3ra-865/21 — contestarea actului administrativ

3ra-865/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-865/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud: I. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Rodica Kușnirenco și avocatul Dragoș

Chetraru,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Rodica Kușnirenco împotriva notarului Irina Gulian cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Rodica Kușnirenco împotriva hotărârii din

24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

c o n s t a t ă :

La data de 12 octombrie 2020 reclamanta Rodica Kușnirenco a depus cerere

de chemare în judecată împotriva notarului Irina Gulian cu privire la contestarea

refuzului efectuării actului notarial.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, la data de

XXXXX a decedat Vasile XXXXX Ciornîi, bunelul reclamantei. Locul decesului, a

fost locul ultimului domiciliu a defunctului – XXXXX, r-nul Strășeni și testament

după defunct nu a rămas.

Reclamanta a indicat că, la momentul decesului, Vasile XXXXX Ciornîi era

celibatar, menționând că succesorul legal de gradul întâi este tatăl petiționarei Igor

Ciornîi, care nu a acceptat succesiunea la notar, dar nici de facto.

1

Astfel, reclamanta a subliniat că, dreptul la succesiune a trecut la Rodica

Kușnirenco și fratele ei, Sergiu XXXXX Ciornîi, care și-a expus poziția de renunțare

la succesiune, în favoarea petiționarei.

Totodată, reclamanta a precizat că de la decesul bunelului Vasile XXXXX

Ciornîi a intrat în posesia bunurilor din masa succesorală și anume, terenul cu nr.

cadastral XXXXX și două construcții amplasate pe acesta, cu numerele cadastrale

XXXXX și XXXXX, situate în XXXXX, r-nul Strășeni.

Reclamanta a invocat că s-a adresat către notarul Irina Gulian, pentru

constatarea faptului acceptării succesiunii și deschiderea dosarului succesoral.

Rodica Kușnirenco a specificat că, la data de 11 decembrie 2018 notarul Irina

Gulian a emis decizie de refuz de constatare a faptului acceptării succesiunii și

deschiderii dosarului succesoral, pe motivul insuficienței probelor prezentate în acest

sens. Notarul i-a explicat reclamantei dreptul de a se adresa în instanța de judecată,

pentru constatarea faptului acceptării succesiunii.

Reclamanta a relatat că, în conformitate cu prevederile art. 281–282 din Codul

de procedură civilă, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de constatare a

faptului cu valoare juridică – acceptarea succesiunii de fapt, după defunctul Vasile

XXXXX Ciornîi, decedat la XXXXX, în termen de 6 luni din momentul decesului.

Prin hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a fost admisă

cererea depusă de Rodica Kușnirenco, fiind constatat faptul acceptării succesiunii

legale de către Rodica Kușnirenco, prin intrarea în posesia patrimoniului succesoral,

rămas după decesul bunelului reclamantei – Vasile XXXXX Ciornîi. Prin decizia din

21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Igor

Ciornîi împotriva hotărârii din 20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

fiind menținută hotărârea instanței de fond. Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții

Supreme de Justiție a fost declarat inadmisibil recursul depus de Igor Ciornîi

împotriva deciziei 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Reclamanta a menționat că, la data de 04 august 2020 s-a adresat către notarul

Irina Gulian cu cerere privind deschiderea procedurii succesorale și eliberarea

certificatului de moștenitor deoarece, impedimentul invocat de notar în decizia de

refuz de constatare a faptului acceptării succesiunii și deschiderii dosarului

succesoral din 11 decembrie 2018, a fost lichidat.

Reclamanta a relatat că la data de 26 august 2020, notarul Irina Gulian a

refuzat în deschiderea procedurii succesorale și eliberării certificatului de moștenitor

pe motiv că, procedura succesorală nu poate fi deschisă la cererea Rodicăi

Kușnirenco, deoarece dânsa nu face parte din clasa moștenitorilor prevăzută de lege,

ca să culeagă patrimoniul lui Vasile Ciornîi, decedat la data de XXXXX și nici nu

dispune de vocația succesorală la moștenirea lăsată de defunct.

Reclamanta a considerat, că actul administrativ a notarului și anume, refuzul

de a deschide succesiunea și de a elibera certificatul de moștenitor, este ilegal, astfel,

la data de 17 septembrie 2020 Rodica Kușnirenco, a înaintat notarului Irina Gulian

cerere prealabilă, în care și-a exprimat dezacordul cu refuzul de a executa actul

notarial.

Reclamanta a comunicat că, prin răspunsul nr. 2-22 din 05 octombrie 2020,

notarul Irina Gulian a respins cererea prealabilă.

2

În final, reclamanta a solicitat anularea deciziei de refuz de efectuare a actului

notarial nr. 2-7 din 26 august 2020 și a refuzului de admitere a cererii prealabile

nr. 2-22 din 05 octombrie 2020; obligarea notarului Irina Gulian de a efectua actul

notarial – deschiderea procedurii succesorale în baza cererii Rodicăi Kușnirenco în

privința patrimoniului decedatului Vasile Ciornîi, cu eliberarea certificatului de

moștenitor.

Prin hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Kușnirenco împotriva

notarului Irina Gulian cu privire la contestarea actului administrativ (f.d. 54-60).

Dispozitivul hotărârii din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul

central a fost notificat avocatului Dragoș Chetraru, care reprezintă interesele

Rodicăi Kușnirenco la data de 24 februarie 2021, fapt confirmat prin dovada de

primire a copiei dispozitivului hotărârii, anexată la actele cauzei (f.d. 54).

La data de 26 februarie 2021, Rodica Kușnirenco, reprezentată de avocatul

Dragoș Chetraru a depus apel împotriva hotărârii din 24 februarie 2021 a

Judecătoriei Strășeni, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d. 61).

Hotărârea motivată din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul

central a fost expediată Rodicăi Kușnirenco prin intermediul serviciului de livrare

„Poșta Moldovei” la data de 16 martie 2021 (f.d. 63).

Din actele cauzei rezultă că, copia hotărârii motivate din 24 februarie 2021 a

Judecătoriei Strășeni, sediul central, expediată Rodicăi Kușnirenco la adresa

indicată în cererea de chemare în judecată – XXXXX, mun. Chișinău, a fost

restituită instanței de fond cu mențiunea „nereclamat”, fapt confirmat prin avizul de

recepție nr.DS8001521156AS (f.d. 88).

De asemenea, se evidențiază că potrivit datelor din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor hotărârea motivată din 24 februarie 2021 a Judecătoriei

Strășeni, sediul central a fost introdusă în program și publicată pe sait-ul Portalului

Național al Instanțelor de judecată la data de 16 martie 2021.

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus

de Rodica Kușnirenco, reprezentată de avocatul Dragoș Chetraru la data de

15 aprilie 2021 împotriva hotărârii din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni,

sediul central.

Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Rodica Kușnirenco, reprezentată de avocatul Dragoș Chetraru și menținută

hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central

(f.d. 78, 79-86).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut art. 2 din Legea

nr. 246 din 15 noiembrie 2018 privind procedura notarială, care statuează că,

procedura notarială este guvernată de următoarele principii: legalitatea;

independența notarului și supunerea numai legii; întocmirea actelor notariale în

mod egal pentru toate persoanele, fără discriminare; imparțialitatea;

confidențialitatea; caracterul nelitigios al procedurii notariale.

În acest context, instanța de apel a notat că, prin hotărârea Judecătoriei

Strășeni, sediul central din 20 mai 2019 a fost admisă cererea înaintată de Rodica

3

Kușnirenco privind constatarea faptului acceptării succesiunii și locul deschiderii ei,

s-a constatat faptul acceptării succesiunii legale de Rodica Kușnirenco, prin intrarea

în posesia patrimoniului succesoral după decesul bunelului Vasile XXXXX Ciornîi,

născut la XXXXX și decedat la XXXXX, cu ultimul domiciliu în XXXXX, r-nul

Strășeni, și locul deschiderii succesiunii, XXXXX, r-nul Strășeni.

Instanța de apel a relatat că prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a fost menținută.

Instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 1433 alin. (1) lit. b) din

Codul civil (în vigoare de până la 01 martie 2019), potrivit căruia pot fi moștenitori,

în cazul succesiunii legale, persoanele care se aflau în viață la momentul decesului

celui ce a lăsat moștenirea, precum și copiii celui ce a lăsat moștenirea concepuți în

timpul vieții lui și născuți vii după decesul acestuia.

Subsidiar, instanța de apel a relevat și prevederile art. 1500 alin. (1) lit. a) din

Codul civil (în vigoare de până la 01 martie 2019), care statuează că în cazul

succesiunii legale, moștenitori cu drept de cotă egală sunt: de clasa I – descendenții

(fiii și fiicele celui ce a lăsat moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui,

precum și cei înfiați), soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții,

înfietorii) celui ce a lăsat moștenirea.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut prevederile art. 1501 din Codul

civil (în vigoare de până la 01 martie 2019), conform căruia moștenitorii de clasă

posterioară sunt chemați la succesiune legală numai dacă lipsesc moștenitori din

clasele precedente sau dacă aceștia nu acceptă ori refuză succesiunea. Ei sunt

chemați la succesiune și în cazul în care toți moștenitorii de clasele precedente au

fost decăzuți din dreptul la succesiune.

Instanța de apel a învederat prevederile art. 1504 alin. (1) din Codul civil (în

vigoare de până la 01 martie 2019), care statuează că dacă moștenitorul moare

înaintea celui ce lasă moștenirea, succesorii indicați la art. 1500 alin. (3) culeg, prin

intermediul instituției reprezentării, partea din moștenire care i s-ar fi cuvenit

moștenitorului decedat.

Totodată, instanța de apel a menționat prevederile art. 1515 din Codul civil

(în vigoare de până la 01 martie 2019), conform căruia, dacă nici unul din succesori

nu a acceptat succesiunea, sau dacă toți succesorii sânt privați de dreptul la

succesiune, nu există nici succesori testamentari, nici legali patrimoniul succesoral

trece în proprietatea statului în baza dreptului de moștenire asupra unui patrimoniu

vacant.

Instanța de apel a apreciat că prima instanță întemeiat a conchis cu privire la

netemeinicia cerințelor reclamantei Rodicăi Kușnirenco, or, refuzul notarului Irina

Gulian de îndeplinire a actului notarial este legal, dat fiind faptul că, din actele

dosarului rezultă că Rodica Kușnirenco este nepoata defunctului – Vasile Ciornîi,

decedat la data de XXXXX, respectiv, prin prisma normelor de drept enunțate mai

sus, reclamanta nu face parte din clasele I, II și III de moștenitori legali.

Astfel, instanța de apel a remarcat că la caz, nu poate fi aplicată nici instituția

de reprezentare, or, tatăl reclamantei Rodicăi Kușnirenco – Igor Ciornîi, la data

4

decesului lui Vasile Ciornîi se afla în viață, fapt stabilit prin hotărârea Judecătoriei

Strășeni, sediul central din 20 mai 2019.

În acest context, instanța de apel a notat că instanța de fond întemeiat a

conchis că, Rodica Kușnirenco nu are vocație succesorală la moștenirea lăsată,

având în vedere faptul că reclamanta nu se încadrează în nici una din clasele de

moștenitori, prevăzute de lege.

Instanța de apel a indicat că prin acțiunea înaintată, reclamanta Rodica

Kușnirenco a pretins a fi moștenitor legal, însă, prin prisma art. 1500 din Codul

civil (în vigoare la data pretinsei acceptări a moștenirii), aceasta nu se încadrează la

nici una din clasele de moștenitori, iar potrivit alin. (3) al acestei norme,

reprezentarea descendenților poate avea loc doar în cazul moștenirii acestora.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat că instanța de fond întemeiat a

conchis că, Rodica Kușnirenco era în drept să moștenească după bunelul său Vasile

Ciornîi, ca moștenitor de clasa I, doar în contextul moștenirii, după decesul tatălui

său Igor Ciornîi.

În afară de aceasta, instanța de apel a relatat că unicul moștenitor de

clasa I după decesul lui Vasile Ciornîi, este fiul acestuia Igor Ciornîi, or, potrivit

art. 1501 din Codul civil, moștenitorii de clasă posterioară sânt chemați la

succesiune legală numai dacă lipsesc moștenitori din clasele precedente sau dacă

aceștia nu acceptă ori refuză succesiunea. Ei sunt chemați la succesiune și în cazul

în care toți moștenitorii de clasele precedente au fost decăzuți din dreptul la

succesiune.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că potrivit art. 1504 alin. (1) din

Codul civil, dacă moștenitorul moare înaintea celui ce lasă moștenirea, succesorii

indicați la art.1500 alin.(3) culeg, prin intermediul instituției reprezentării, partea

din moștenire care i s-ar fi cuvenit moștenitorului decedat. Reclamanta Rodica

Kușnirenco ar fi avut vocație succesorală după decesul bunelului său, doar în cazul

în care, în perioada de acceptare a moștenirii de către tatăl său, acesta ar fi decedat.

Instanța de apel a concluzionat că argumentele apelantei cu referire la

netemeinicia hotărârii din 20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, nu pot

fi reținute, or, prin aceasta s-a constatat faptul că Rodica Kușnirenco a intrat în

posesia unor bunuri, iar având în vedere faptul că nu au fost prezentate alte probe,

care să permită notarului deschiderea dosarului succesoral și constatarea calității de

moștenitor a reclamantei, prima instanță întemeiat a refuzat în admiterea acțiunii

înaintate de Rodica Kușnirenco.

La data de 20 iulie 2021, Rodica Kușnirenco și avocatul Dragoș Chetraru au

depus recurs împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d. 92-94).

În susținerea recursului Rodica Kușnirenco și avocatul Dragoș Chetraru au

invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin

faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost

constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, probele fiind apreciate eronat.

5

Suplimentar, recurenta a menționat că la momentul decesului, Vasile

XXXXX Ciornîi era celibatar. Astfel, succesorii legali de gradul întâi a fost tatăl

petiționarei Igor Ciornîi. care nu a acceptat succesiunea la notar și nici de facto.

Astfel, dreptul la succesiune a trecut la petiționara Rodica Kușnirenco și fratele ei

Sergiu XXXXX Ciornîi, care și-a expus poziția de renunțare la succesiune în

favoarea reclamantei.

Recurenta a relevat, că toate circumstanțele indicate supra au fost verificate

de către trei instanțe la judecarea cererii în procedura specială, privind constatarea

faptului acceptării succesiunii. Pe marginea acestor circumstanțe este emisă o

hotărâre judecătorească irevocabilă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

02 iunie 2021, fiind notificată avocatului Dragoș Chetraru, la data de 20 iulie 2021,

fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8001924819AS, anexat la actele cauzei

(f.d.90).

Instanța de recurs consideră că recursul Rodicăi Kușnirenco și a avocatului

Dragoș Chetraru este depus în interiorul termenului legal, deoarece cererea de

recurs a fost depusă la 20 iulie 2021 (f.d. 92-94), adică în interiorul termenului de

30 de zile de la notificarea deciziei contestate.

La data de 16 august 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin

intermediul poștei electronice în adresa intimatului notarului Irina Gulian copia

recursului depus de Rodica Kușnirenco și avocatul Dragoș Chetraru, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 102).

Deși, la data de 16 august 2021, notarul Irina Gulian a recepționat copia

recursului, aceasta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus

referință, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Rodica

Kușnirenco și avocatul Dragoș Chetraru.

Prin încheierea din 15 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Rodica Kușnirenco și avocatul Dragoș Chetraru a fost numit pentru

examinare în complet din 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

6

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din

02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, și de a restitui cauza la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest

caz.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu

legea și alte acte normative.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu

art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că, la data de XXXXX a decedat Vasile XXXXX Ciornîi,

bunelul Rodicăi Kușnirenco. Locul decesului fiind ultimul domiciliu a defunctului –

XXXXX, r-nul Strășeni. Testament după defunctul Vasile XXXXX Ciornîi nu a

rămas. La momentul decesului, Vasile XXXXX Ciornîi era celibatar.

De asemenea, s-a constatat că unicul succesor legal de gradul întâi este Igor

Ciornîi – tatăl Rodicăi Kușnirenco, care nu a acceptat succesiunea. Ulterior, Sergiu

7

XXXXX Ciornîi – fratele Rodicăi Kușnirenco și-a expus poziția de renunțare la

succesiune în favoarea petiționarei.

După decesul lui Vasile XXXXX Ciornîi, bunelului Rodicăi Kușnirenco,

ultima a intrat în posesia bunurilor din masa succesorală și anume, terenul cu

nr. cadastral XXXXX și două construcții amplasate pe acesta, cu numerele

cadastrale XXXXX și XXXXX, situate în XXXXX, r-nul Strășeni.

Imediat după intrarea în posesia bunurilor din masa succesorală Rodica

Kușnirenco s-a adresat către notarul Irina Gulian, pentru constatarea faptului

acceptării succesiunii și deschiderea dosarului succesoral.

La data de 11 decembrie 2018, notarul Irina Gulian a emis decizia de refuz de

constatare a faptului acceptării succesiunii și deschiderii dosarului succesoral, pe

motivul insuficienței probelor prezentate în acest sens. Notarul a explicat

reclamantei dreptul de a se adresa în instanța de judecată, pentru constatarea

faptului acceptării succesiunii.

Prin hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a fost

admisă cererea depusă de Rodica Kușnirenco, fiind constatat faptul acceptării

succesiunii legale de către Rodica Kușnirenco, prin intrarea în posesiunea

patrimoniului succesoral, rămas după decesul bunelului reclamantei – Vasile

XXXXX Ciornîi.

Iar, prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

respins apelul declarat de Igor Ciornîi împotriva hotărârii din 20 mai 2019 a

Judecătoriei Strășeni, sediul central, fiind menținută hotărârea instanței de fond.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost

recunoscut inadmisibil recursului declarat de Igor Ciornîi împotriva deciziei

21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 04 august 2020, Rodica Kușnirenco s-a adresat către notarul Irina

Gulian cu cerere privind deschiderea procedurii succesorale și eliberarea

certificatului de moștenitor deoarece, impedimentul invocat de notar în decizia de

refuz de constatare a faptului acceptării succesiunii și deschiderii dosarului

succesoral din 11 decembrie 2018, a fost lichidat.

La data de 26 august 2020, notarul Irina Gulian a refuzat în deschiderea

procedurii succesorale și eliberării certificatului de moștenitor, pe motiv că,

procedura succesorală nu poate fi deschisă la cererea Rodicăi Kușnirenco, deoarece

aceasta nu face parte din clasa moștenitorilor prevăzută de lege, ca să culeagă

patrimoniul lui Vasile Ciornîi, decedat la data de XXXXX și nici nu dispune de

vocația succesorală la moștenirea lăsată de defunct.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la

concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată depusă de Rodica

Kușnirenco împotriva notarului Irina Gulian cu privire la contestarea actului

administrativ (f.d. 54-60).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul

depus de Rodica Kușnirenco, reprezentată de avocatul Dragoș Chetraru și menținută

hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul central

(f.d. 78, 79-86).

8

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu

prevederile aplicabile la caz și criticile aduse de recurent, constată că soluția

instanței de apel, a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție decelează că se consideră încălcarea sau aplicarea

eronată a normelor de drept procedural în cazul în care instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Conform art. 216 alin. (1) Cod administrativ, pentru pregătirea dezbaterilor

judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor

efectuează următoarele acțiuni: solicită pârâtului și celorlalți participanți la proces

referințe cu privire la acțiunea în contencios administrativ; clarifică circumstanțele

ce trebuie probate și indică probele suplimentare care trebuie prezentate de către

participanți în termenul stabilit expres de instanța de judecată; solicită, la cerere sau

din oficiu, probele necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei de

contencios administrativ printr-o încheiere în care este stabilit termenul-limită de

prezentare a acestora; efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru

examinarea cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-o singură

ședință de judecată.

În conformitate cu art. 205 alin. (1) din Codul administrativ, la examinarea

acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din

oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de litigiul în cauză.

La caz, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău nu a respectat

prevederile art. 216 alin. (1) coroborat cu art. 205 alin. (1) din Codul administrativ

și la faza pregătirii cauzei pentru dezbaterile judiciare nu a soluționat problema

intervenirii în proces a lui Igor Ciornîi – tatăl Rodicăi Kușnirenco, având în vedere

că notarul Irina Gulian a refuzat deschiderea procedurii succesorale și eliberarea

certificatului de moștenitor Rodicăi Kușnirenco, deoarece aceasta este nepoata

defunctului – Vasile Ciornîi, decedat la data de XXXXX, respectiv, prin prisma

normelor de drept enunțate mai sus, reclamanta nu face parte din

clasele I, II și III de moștenitori legali, iar succesorul legal de gradul întâi este tatăl

petiționarei Igor Ciornîi, care este în viață.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție mai precizează că cererile și demersurile participanților

la proces în problema judecării cauzei se soluționează prin încheiere judecătorească.

La începutul ședinței de judecată, instanța verifică posibilitatea examinării cauzei în

lipsa participantului/participanților citați legal.

9

Totodată, conform art. 219 alin. (1) – (3) din Codul administrativ, instanța de

judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor

legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele

pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de

participanții la proces.

Cu toate acestea, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

02 iunie 2021 trecând cu vederea circumstanțele enunțate, într-un mod confuz și

contrar prevederilor art. 216 în coroborare cu art. 219 din Codul administrativ nu a

elucidat aceste aspecte și nu a cercetat starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, ceea ce indică direct la examinarea superficială a cauzei.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul

acestuia, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a

situației de fapt și de drept, care, este diferită de la caz la caz.

Respectiv, având în vedere că în prezentul litigiu calitatea procesuală a

părților în proces a fost viciată, ținând cont de faptul că în ordine de recurs nu se

admite implicarea în proces a unor persoane care nu au fost implicate în prima

instanță și în instanța de apel și corectarea erorii admise de către instanțele de

judecată ierarhic inferioare la judecarea prezentei cauze în ordine de recurs nu este

posibilă și întru evitarea atingerii drepturilor unor persoane ce nu au fost implicate

în proces, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Rodica

Kușnirenco și avocatul Dragoș Chetraru, de a casa decizia din 02 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău.

În sensul art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de

judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv

problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a

proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

În același context, art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează un echilibru echitabil

între părți și anume, fiecărei părți trebuie să i se ofere o posibilitate rezonabilă de a-

și prezenta cazul în condiții care nu-l plasează într-un dezavantaj substanțial față de

adversarul sau oponenții săi (a se vedea Regner vs Cehia (M.C.), 19 septembrie

2017, §146). Procedând la aplicarea acestor principii, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a considerat că dreptul unei persoanei la un proces echitabil este

10

afectat, atunci când ea nu are posibilitatea să participe într-un mod semnificativ la

procedurile judiciare (a se vedea Prebil vs Slovenia, 19 martie 2019, §45).

Din aceste considerente, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând cauza, să emită o decizie întemeiată și legală, cu

respectarea dreptului părților la un proces echitabil. Caracterul peremptoriu al

concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele

cauzei, probele administrate și cercetate și normele de drept material și procedural,

aplicabile raportului litigios.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Rodica Kușnirenco și avocatul Dragoș

Chetraru.

Se casează integral decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Rodica Kușnirenco împotriva notarului Irina Gulian cu privire la

contestarea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

Aliona Miron

Nina Vascan

11