2ra-1278/21 — încasarea prejudiciului material

Dosarul nr.2ra-1278/21

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. : H. Vladislav )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ratușneac Igor, reprezentat de

avocatul Balmuș Ștefan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pretura sectorului

Centru împotriva lui Ratușneac Igor cu privire la încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021 prin care s-a respins

apelul declarat de Ratușneac Igor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 03 februarie 2020,

c o n s t a t ă :

La 01 aprilie 2019, Pretura sectorului Centru a depus la Judecătoria Chișinău o

cerere cu valoare redusă formulată împotriva lui Ratușneac Igor cu privire la încasarea

prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 06 februarie 2018 Pretura sectorului Centru a

emis Dispoziția nr. 21-d ”Cu privire la demontarea/demolarea gardului și porții

metalice, instalate neautorizat pe teren proprietate publică/municipală din curtea

comună str. A. Mateevici, XXX, ap.XXX”.

Astfel, lui Igor Ratușneac i-a fost expediată prescripția nr. 03-28/06 din

22.01.2018, prin care a fost obligat să demonteze, evacueze pe cont propriu construcția,

gard și poartă metalică, instalate neautorizat la ap.XXX, pe teren proprietate

publică/municipală în ograda comună din str. A. Mateevici, XXX, benevol, însă pârâtul

nu s-a conformat.

Conform actelor prezentate de IMPSL Centru, nr. 25 din aprilie 2018, pentru

demontarea construcțiilor din beton (imobil) fără recuperarea materialelor s-au cheltuit

suma de 1653,56 lei.

Pârâtului i-a fost expediată reclamația nr. 421/03-12 din 19.10.2018, prin scrisoare

recomandată, prin care i s-a propus să achite benevol până la data de 25.11.2018 suma

de 1653,56 lei, ce reprezintă costul lucrărilor de demontare și evacuare a obiectivelor

amplasate neautorizat, reclamația fiind primită de către pârât la 22.10.2018.

Pretura sectorului Centru a achitat ÎMPSL Centru cheltuielile pentru

demontarea/demolarea construcțiilor neautorizate.

De către Consiliul municipal Chișinău a fost emisă Decizia 10/10 din 04.12.2014

1

”Cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a

construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului public/privat al

municipiului Chișinău” Conform pct. 1.3 prin construcție neautorizată se subînțelege

orice tip de construcții capitale (construcții cu destinație locativă sau cu altă destinație,

împrejmuiri), construcții ușor demontabile (gherete, tarabe, garaje metalice, copertine,

panouri publicitare, împrejmuiri din lemn sau metal, instalații ce blochează căile de

acces, amplasate pe terenuri ce aparțin domeniului public/privat al municipiului

Chișinău), precum și amenajările spațiilor publice, executate în lipsa certificatului de

urbanism pentru proiectare, documentației de proiect și autorizației de construire. Pct.

1.7 din prezentul Regulament este executoriu pentru autoritatea administrației publice

locale, reprezentată de preturile de sector și se aplică pe întreg intravilanul orașului

Chișinău.

Pct. 2.1 prevede: inspectarea și depistarea construcțiilor executate ilegal pe

terenurile ce 2 aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău este asigurată

de către preturile de sector, prin reprezentanții săi, abilitați cu funcții de control.

Pct. 2.2 reprezentantul Preturii are obligația să inspecteze și să identifice

persoana/proprietarul care a ridicat construcția ilegală (contravenientul), căruia îi

înmânează prescripția privind suspendarea lucrărilor neautorizate, demolarea,

demontarea, evacuarea si aducerea terenului/construcției la forma inițială.

Pct. 4.4.2. întreprinderea masurilor privind recuperarea cheltuielilor de demolare,

transport și păstrare a bunurilor depozitate in cazul in care proprietarul

(contravenientul) obiectivului demolat forțat a fost informat in modul stabilit despre

necesitatea restituirii cheltuielilor și acesta se eschivează să achite benevol cheltuielile

respective, pretura de sector va înainta acțiunea respectivă in instanța de judecată.

Pretura sectorului Centru a solicitat încasarea din contul lui Ratușneac Igor în

beneficiul Preturii sectorului Centru suma de 1653,56 lei cu titlu de cheltuieli pentru

demontarea/demolarea obiectivului amplasat neautorizat în sectorul Centru, mun.

Chișinău și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 septembrie 2020, s-a

dispus examinarea cauzei în ordine generală.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2020 cererea

de chemare în judecată înaintată de Pretura sectorului Centru, s-a admis.

S-a încasat de la Ratușneac Igor în beneficiul Preturii sectorului Centru prejudiciul

material în suma de 1653,56 lei (una mie șase sute cincizeci și trei lei și 56 bani)

S-a încasat de la Ratușneac Igor în beneficiul satului taxa de stat în mărime de

49,60 lei (patruzeci și nouă lei și 60 bani).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, Pretura sect. Centru a depistat

instalarea unui gard și porții metalice, neautorizat pe teren proprietate

publică/municipală, din curtea comună str. A. Mateevici, XXX, ap.XXX, iar în

consecință a fost emisă prescripția nr. 03-28/06 din 21.01.2018, prin care Ratușneac

Igor a fost obligat să demonteze/evacueze pe cont propriu construcția/instalația –gardul

și porții metalice, instalate neautorizat pe teren proprietate publică/municipală, însă

ultimul nu a întreprins nici o acțiune în scopul executării prescripției.

La 06 februarie 2018, Pretura sectorului Centru a emis dispoziția nr. 21-d „cu

privire la demontarea/demolarea gardului și porții metalice, instalate neautorizat pe

teren proprietate publică/municipală, din curtea comună str. A. Mateevici, XXX, ap.X.

Potrivit devizului local de cheltuieli pentru demontarea/demolarea gardului și

2

porții metalice, instalate neautorizat pe teren proprietate publică/municipală, din curtea

comună str. A. Mateevici, XXX, ap.XXX, s-a cheltuit 1653,56 lei.

În adresa pârâtului Ratușneac Igor a fost expediată reclamația, cu privire la

recuperarea benevolă a prejudiciului material, prin care i s-a propus să achite benevol

până la 25.11.2018, suma de 1653,56 lei, ce reprezintă costul lucrărilor de demontare și

evacuare a obiectivelor amplasate neautorizat.

Instanța a reținut că, Pretura sectorului Centru este în drept să solicite de la

Ratușneac Igor restituirea cheltuielilor suportate în sumă de 1653,56 lei pentru lucrările

de demontarea/demolarea gardului și porții metalice, instalate neautorizat pe teren

proprietate publică/municipală, din curtea comună str. A. Mateevici, XXX, ap.XXX.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 07 septembrie avocatul Balmuș

Ștefan acționând în interesele lui Ratușneac Igor a declarat apel solicitând repunerea în

terenul de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie

2020, și transmiterea cauzei spre rejudecare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020, s-a admis cererea

avocatul Balmuș Ștefan în interesele lui Ratușneac Igor privind repunerea în termen a

cererii de apel.

S-a repus în termen cererea de apel declarată de avocatul Balmuș Ștefan în

interesele lui Ratușneac Igor împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 03 februarie 2020.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021, s-a respins cererea de apel

depusă de avocatul Balmuș Ștefan în interesele lui Ratușneac Igor și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 februarie 2020.

La 15 iulie 2021, Ratușneac Igor, reprezentat de avocatul Balmuș Ștefan a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021 solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 03 februarie 2020, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivare a indicat că, instanța de fond a limitat dreptul pârâtului de a prezentat

probe și de a avea acces la înscrisurile deținute de către Pretura sect. Centru, cauza fiind

examinată în lipsa sa. În instanța de apel fiind invocat argumentul respectiv, instanța a

le-a ignorat.

Pe fondul cauzei recurentul a indicat că soluția instanțelor investite cu judecare

fondului este eronată, cheltuielile de demontare și evacuare, ar fi fost posibil de pus pe

seama lui Ratușneac Igor doar în cazul cumulării în care dânsul era proprietarul bunului

demontat și bunul trebuie să îi fie restituit.

Eliberarea prescripției pe numele lui Ratușneac Igor cu obligarea la demontare și

evacuare, precum și adoptarea dispoziției de demontare a acestuia, nu constituie un

temei de a pune pe seama acestuia cheltuielile de demontare și evacuare, deoarece

aceste cheltuieli le suportă pretura, având posibilitatea de a le recupera doar în cazul

prevăzut în dispoziție - restituirea bunului către proprietar.

Recurentul a indicat că, în speță nu sunt prezente temeiul și condițiile răspunderii

delictuale la care pretinde Pretura sect. Centru, mun. Chișinău în reclamație, respectiv,

pretenția cu privire la încasarea sumei de 1 653,56 lei pentru recuperarea cheltuielilor

pentru demontarea obiectivului amplasat neautorizat este neîntemeiată.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 19 mai 2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

3

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cererea de recurs a fost declarată la 15 iulie 2021, respectiv se încadrează în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

La 28 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii

scrisorii.

Prin referința depusă la 19 august 2021, Pretura sectorului Centru a reiterat că,

instanțele inferioare au dat o apreciere corectă acțiunii și astfel au emis o hotărâre

motivată și legală. A pledat pentru respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

4

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ratușneac Igor,

reprezentat de avocatul Balmuș Ștefan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Ratușneac Igor, reprezentat de avocatul

Balmuș Ștefan.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5