pe teren proprietate publică/municipală, din curtea comună str. A. Mateevici, XXX, ap.XXX.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 07 septembrie avocatul Balmuș Ștefan acționând în interesele lui Ratușneac Igor a declarat apel solicitând repunerea în terenul de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2020, și transmiterea cauzei spre rejudecare. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020, s-a admis cererea avocatul Balmuș Ștefan în interesele lui Ratușneac Igor privind repunerea în termen a cererii de apel.
S-a repus în termen cererea de apel declarată de avocatul Balmuș Ștefan în interesele lui Ratușneac Igor împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2020. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021, s-a respins cererea de apel depusă de avocatul Balmuș Ștefan în interesele lui Ratușneac Igor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2020. La 15 iulie 2021, Ratușneac Igor, reprezentat de avocatul Balmuș Ștefan a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2020, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivare a indicat că, instanța de fond a limitat dreptul pârâtului de a prezentat probe și de a avea acces la înscrisurile deținute de către Pretura sect. Centru, cauza fiind examinată în lipsa sa. În instanța de apel fiind invocat argumentul respectiv, instanța a le-a ignorat. Pe fondul cauzei recurentul a indicat că soluția instanțelor investite cu judecare fondului este eronată, cheltuielile de demontare și evacuare, ar fi fost posibil de pus pe seama lui Ratușneac Igor doar în cazul cumulării în care dânsul era proprietarul bunului demontat și bunul trebuie să îi fie restituit.
Eliberarea prescripției pe numele lui Ratușneac Igor cu obligarea la demontare și evacuare, precum și adoptarea dispoziției de demontare a acestuia, nu constituie un temei de a pune pe seama acestuia cheltuielile de demontare și evacuare, deoarece aceste cheltuieli le suportă pretura, având posibilitatea de a le recupera doar în cazul prevăzut în dispoziție - restituirea bunului către proprietar. Recurentul a indicat că, în speță nu sunt prezente temeiul și condițiile răspunderii delictuale la care pretinde Pretura sect. Centru, mun. Chișinău în reclamație, respectiv, pretenția cu privire la încasarea sumei de 1 653,56 lei pentru recuperarea cheltuielilor pentru demontarea obiectivului amplasat neautorizat este neîntemeiată.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 19 mai 2021. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni 3 de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Cererea de recurs a fost declarată la 15 iulie 2021, respectiv se încadrează în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 28 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii. Prin referința depusă la 19 august 2021, Pretura sectorului Centru a reiterat că, instanțele inferioare au dat o apreciere corectă acțiunii și astfel au emis o hotărâre motivată și legală. A pledat pentru respingerea recursului. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul 4 condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ratușneac Igor, reprezentat de avocatul Balmuș Ștefan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Ratușneac Igor, reprezentat de avocatul Balmuș Ștefan. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.